1,578 matches
-
foc autorizate și muniția autorizată; - spray-uri paralizante autorizate și mijloace de intervenție autorizate. Certific că textul precedent este o copie conformă cu textul original depozitat de către Guvernul Republicii Federale Germania. Berlin, 14 martie 2007 Dr. Ludwig Biewer, consilier de legație S.S. indescifrabilă L.S. ștampila Certific că textul în limba română este o traducere oficială a textului original în limba germană al Tratatului depozitat de către Guvernul Republicii Federale Germania. Corneliu Alexandru, director general al Direcției Generale Afaceri Europene și Relații Internaționale
TRATAT*) din 27 mai 2005 între Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prum la 27 mai 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201817_a_203146]
-
înmânate era o decizie administrativă datată 27 octombrie 1966, care includea o secțiune denumită "tabel anexă". Decizia dispunea păstrarea în arhive a dosarului referitor la reclamant, menționând pe scurt "materialul compromițător", respectiv că, "în cursul anului 1965, [reclamantul] a vizitat legația engleză". 15. Mențiunea scrisă de mână, "fișă + căut./[sau cart.]", apărea în partea de sus stânga a paginii cu nr. 355. Potrivit reclamantului, al doilea cuvânt din mențiunea respectivă, "cart.", ar fi abrevierea cuvântului "cartotecă". 16. Considerând că dosarul său
HOTĂRÂRE din 19 iulie 2011 în Cauza Jarnea împotriva României - definitivă la 19 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238227_a_239556]
-
Parisului în mâinile Germaniei Naziste cu o zi în urmă, blocada militară sovietică împotriva Estoniei a intra în vigoare, două bombardiere sovietice au doborât avionul finlandez de pasageri „Kaleva” care zbura de la Tallinn la Helsinki, transportând trei valize diplomatice de la Legațiile S.U.A. din Tallinn, Riga and Helsinki. La 16 iunie 1940, Uniunea Sovietică a invadat Estonia. Armata Roșie a ieșit din bazele sale militare din Estonia în ziua de 17 iunie. A doua zi, în țară au mai pătruns circa 90
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Au fost capturate mai multe mașini și materiale.... Pe data de 26 august între orele 800-1600 “ o unitate din Regimentul 3 Transmisiuni Aero a dezarmat trupa germană de la barăcile Jilava. În aceste barăci se găsea și o parte din personalul Legației germane din București care a fost arestat și condus la palatul regal din comuna Regele Ferdinand. S-au predat în mâinile românilor 3 ofițeri, 25 subofițeri și 70 de soldați. La 23 martie 1945, guvernul comunist condus de Petru Groza
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. În 1943, Rațiu a obținut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). A fost desemnat Membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România. În 1940, a fost numit consilier la Legația României de la Londra, sub ministrul Viorel Tilea. La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Național-Legionar, a fost fondat Comitetului Național Român. Rațiu a făcut parte din conducerea organizației, aflată sub președinția lui Viorel Tilea. Între 1940 și
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
compus cîteva lieduri și valsuri, și a fost distins în 1926 cu un premiu "George Enescu" la un concurs rezervat tinerelor talente. A fost de asemenea diplomat de carieră. Intră în diplomație în 1927, devine în 1941 atașat cultural la legația română din Bratislava, rechemat în același an în țară. Devine violonist la Teatrul Național din București. În 1946 devine consul la Oslo dar în 1947 nu se mai întoarce în țară. Se refugiază în exil stabilindu-se în capitala statului
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
realitate, care, așa cum ea, în sine însăși, rămâne inaccesibilă. S-a născut la Wrington, Anglia; studiază mai întâi la Londra, apoi trece la Oxford, manifestând o deosebită preferință pentru studiile exacte, medicină și filosofie. În anul 1665 este secretar de legație la Cleve, pe lângă Sir Walter Van, dar pentru scurtă vreme, două luni. Întors de la Cleve în Anglia, cunoaște un an mai târziu pe Lordul Anthony Ashley, care va fi ridicat ceva mai târziu la rangul de Earl of Shaftesbury, cu
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
psihologia socială" (1966, în colab). La sfârșitul războiului a sprijinit, implicindu-se activ în politică, instaurarea comunismului în România. După abdicarea regelui Mihai I și proclamarea, în decembrie 1947, a Republicii Populare Române, Mihai Ralea a fost numit ministru plenipotențiar la "Legația Română din Washington," Statele Unite ale Americii. Ulterior, a fost reprezentant al României la UNESCO. Spirit umanist, cu preocupări multiple, în domenii foarte diferite, așa cum ar fi: filosofia (îndeosebi antropologia, teoria valorilor și a culturii), psihologia, estetica și istoria literaturii universale
Mihai Ralea () [Corola-website/Science/298898_a_300227]
-
