5,988 matches
-
angajați după data înființării Academiei de Științe Sociale și Politice, unul este cunoscut cu antecedente politice, unul cu antecedente penale, unul a fost avertizat în anul 1966 de organele de securitate pentru manifestări ostile, iar doi sunt fii de foști legionari. Ca urmare a reorganizării activității de cercetare, în anul 1975 au fost trecute în alte sectoare 31 de persoane din categoriile sus-menționate. De atunci, în acest domeniu de activitate nu s-au mai făcut noi angajări. În prezent, în cadrul unităților
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
social-politică Nr. crt. Numele și prenumele, date de identificare Locul de muncă, funcția Observații 1. FRUNZETTI ION, născut la 07.01.1918, fiul lui Constantin și Ana Președintele secției de istoria artei a Academiei de științe sociale și politice Membru legionar 2. FOCHI ADRIAN, născut la 26.09.1920, fiul lui Silvestru și Olimpia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 3. LECCA GHEORGHE, născut la 02.02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui Constantin și Ana Președintele secției de istoria artei a Academiei de științe sociale și politice Membru legionar 2. FOCHI ADRIAN, născut la 26.09.1920, fiul lui Silvestru și Olimpia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 3. LECCA GHEORGHE, născut la 02.02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la Institutul de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la 26.09.1920, fiul lui Silvestru și Olimpia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 3. LECCA GHEORGHE, născut la 02.02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” Fost membru în „Frățiile de Cruce” 5. GHERASIM TEODOR, născut la 20.03.1929, fiul lui Mardarie și Ecaterina
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de istorie „Nicolae Iorga” Fost membru în „Frățiile de Cruce” 5. GHERASIM TEODOR, născut la 20.03.1929, fiul lui Mardarie și Ecaterina Cercetător științific la Institutul de cercetări economice Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară într-o organizație de tip legionar 6. MOTEI CONSTANȚA, născută la 29.04.1929, fiica lui Ion și Maria Cercetător la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Fost condamnată pentru activitate contra-revoluționară într-o organizație de tip legionar 7. PAPACOSTEA ȘERBAN, născut la 25.06
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
activitate contrarevoluționară într-o organizație de tip legionar 6. MOTEI CONSTANȚA, născută la 29.04.1929, fiica lui Ion și Maria Cercetător la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Fost condamnată pentru activitate contra-revoluționară într-o organizație de tip legionar 7. PAPACOSTEA ȘERBAN, născut la 25.06.1928, fiul lui Petre și Iosefina Cercetător științific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” Fost arestat 6 luni, fiind suspect de spionaj în favoarea Franței 8. STOICESCU NICOLAE, născut la 30.11.1934, fiul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Cercetător științific la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Manifestări ostile prezente, cetățeană străină. 29. CISMĂRESCU* EMIL-RADU, născut la 09.10.1922, fiul lui Ion și Jana Cercetător principal la Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu” Membru legionar 30. BALOTĂ* NICOLAE, născut la 26.01.1925, fiul lui Gheorghe și Elena Cercetător principal la Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu” Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară 31. VORNICUL* MIHAI-VASILE, născut la 12.09.1942, fiul lui Vasile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și arestarea lui GEORGESCU Vlad, cercetător științific la Institutul de studii sud-est europene, pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete. Cercetările au stabilit că cel în cauză, fiu de moșier și legionar, element cu concepții profund dușmănoase, a furnizat agenților unei puteri străine informații și date care, prin caracterul lor, periclitează securitatea statului. Cercetările fiind definitivate, urmează a fi trimis în judecată pentru infracțiunea de trădare prin transmitere de secrete. În ziua
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
secrete. În ziua de 1 aprilie 1977 a fost reținut PAUL GOMA, care în cadrul anchetei a făcut declarații privind relațiile sale cu elemente reacționare din emigrație, cu care s-a întâlnit în străinătate în anii 1972-1973, printre care și cu legionarii EMIL CIORAN, VIRGIL IERUNCA și ION CUȘA. A recunoscut că în aceeași perioadă, la Paris, a luat legătura cu PIERRE EMANUEL, președintele așa-zisei asociații internaționale pentru libertatea culturii, demascat de presa franceză ca agent al C.I.A., iar organizația
