17,036 matches
-
1780, numărul acestor femei crescuse cu mult peste numărul bărbaților, și până În anul 1800, cuvântul gheișă se referea numai la femei. Ele erau atât de celebre și de căutate, Încât yujo, adică prostituatele profesioniste, au fost treptat date uitării. Potrivit legendei, prima gheișă se numea Kasen și locuia În casa Ogiya din cartierul Yoshiwara. Inițial a fost și ea o yujo, dar, după plata datoriilor, și-a Început cariera de artistă de divertisment, adică de gheișă. Cunoscute În secolele XVIII-XIX pentru
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
dezoltat În timp, luând, la greci spre exemplu, forma ritualurilor de prosituție sacră din temple. În aceste așezăminte, În timpurile străvechi, Afrodita (zeița iubirii și frumusețiiă era Înfățișată ca oricare altă divinitate, Întrupată sub o formă sau alta. Notă: Potrivit legendei, s-a născut În Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut În apa mării Înspumate organul de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut În apa mării Înspumate organul de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării Învolburate, zeița dragostei Afrodita. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita s-a căsătorit cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două legende: prima ar fi că este fiica lui
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
din valurile mării Învolburate, zeița dragostei Afrodita. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita s-a căsătorit cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două legende: prima ar fi că este fiica lui Zeus și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos (Hephaestusă, a fost iubită de Ares, zeul războiului, Dionsos, Hermes și Poseidon, precum și de muritorii
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
LUMEA povestiri pentru copii * 1989 TRANDAFIRI DE LUMINĂ povestiri pentru copii * 1992 UN STRIGĂT ÎN NOAPTE povestiri pentru copii * 1995 CU TOATE PĂDURILE ÎN BRAȚE versuri pentru copii * 1999 MAMA NU E VINOVATĂ roman * 2002 DINCOLO DE POVESTE MITURI ȘI LEGENDE INDIENE CULESE DE LA ABORIGENII TRIBULUI CREE-ALBERTA CANADA * 2002 BASTARDUL roman * 2005 ÎN CALEA VÂNTURILOR roman De asemenea, între anii 1988-2002, autorul a publicat și piesele de teatru pentru copii: * NEMAIPOMENITELE AVENTURI ALE URSULEȚULUI RIMBO * CHIȚ, CHIȚ ȘI PRINȚESELE MIORLAU * NU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
va fi atrăgător, prezentarea sa va ușura munca ziaristului( nu se va scrie față verso, va fi bătut la două rânduri, titlurile vor avea un aspect tipografic deosebit, bine ales, vor fi prezentate statistici în anexă, fără a se omite legendele și citatele clare). Mai nou, informațiile despre eveniment, textele complementare se trimit direct publicațiilor pe email-ul redacțional, însoțite de o formulă protocolară. INFORMATIZAREA BIBLIOTECILOR 216. Ce este un sistem integrat de bibliotecă? R: Sistemul integrat de bibliotecă este un
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ea, este permis orice. Eroul gândește aproape ca Ivan Karamazov: „Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul este permis.” „Fiind viața mea, totul îmi este permis”, decide și Șerban. Deci, și dobândirea fericirii cu ajutorul drogurilor. În târgul său de provincie, circula „legenda” că drogurile se găseau undeva, într-o crâșmă infectă, vecină cu biserica în care nu-și putuse împlini fericirea prin închinare la icoane. Vecinătatea devine simbolică. Ia bani din rezervele păstrate de mamă într-un loc ascuns și intră în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aproape toată suprafața corpului văruită cu un fel de cretă albă, înfățișând desene bizare, dansează și cântă din flaut un cântec gutural. Intră în dialog cu vizitatorii așezați pe câteva rânduri de bănci. E un spectacol. Povestește despre obiceiuri, despre legende aborigene. În engleză. Am senzația unui spectacol de carton. Gândurile îmi fug "acasă", la sărăcia românească. Pentru ca cetățenii din spațiul european, mă gândesc în sinea mea, să trăiască la fel de bine precum cei australieni, deținând resurse naturale mai mici, raportate la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