prieten apropiat cu Vasile Alecsandri. În 1899 publică la Bruxelles volumul " Câteva suvenire ale carieri mele. Ion Ghica, V. Alecsandri, Alexandru Lahovari" (semnat George Bengescu, V-371 p.). Din 1872 a desfășurat o intensă activitate diplomatică, funcționând la mai multe legații ale României în străinătate, printre care cele din Belgia, Olanda și Franța (numit prim secretar al Legației din Paris, odată cu venirea lui Vasile Alecsandri ca ministru plenipotențiar al României în Franța, în 1885). A fost delegat (ministru plenipotențiar) al României
Gheorghe Bengescu () [Corola-website/Science/307103_a_308432]
-
Ghica, V. Alecsandri, Alexandru Lahovari" (semnat George Bengescu, V-371 p.). Din 1872 a desfășurat o intensă activitate diplomatică, funcționând la mai multe legații ale României în străinătate, printre care cele din Belgia, Olanda și Franța (numit prim secretar al Legației din Paris, odată cu venirea lui Vasile Alecsandri ca ministru plenipotențiar al României în Franța, în 1885). A fost delegat (ministru plenipotențiar) al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării. Este cunoscut în lumea literară francofonă ca un specialist în Voltaire (studii
Gheorghe Bengescu () [Corola-website/Science/307103_a_308432]
-
în Ministerul Propagandei Naționale. În același an devine membru al Consiliului administrativ al Casei compozitorilor, pictorilor și sculptorilor de pe lângă Ministerul Muncii. În 1943, presimțind deteriorarea situației politice românești, ia calea exilului stabilindu-se în Elveția. Între 1943-1946 devine consilier tehnic la Legația română din Berna. Pe 26 iunie 1944 fondează, împreună cu Eugene Pittard, „Archives internationales de musique populaire” (Arhiva internațională de muzică populară) din Geneva, pe care o conduce până în 1958, anul morții. În 1948 devine lector (până în 1950) și mai apoi
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
(n. 25 martie 1854, Brăila - d. 28 februarie 1935, București) a fost un academician român, doctor în științe politice și administrative, colecționar de artă, ocupând funcțiile de secretar la Legația României la Berlin, membru de onoare (1933) al Academiei Române și mai tarziu senator de Brăila în 3 legislaturi. După studii făcute la Paris și Bruxelles a fost membru al „Consiliului consultativ al artelor” (1910 - 1915) și a fondat în 1910
Anastase Simu () [Corola-website/Science/307155_a_308484]
-
El devine moștenitorul acestei imense averi la vârsta de 19 ani, când încă era elev la Institutul Teresianum din Viena. Își ia licență în drept la Paris și doctoratul în științe politice și administrative la Bruxelles. Este numit secretar la Legația României din Berlin și apoi senator de Brăila în trei legislaturi consecutive. Începând să se intereseze de colecționarea lucrărilor de artă, Anastase Simu se implică în același timp și în alte domenii ale vieții sociale și culturale. Este membru în
Anastase Simu () [Corola-website/Science/307155_a_308484]
-
cofinanțarea unui proiect de dezvoltare a unui motor cu emisii reduse de dioxid de carbon și a pro-ducției ulterioare la uzina din Craiova. Începuturile , fondată în 1903, și-a început relațiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legației Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale că “binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale și internaționale”. În 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai
Ford Motor Company () [Corola-website/Science/308705_a_310034]
-
Partage du Midi” (1906), „Grandes Odes” (1904 - 1908). În aceeași perioadă, traduce în franceză „Agamemnon” de Eschil și scrie piesa „Le Repos du septième jour”. Tot în aceeași perioadă, face cunoștință cu literatura engleză. În 1906, era prim secretar al Legației franceze la Beijing, capitala Chinei. Era deja autorul lucrării „L’Arche”, precum și al celor mai multe poeme din volumul „Corona benignitatis anni Dei”. În anii următori îl găsim la Praga, iar apoi consul general la Frankfurt pe Main (1911). „Cantata pe trei
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
la acestei țări la Budapesta ca parte dintr-un aranjament prin care numirea lui Wallenberg era acordată la schimb cu scăderea presiunilor diplomatice americane asupra Suediei neutre în vederea desființării politicii de liber schimb cu Germania. Când Wallenberg a ajuns la legația suedeză din Budapesta în iulie 1944, campania împotriva evreilor maghiari era deja în desfășurare de câteva luni. Între mai și iulie 1944, Eichmann și asociații săi reușiseră să deporteze peste 400.000 de evrei cu trenurile de marfă. Dintre cei
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
purtătorii lor ca cetățeni suedezi ce așteptau reptrierea, evitând astfel deportarea lor. Deși nu aveau nicio bază legală reală, aceste documente păreau oficiale și erau în general acceptate de autoritățile germane și maghiare, care adesea trebuia să fie și mituite. Legația suedeză din Budapesta a reușit și să negocieze cu autoritățile germane ca purtătorii acestor pașapoarte protectoare să fie tratați ca cetățeni suedezi și să fie exceptați de la obligativitatea purtării insignei galbene obligatorii pentru evrei. , publicist și esperantist din Budapesta, împreună cu