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de miliție. Datorită sporirii potențialului informativ, se asigură un control mai eficient asupra persoanelor ce formează baza de lucru a organelor de securitate și miliție din Valea Jiului. Prioritar s-a acționat și se acționează pentru supravegherea informativă a celor 450 legionari, din care 19 lucrează în obiective miniere; 186 suspecți de legături cu postul de radio „Europa Liberă” sau colportori ai știrilor transmise de aceasta, 32 semnalați cu manifestări naționalist-iredentiste, asupra celor 11 persoane condamnate pentru comiterea unor acte de dezordine
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Unității Socialiste își vor putea aduce contribuția la rezolvarea unor probleme social-economice și obștești, la transpunerea în viață a politicii partidului și statului nostru. În mod cu totul izolat s-au înregistrat însă și unele comentarii negative. Astfel, unii foști legionari au afirmat că „majoritatea delegațiilor la Congresul Frontului Unității Socialiste vor fi tot membrii de partid, iar hotărârile ce se vor adopta sunt deja formulate de către organele superioare ale partidului”. Alte elemente afirmă că „înscrierea în cadrul organizațiilor Frontului Unității Socialiste
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
semnalate cu astfel de comentarii nu sunt cunoscute cu antecedente politice și aprecierile le fac în mod individual, neexistând relații de grup. În contrast cu acestea au fost semnalate și persoane care fac comentarii tendențioase, astfel: -GRIGORE DUMITRU, din comuna Vânători, fost legionar, agricultor pensionar, a afirmat că „partidul comunist intervine cu câte un decret când nu-i convine ceva, dar unei persoane, dacă nu-i convine ceva, nu poate zice nimic, că altfel o ia gaia. La radio și televiziune se transmit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ostile, asigurând controlul complet și eficient asupra elementelor suspecte pe profil, pretabile la asemenea acțiuni. Atenție deosebită se va acorda elementelor cuprinse în baza de lucru, cu prioritate asupra elementelor fanatice ori cu poziție ostilă activă din rândul naționalist-iredentiștilor, foștilor legionari sau condamnați pentru infracțiuni contra securității statului, precum și a tuturor celorlalte categorii de persoane pretabile la acțiuni dușmănoase, cu sau fără antecedente politice ori penale reacționare. Împreună cu Direcția a III-a și Unitatea specială de luptă antiteroristă, precum și cu compartimentele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-le pe bandă magnetică, iar fosta lui noră, Nițișor Maria, intenționează să-i sustragă memoriile, prin intermediul fiului ei, CRĂCIUN Dragoș, să le scoată din țară și să le vândă în Spania. Direcția I a obținut informații, în anul 1986, că legionarul fost condamnat PETRIȘOR MARCEL intenționează să contacteze pe CRĂCIUN GHEORGHE în scopul de a-i cere sfaturi în legătură cu conceperea și redactarea unei lucrări literare. În scop preventiv, CRĂCIUN GHEORGHE a fost contactat de un ofițer din Direcția I față de care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mijloacelor speciale I.C.T. la domiciliile lui CRĂCIUN GHEORGHE și NIȚIȘOR MARIA pentru a le stabili legăturile, preocupările, intențiile, relațiile reciproce etc. Termen: 25 februarie 1987 4.Conlucrarea cu Direcția I pentru cunoașterea preocupărilor și intențiilor lui CRĂCIUN GHEORGHE, preocupările unor legionari, foști condamnați, de a-l contacta pe obiectiv și scopurile acestor intenții, precum și protejarea obiectivului împotriva unor eventuale influențe negative din partea acestora. Termen: permanent 5.Contactarea operativă periodică a lui CRĂCIUN GHEORGHE pentru a-l determina să evite contactele și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
exemplu este reprezentat de insistențele lui Titulescu la adresa lui I. Gh. Duca în vederea scoaterii în afara legii a Gărzii de Fier, fapt care s-a petrecut și a avut ca rezultat asasinarea primului ministru și o creștere a dorinței de răzbunare a legionarilor la adresa ministrului de externe. Se știe faptul că ministrul de externe român „nu s-a vrut exponentul vreunui partid politic ci al țării întregi”. Considerăm că această atitudine a lui Carol al II-lea la adresa lui Nicolae Titulescu trădează dorința regelui
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de mare clasă al comunismului mondial, unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice”. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