păreri ferme împotriva politicii oficiale, părea să le suspende oarecum în spațiu, lăsând senzația că aceste păreri nu-i aparțin. Oricum era cel mai spectaculos profesor din Agronomie, în jurul lui s-a construit un mit, iar Aide era preferata profesorului legendă. Muncitoare, spontană în gândire, specula pe cunoștințe teoretice cu intuiția animalelor cu instincte perfecte. Ultimul an fusese un fel de concert de gală între Profesor și Aide. Se purtau ca doi îndrăgostiți fără să le poți aduce niciun fel de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
centimetru de exercițiu logic transpirat de anonimi, cinste lor, eu mă închin în fața eroilor anonimi, pentru mine sunt mai valoroși anonimii decât cei despre care se scrie în manuale, aceștia sunt deposedați de carnea și de viața lor autentică, devin legende. Chiar nu am nicio stimă pentru mituri. Acestea sunt întotdeauna false și mai ales manipulabile, iar eu nu vreau să mă las manipulat. Dacă e să dau în gropi de prost ce sunt, măcar știu că asta e. Se trezi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
începeau să jefuiască tot ce le ieșea în cale. În acest dezmăț era multă disperare, dar țiganul ajuns în această clipă nu mai putea da înapoi, în urma lui se căsca o prăpastie. În acele momente de furie și disperare, spuneau legendele lor, se zămisleau cei cărora le punea Dumnezeu vioara în mână. Și ea fusese zămislită într-o astfel de clipă de disperare. I se dăruise harul, dar i se cerea viața, clipă de clipă, picătură cu picătură. Muzica ei era
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
plăcută, dar ei știau de ce li se arată, era exact ceea ce ar fi făcut dacă li s-ar fi oferit o bucată de pâine adevărată și un strop de vin adevărat, stăteau răbdători să se termine o astfel de viziune, legenda vorbea despre vindecări miraculoase și mai ales despre pocăințe miraculoase, de aceea lui Zinzine i se interzisese cu desăvârșire să mai concerteze în parcul din curtea orfelinatului, sau în oricare alt parc din țară și din lume, Zinzin nu mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
gropițe În obrăjori părea neclintită, imperturbabilă și insensibilă ca o cariatidă. Unii s-au simțit vexați În amorul lor și, considerând-o prea mândră, prea infatuată, au amenințat-o, În cele din urmă, cu răzbunarea. Alții au lansat zvonuri și legende dintre cele mai bizare pe seama ei: că e lesbiană (știau asta din spusele unor indivizi care o văzuseră de gât cu o fată), că-i hermafrodită (“n15 ați văzut, mă, că la ora de sport are ca un fel de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu înfrigurare. Când au dat capacul deoparte, de emoție, i-a atacat, pe toți, transpirația. O transpirație fierbinte, care le curgea în șiroaie, pe fețe, și de-a lungul trupului. Dar ce au găsit, trudnicii căutători, în acel tron de legendă.Câte patru rânduri de prosoape; câte patru rânduri de broboade; câte patru rânduri de încălțări; câte patru rânduri de chiloți; câte patru rânduri de papuci de odae; patru furouri; patru sutiene; patru piepteni de păr; patru rujuri; patru tipuri de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
distracția pierea. Într-o zi, primarul a primit o bâtă-n cap, nu s-a mai putut ridica de jos. Ce jale a fost atunci! Ce jale, oameni buni! Ulterior, mortul a intrat în groapă, iar casca de protecție, în legendă și tradiție. Ciocârlia, regina-mireasă Vara era caldă, frumoasă. Câmpia era înțesată cu prășitori, și în grupuri și răzleți. Marii majorități a acestora nu le venea a cânta. În general, nu o duceau bine. Le lipseau de-ale gurii, îmbrăcăminte și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Câteva clipe de ațipire, la volan, timp în care mașina nu s-a mai dus încotro ar fi trebuit, ci, la dracu-n praznic. și, în capul său, se înteți și mai mult, un huet, ca al unui avion îndepărtat. Legenda lui Groh Când l-a luat, abuziv, de la țâța mamei, piticul Groh nu era mai răsărit decât o palmă a celui care l-a smuls, fără inimă și suflet, de la mamela hrănitoare. A guițat, subțire și neajutorat, sau, poate mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
actriță din Germania, ne dă o informație prețioasă :” Tatăl său este un actor și regizor renumit, o le gendă a Teatrului Național București”. Valentin Plătăreanu - căci despre el este vorba - a fost, În România, un actor foarte bun ; dar nu legendă. Și ca regizor, nu s-a impus; În fine, perioada de „glorie” a avut-o pe scena Teatrului de Comedie, nu a Naționalului. Dar de ce să mai alerge autorul articolului prin biblioteci, să verifice informația?!... De asemenea, o jună din
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
