3,106 matches
-
istorice". Dar aceste partide nu sunt singure, revendicările de legitimitate fiind multiple pentru fiecare versant al tensiunii. Într-adevăr, doar FSN-ul se definea ca "emanație a revoluției"73; două partide vor invoca explicit strada ca "sursă" sau "sediu" al legitimării lor Partidul Revoluției Creștin Democrat 74 și Partidul Democrat Progresist 75 și alte șapte se vor angaja mai târziu în competiția electorală cu o energie care provine din aceeași sursă de legitimitate 76. Pe versantul tradiției, diversitatea revendicărilor este de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu constituie o surpriză. Referitor la aceasta, Alexandru Ionescu observa pe bună dreptate că "poporul român a fost proclamat actor mic și absolut al Revoluției" 33. La acest nivel s-a inspirat una din trăsăturile fondatoare ale scenei politice românești: legitimare de către popor, solidaritatea, consensul, binele comun, voința generală, iar distincția, în mod unic, ceva care se penalizează. În consecință, asemănarea este impusă ca model de asociere politică, traducând consensul, nu contradicțiile sociale rutinizate politic. Mobilizarea se face în numele solidarității naționale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fie că e vorba de guvernele PDSR-PSD sau de cel alcătuit de coaliția CDR-USD-RMOSZ. În consecință, pe baza cifrelor actuale nu este operabilă o identificare a anticomunismului prin absența membrilor PCR și considerăm eticheta anticomunistă mai degrabă o construcție de legitimare semantică decât traducerea unui efectiv numeric coerent al vechilor membri ai PCR sau traducerea unei reprezentări concrete ai dizidenței. De altfel, ar fi imposibil de operat o atare distincție, ținând cont de gradul masiv de penetrare al PCR-ului, care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre liderii săi, dar în mod egal și în antisistem, prin această justificare a violenței și, în mod secundar, prin întărâtarea unui conflict interetnic. Începând cu acest moment, piața "reamintește mereu fractura violentă a societății din 1990"53, construită în raport cu legitimarea trecutului și a practicilor autoritare. Din acest punct de vedere, ar putea fi făcută o apropiere la nivelul conținutului opoziției între "postdizidența anticomunistă" și "postnomenclatura" nemărturisită în raport cu clivajul identificat de către Daniel-Louis Seiler în prelungirea opoziției gramsciene stat-societate civilă analizată de către
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
negativă, penalizându-i pe cei care încearcă să iasă din aceste automatisme. Singurul clivaj aparent rămâne opoziția centru versus periferie, în timp ce factorul religios se prezintă ca dovadă de calitate indispensabil. 3. De la o etichetă a calității anticomuniste la o funcție de legitimare democratică În același fel, eticheta anticomunistă funcționează de-a lungul timpului ca echivalent al dovezii de calitate, cu referire directă la calitatea democratică. Rezultă de aici o dublă izolare a FSN-FDSN-PDSR, atât din perspectiva derivelor din 1990 cât și un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-și păstreze pozițiile inițiale în 1997-1998. Puțin mai târziu, aceeași soartă va lovi Convenția Democratică în România și Uniunea Forțelor Democratice în Bulgaria. Aceste evenimente arată că certitudinea clivajului excomuniști/anticomuniști este problematică. Mai întâi, pentru că această opoziție este instrumentul legitimării noilor elite, cu orice preț. O dată stabilite ca actori politici incontestabili, aceste noi elite nu mai au nevoie de anticomunism. Apoi, pentru că această opoziție pune în centrul dezbaterii politice comunismul și, deci, îl recunosc din moment ce toți actorii sunt considerați a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
aderenții întregului spectru politic care, în majoritatea lor, doresc abolirea marilor diferențe la nivel de putere de cumpărare (consumare) și de mod de viață și o regularizare care să aducă la același nivel prețurile și veniturile"48. 3. Sursă și legitimare Întreținerea dezbaterii comuniști/anticomuniști a permis celor două formațiuni principale de partid BSP și SDS să-și fondeze legitimitatea lor. Protagoniștii dezbaterii comuniști/anticomuniști, scrie A. Todorov, se legitimează reciproc prin intermediul temei comunismului. "Anticomuniștii voiau să distrugă vechiul sistem, în timp ce
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
să-și fondeze legitimitatea lor. Protagoniștii dezbaterii comuniști/anticomuniști, scrie A. Todorov, se legitimează reciproc prin intermediul temei comunismului. "Anticomuniștii voiau să distrugă vechiul sistem, în timp ce vechii comuniști voiau o anumită continuitate în ruptură"49. Acest clivaj este o sursă de legitimare importanță mai ales în Bulgaria unde greutatea instituțiilor financiare internaționale nu lasă nici o libertate de manevrare pentru a realiza o politică mai mult sau mai puțin socială mai ales după influența delegației FMI pentru Bulgaria începând din 1997. Ministerul Bulgar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