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
agent neoficial de legătură între OSS și (MFM), o mișcare de rezistență antinazistă. Mesajul OSS notează contactele lui Wallenberg cu Geza Soos, un lider de rang înalt al MFM și explică mai departe că Soos „poate fi contactat doar” prin intermediul legației suedeze la Budapesta, unde lucra Wallenberg și care servise și drept centru operațional pentru încercările lui de a-i ajuta pe . Aserțiunea aceluiași mesaj că Wallenberg „va ști dacă el (Soos) nu este în Budapesta” este curioasă, mai ales că
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
fost închis de guvernul irlandez, deși oficialitățile irlandeze închidea ochii la „evadările” soldaților aliați. Aliații au primit de la irlandezi rapoarte meteorologice sau cu privire la traficul aerian și naval. Guvernul irlandez a încălcat protocoalele diplomatice confiscând un aparat de emisie radio a legației germane. Atâta vreme cât britanicii nu aveau acces la bazele aeriene și navale care le-ar fi permis să-și protejeze convoaiele de nave de transport de pe ruta occidentală, în Irlanda se manifesta un consens politic conform căruia netralitatea era cea mai
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
lucra la Berna, la 28 februarie 1955, s-a numărat printre membrii personalului consulatului RPR care a fost ținta unui atac înfăptuit de patru tineri anticomuniști români (cel mai tînăr avea 19 ani). Altă sursă specifică faptul că atacul asupra Legației României în Elveția s-a dat la 14 februarie 1955 de către un grup de români, condus de Oliviu Beldeanu. Se sugerează că scopul principal al atacului a fost capturarea unor documente care conțineau numele unor agenți din rețelele organizate de
Emmerich Stoffel () [Corola-website/Science/308348_a_309677]
-
un grup de români, condus de Oliviu Beldeanu. Se sugerează că scopul principal al atacului a fost capturarea unor documente care conțineau numele unor agenți din rețelele organizate de serviciul românesc de informații în colaborare cu KGB, dat fiind că Legația României din Berna era, de fapt, "un centru de spionaj". Stoffel fost de asemeni redactor-șef al revistei Neue Literatur, din 1959, când sediul redacției a fost mutat la București, până la pensionarea sa, în 1984. Are un fiu, Pavel (Paul
Emmerich Stoffel () [Corola-website/Science/308348_a_309677]
-
ar fi fost obiectul unui plan de atentat din partea unui militant socialist-revoluționar, Boris Savinkov. Anii 1923 - 1925 l-au găsit la Londra, unde, însoțit de soție și de fiica vitregă adoptată, Elena Codreanu, a venit ca însărcinat de afaceri la legația U.R.S.S. și a dus negocieri cu guvernul britanic. La 8 august 1924 a ajuns la semnarea unui acord comercial cu guvernul laburist condus de Ramsay MacDonald. Acordul până la urmă a fost anulat de noul cabinet conservator care a ajuns
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
samurai sunt trimiși în Washington D.C. pentru a ratifica Tratatul de prietenie și comerț. 1860 - Ii Naosuke este asasinat în Edo. 1862 - Sistemul Sankin Kotai este anulat. 1862 - Shogunul, Tokugawa Iemochi, merge la Kyoto unde este chemat de către împărat. 1863 - Legația engleză din Edo este atacată și distrusă prin incendiere. Navele de razboi engleze atacă și distrug Kagoshima din Satsuma ca revanșă pentru asasinarea unui englez în Edo în anul 1862. Samuraii din familia Choshu sunt alungați din Curtea Imperială din
Cronologia Erei Edo () [Corola-website/Science/303067_a_304396]
-
să se afle în Londra în acel moment, a fost angajat de ziarul liberal de opoziție "Daily News" pentru a relata masacrele. MacGahan a călătorit în zonele în care avusese loc revolta bulgărească, însoțit neoficial de Eugene Schuyler, membru al legației americane de la Constantinopol, și oficial de Walter Baring de la legația britanică. După ce relatările ambilor americani au confirmat sălbăticia represiunii otomane, raportul lui MacGahan, publicat în primele pagini din "Daily News", a galvanizat opinia publică britanică împotriva politicii prootomane a guvernului
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
angajat de ziarul liberal de opoziție "Daily News" pentru a relata masacrele. MacGahan a călătorit în zonele în care avusese loc revolta bulgărească, însoțit neoficial de Eugene Schuyler, membru al legației americane de la Constantinopol, și oficial de Walter Baring de la legația britanică. După ce relatările ambilor americani au confirmat sălbăticia represiunii otomane, raportul lui MacGahan, publicat în primele pagini din "Daily News", a galvanizat opinia publică britanică împotriva politicii prootomane a guvernului britanic al lui Disraeli. Susținerea publică pentru otomani s-a
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]