asta dacă le cumperi de la magazin, treabă pe care niciun meseriaș român adevărat nu o face. Cel mult o pot face clienții, firmele și instituțiile. Doar în cazuri speciale, când meșterii își citesc bine clienții și știu că o să țină legenda cu "na, că am pierdut bonu'!", se mai întâmplă să-i vezi și pe meseriași pe la magazine. Mica discuție se încheie scurt, părintele arătându-i că și asta e o faptă bună și nu va fi uitată, contabilizându-se, alături de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mobile, după care coborâseră în parcarea din spate. La finalul întâlnirii s-au despărțit cu formula: "Chipintaci, moșule!". Până aici toate bune și frumoase. Dar ce a fost cu adevărat interesant abia după aceea s-a petrecut, faptele intrând în legendă. Ciucurel privi în urma limuzinei, aranjându-și cu un gest studiat cravata Jaquard peste burta din ce în ce mai proeminentă. Își supse preocupat dantura printr-un țistuit aspirat, scurt și șmecheros, așa cum îl prindea pe el mai bine, în timp ce-și zicea: "Relule, ar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ar zice că patria noastră e splendidă, dar păcat că e locuită de români. Dar de ce scriu eu "chipurile"? Fiindcă formația mea științifică mă obligă să desființez, cu justificată mânie intelectuală, o mistificare ce s-a transformat într-o altă legendă modernă și televizivă. Ea a fost lansată pe piața ideilor (fixe) de o mare personalitate de televiziune de-a noastră, teleast de largă recunoaștere internațională. Fraza, exact în această exprimare, ar fi fost auzită de dumnealui, cică, de la niște străini
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mult stăpânire pe mine. Emoțiile, valuri înspumate, din care se năștea pas cu pas, Venus, Venera, Afrodita, Astarte, Atargatis, Alilat sau Ishtar! Zeița născută din contactul spumei mării cu bucata de rană a tatălui său, Uranos (o spune una din legende, parcă), retras de rușine că-și pierduse simbolul puterii și „speranța reproducerii” în luptă cu fiul său Cronos. Creștea și acuma mlădioasă, cu corpul unduios electrizând aerul auroral al încăperii mele. Da, trupul zeiței câștiga o tot mai mare impozanță
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nevoie omul dintotdeauna. Altfel îi era mai greu omului să exploateze un alt om. Nu e adevărat - întrerupse Liviu, profesorul de istorie. Ba e foarte adevărat-reluă Covi-Și știți de unde s-a împuțit peștele întotdeauna? De la cap. Istoria începe ori cu legende, adică apă de ploaie, care au consfințit Începuturile unor neamuri, adică cu ceva cu totul și cu totul imaginar, ori a consemnat faptele pro domo. Nu-s de acord - se încăpățină profesorul de istorie. Nici nu trebuie să fii. Doar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a pierdut În acea secundă tot ceea ce obținuse În ani lungi de trudă Întru nemișcare: respectul, faima, poziția socială, statutul de zeu, serviciul În centru. Degeaba s-a retras imediat În mantia sa, pe măsură ce vestea se răspândea prin oraș, toată legenda i s-a năruit, amestecându-se cu glodul și cu dezamăgirea. Până și Stallone a dat o declarație În care afirma că, pentru a uita umilința la care fusese supus, va Începe turnarea următorului Rocky din serie, În care va
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la Corint, pe unde curge pârâul Casalia, la Teba. Când l-a cântat pe Acropole, la arenele Herodius Atticus a fost zdruncinat de gândul că strigătul, glasul lui ar putea să fi întâlnit, undeva în cosmos, spațiul de rezonanță al legendei. Obsesie care îl vizitează și astăzi. Toate acestea pentru a spune că și fiecare altă mască i-a smuls un efort pasional. L-am ascultat des menținând în formă glasul de bariton cu timbrul întunecat, strălucire oțelită, forță și volum
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
trunchi indo-european) sarcina de a explora această necunoscută și, astfel, Universitatea din Trier desfășoară, împreună cu Universitatea București, un proiect despre semantizarea "țiganilor" de la 1850 până în prezent, "Străini în propria țară". Pentru că istoria acestui neam e mult prea lăsată în voia legendei și oralității, cel mai adesea reconstruită doar din notațiile unor "necunoscători, disprețuitori, urmăritori și ucigași", cum observa Michael Krausnick (Die Zigeuner sind da. Roma und Sinti zwischen Gestern und Heute. Würzburg 1981). Lucrările unei conferințe pe această temă (Timișoara 2006
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]