externe ale țării integrarea în structurile NATO (BSP se pronunță în favoarea acestei integrări în 2002) și în Uniunea Europeană. Având în vedere absența clivajului Biserică/stat și slăbirea clivajului urban/rural, clivajul vechi comuniști/anticomuniști rămâne o sursă de identificare și legitimare. 4. Înrădăcinare electorală Alegerile parlamentare și locale care au avut loc de la începutul anilor 1990 au permis să definim simpatizanții BSP: orașele mici și mijlocii, satele, pensionarii, șomerii, cei "slabi" din punct de vedere social, persoanele cu un nivel de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
căror centru e K, sunt de două tipuri, corespunzătoare categoriilor tradiționale Caz inerent și Caz structural marcat (Chomsky 19868), care trebuie legitimate: Cazurile inerente sunt Cazuri (K) pline subiacent și sunt legitimate de un centru care le selectează, condiția de legitimare fiind Principiul Proiecției; atribuirea Cazului inerent are loc sub guvernare și este imposibilă în configurația ECM; Cazurile structurale marcate sunt Cazuri (K) vide subiacent, care trebuie să satisfacă ECP. Pentru fiecare K vid, antecedentul guvernor (care atribuie Caz) determină realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
definit ca alter ego-ul verbului lexical) nu proiectează argument extern, atunci nu va atribui Caz structural. Limbile ergative nu au categoria F, de unde rezultă că Agentul în ergativ, generat în specificatorul unei proiecții funcționale, este legitimat tematic, nu și structural; legitimarea absolutivului a beneficiat de o analiză paralelă cu legitimarea nominativului din construcțiile inacuzative din limbile de tip acuzativ. Deplasarea argumentelor (engl. A-movement) nu se declanșează neapărat din necesități de marcare a Cazului, cum se susține în general; argumentele sunt marcate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extern, atunci nu va atribui Caz structural. Limbile ergative nu au categoria F, de unde rezultă că Agentul în ergativ, generat în specificatorul unei proiecții funcționale, este legitimat tematic, nu și structural; legitimarea absolutivului a beneficiat de o analiză paralelă cu legitimarea nominativului din construcțiile inacuzative din limbile de tip acuzativ. Deplasarea argumentelor (engl. A-movement) nu se declanșează neapărat din necesități de marcare a Cazului, cum se susține în general; argumentele sunt marcate cu nominativ sau cu absolutiv din întâmplare; aceste Cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
domeniul VP. Alexiadou (2001: 16) rezumă proprietățile proiecției v (redefinite succesiv în scurta istorie a conceptului), așa cum apare la Kratzer (1994)43, Chomsky (1995), Harley (1995), Marantz (1997)44, Arad (1999)45: (a) locul agentivității: v conține trăsături relevante pentru legitimarea și interpretarea argumentelor externe; (b) conține trăsături legate de eventivitate; (c) poartă trăsături de Caz pentru obiect; (d) există două tipuri de v: unul care introduce argumente externe și celălalt care nu introduce argumente externe. Alexiadou (2001: 17) observă că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
introduce o relație cauzală între evenimentul cauzator (argumentul implicit al CAUS) și starea rezultată, denotată de rădăcina verbului, iar Voice este responsabilă de introducerea argumentului extern și poartă trăsături legate de agentivitate și de modalitate; trăsătura [± Agentiv] este responsabilă de legitimarea argumentului extern, Agent sau Cauză, din structurile active și pasive: Voice [+ Agentiv] − Agent, Instrument realizat ca grup prepozițional; Voice [− Agentiv] − Cauză. Dacă centrul Voice e activ, atunci rolul tematic relevant este realizat în Spec,Voice, iar dacă e pasiv, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un proces de formare adjectivală care implică recategorizarea verbului în adjectiv, iar inacuzativele au participii perfecte, mai degrabă decât adjectivale. Testul este relevant pentru limbi diferite: engleză, daneză, italiană. Burzio (1986: 151−152, 191) arată că morfologia participiului trecut împiedică legitimarea rolului tematic al subiectului (ca în construcțiile pasive). Perlmutter (1989)7 susține că, în italiană, inergativele nu pot apărea în construcții participiale absolute, însă Dini (1994)8 și Loporcaro (2003)9 au observat că există inergative care acceptă construcțiile participiale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dogan a fost de asemenea profesor de științe politice la Universitatea din California și visiting professor la universități precum University of Indiana, Yale, Trento, Florența. Opera sa prodigioasă vizează domenii precum cel al elitelor comparate, al comportamentului electoral precum și problematica legitimării, a mutațiilor sociale emergente sau a noilor reorganizări teritoriale. Mattei Dogan, Comparaisons en sciences politiques et sociologie (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dintre regimuri au fost răsturnate ca urmare a unei înfrângeri militare, între care și eșecul lui Napoleon din 1814, iar alte cinci ca urmare a unei revoluții victorioase. Toate aceste regimuri au lăsat în urma lor, în memoria colectivă, straturi de legitimare și delegitimare. Țara care a cunoscut cele mai profunde bulversări în secolul al XX-lea, cu imense suferințe și sacrificii ale populației, este Rusia, țara europeană care, fără îndoială, a plătit cel mai mult de pe urma erorilor comise de stăpânii săi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