la contextul european), atinsă de „bizantinism” și de agresiunea totalitară. Remarcabilă literar este radiografia contrastelor sociale ale unui București policrom, a mediilor jurnalistice și a unor figuri politice de prim-plan (I. G. Duca, Carol al II-lea, apoi „bastarzii” legionari ș.a.) Totul este evocat din perspectiva a doi ziariști independenți, însă documentul viu, personajele și scenele istorice domină lumea romanului. SCRIERI: Aventurile „originalității”, București, 1968; Cum învățăm să trăim, București, 1977; Vorbește-mi de dragoste, București, 1978; Toamna pătimirii noastre
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
când, Întors În Italia, Înaripează sufletele tinerilor cu faptele sale, dar mai ales prin cuvintele meșteșugit rostite și scrise. Se implică Într-un episod ce precede fascismul, când, autoproclamat regent al orașului Fiume În 1919, În fruntea unei armate de legionari Îmbrăcați În negru, se pregătește să apere orașul de ocupanții franco-englezi. Trupele guvernamentale Îl detronează și Îl alungă, iar el se refugiază, până la sfârșitul vieții, În celebrul castel din Vittoriale. Acolo va trăi „ca În romane”, ca un des Esseintes
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
măsuri de supraveghere și de intervenție. Simpozionul a fost totuși repetat și apoi susținut în turneu prin țară. Publicul și conferențiarii vor pătrunde cu greu în aulă, escortați de sergenți prin mulțimea doritorilor de bilete și a contestatarilor cuziști sau legionari vociferanți, în dispută cu jandarmii. După agitația astfel provocată, subiectul „Freud”, prezidat de Ion Petrovici, a fost boicotat prin dezinformare: la sosire, polițiștii anunțau publicul că simpozionul s-a amânat; organizatorii răzbat la Ministerul de Interne din vecinătatea Fundației, pertractează
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Emil Gulian, Alexandru Vianu, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, I.I. Cantacuzino. După o instigare din ziarul „Calendarul” al lui Nichifor Crainic, unde se asocia „Gide” cu „jidan” și se denunța recenta vizită a scriitorului în URSS, manifestanți legionari conduși de Mihail Stelescu forțează intrarea și produc o busculadă; Comarnescu e pălmuit, sala e „încărcată de electricitate”, dezbaterea nu poate continua. De atunci, precizează diaristul Comarnescu, „la simpozioane nu mai veneau decât oameni curajoși”. Astfel, următoarele ședințe, despre Mussolini
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Un filosof poate fi totdeauna mare, fără a fi cât de puțin poet - poeții mari sunt mai totdeauna filosofi!” Paradoxului îi urmează judecata echilibrată, bine așezată logic, de unde o constatare ca următoarea despre „originalitatea foarte complexă” a literaturii noastre: „Pasul legionarului roman n-a strivit duhul autohton nicăieri pe unde a călcat; l-a mulat în formele lui clare, civilizatoare, în Sciția ca și în Iberia, în Galia ca și în Tracia”. După considerații ca acestea, de uz intim, debutantul avea
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
bonomia tolerant-subtextuală în care spiritul dilematic învăluie totul, inclusiv cele mai atroce mârșăvii ale istoriei, nu pedeapsa, ci depășirea prin relativizare a vinovăției o urmărește: „bine, e în ordine, nici un om serios nu poate lua totul în tragic, nu toți legionarii au fost bestii și martiri, nu toți comuniștii au fost împuțiți și criminali, facem o medie”; „«Marxismul a murit, dar mizeria care l-a născut e vie», îi citesc dintr-un articol al lui Jacques Juillard din Le nouvel observateur
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
sănătății publice și a natalității „sănătoase”, dar fără conotațiile celor dintâi), au manifestat o completă lipsă de căință o dată cu trecerea timpului, chiar dacă unii dintre ei au avut timp de reflecție, mai ales cei ce au avut chiar grave alunecări spre legionari și Garda de Fier. Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru au avut ca influențe predominante ideile eugeniste din Germania, complet incompatibile cu democrațiile liberale, spre deosebire de cele din SUA, care nu au contestat ordinea politică democratică. În privința lui Râmneanțu, Maria Bucur ne
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și celui actual, Împărțit Între ai noștri și ai lor, Între cei absolut răi și cei absolut buni. Autoarea dezvoltă pe larg, În baza unei documentații inedite și a analizei discursului eugenic cu unelte foucaultiene, argumentele legate de faptul că legionarii au fost simpatetici față de astfel de idei care sprijineau interesele lor pentru statul etnocratic. Dar dezvoltă și argumentele și dovezile care atestă faptul că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din mișcarea legionară, fiind interesați de ceea ce ei considerau că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]