toată splendoarea sa sunt tocmai națiunile care, experimentând o anumită ideologie marxist-leninist-stalinist-maoistă, erau cele mai mari regimuri comuniste. Iată că se verifică încă o dată aforismul plin de înțelepciune potrivit căruia "copiii stăpânilor noștri devin stăpânii copiilor noștri". În procesele de legitimare și de delegitimare, intelectualii joacă un rol important. Cel mai educat segment al societății a fost cel care a protestat în China în 1989. Studenții reprezentau mai puțin de unul la zece mii din membrii societății chineze, însă aceștia au reușit
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
act de răscumpărare. Datorită unui scandal căpitanul Dreyfus a fost reabilitat. În democrație, scandalul, dacă nu este foarte frecvent, este un semn al sănătății democratice. În anumite cazuri excepționale scandalul poate apărea ca o dovadă a funcționării democratice și a legitimării sistemului. În puține țări democrația este suficient de solidă pentru a corecta eroarea politică împotriva dorinței armatei sau pentru a cere șefului de stat să demisioneze, așa cum a fost cazul celor trei prim-miniștri japonezi, al președintelui italian Leone sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o suprastructură europeană. Mulți italieni au crezut că eficiența administrativă într-un anumit domeniu poate fi îmbunătățită dacă anumite decizii au fost luate la Bruxelles, în loc să fie dezbătute la Roma. Belgienii văd, de asemenea, Comunitatea europeană drept o sursă de legitimare a "sistemului lor tribal". În caz de conflict între reglementările franceze și reglementarea europeană cea din urmă este aceea care domină. Aceasta implică faptul că anumite țări sunt câștigătoare, altele sunt perdante și acest fenomen apare în principal în sectoarele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Pe calea alegerilor Congresului puterea președintelui american este mărginită. Prin membrii aleși în Camera Comunelor, poporul decide culoarea politică a guvernului britanic și a șefului său. Cel mai dulce fruct al obligațiilor parlamentarului de rând este acela de sursă-cheie de legitimare pentru democrația parlamentară, chiar dacă aceasta nu este în acord cu termenii democrației venerați în Constituții. Dat fiind faptul că aceste trei democrații avansate sunt societăți complexe, marcate de numeroase disfuncționalități ale birocrației tehnice, dacă, printr-o absurdă răsturnare de situație
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
parlamentară în aceste trei țări ar pierde fundamentul legitimității sale: abilitatea persoanelor de a exprima poziția lor politică. În orice alt loc din lume, partidele sunt cele care, cu organizațiile lor de masă și cu programele lor, joacă o funcție de legitimare. Capitolul 9 Dansul electoral în România interbelică În ianuarie 1917, când trei sferturi din teritoriul național al României era ocupat de armata germană, monarhul și guvernul au anunțat două importante reforme: reforma agrară și cea electorală, privite ca fiind complementare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de faptul că o asemenea situație a generat sentimente de frustrare printre tinerii de origine rurală, deveniți orășeni proletarizați, chiar dacă aveau o diplomă. Parlamentul român a îndeplinit numeroase funcții esențiale, chiar dacă nu întotdeauna în mod complet. Mai întâi, o funcție de legitimare. Prin simpla sa existență și convocarea sa anuală timp de 18 ani, Parlamentul a dat regimului justificare legală și legitimitate politică, în ciuda jocului electoral, în mare parte fictiv. Parlamentul a îndeplinit, de asemenea, o funcție integrativă. Acordând țărănimii și populației
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice ori pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea; 36) împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menținerea ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare pentru menținerea ori restabilirea ordinii publice. Articolul 3 (1) Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează: ... a) cu amendă
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107586_a_108915]
-
în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice ori pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea; 36) împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menținerea ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare pentru menținerea ori restabilirea ordinii publice. Articolul 3 (1) Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează: ... a) cu amendă
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107587_a_108916]