2,139 matches
-
care îl slujesc, să-și manifeste, fără opreliști, capriciile, să trândăvească și să viseze. Când copilul începe școala, părinții apelează la tot felul de meditatori a căror plată reprezintă prețul lenei, al inactivității, dezinteresului, disprețului pentru muncă. Procedându-se astfel, lenea se adâncește, se cronicizează, punându-și amprenta asupra întregii vieți a copilului. Acest mod de a trata educația copilului trădează intenția familiilor respective de a-și vedea odraslele cu diplomă de bacalaureat, licență sau chiar doctorat, pentru a le lansa
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și numai pentru că în clasa copilului lor toți colegii au preparatori. Se creează astfel o industrie a meditațiilor, o modă pe care o lansează mai ales familiile care, în loc să le ceară copiilor să muncească, le pun meditatori, plătindu-le astfel lenea, dezinteresul, trândăvia. Această mentalitate transformată în practică cvasigenerală are repercusiuni grave asupra bugetului familiilor cu venituri modeste, și consecințe dăunătoare din punct de vedere educativ. Copiii nu sunt pregătiți pentru a lupta cu dificultățile, cedează cu ușurință în fața obstacolelor, acceptând
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asupra bugetului familiilor cu venituri modeste, și consecințe dăunătoare din punct de vedere educativ. Copiii nu sunt pregătiți pentru a lupta cu dificultățile, cedează cu ușurință în fața obstacolelor, acceptând statutul de învinși, iar în bătălia cu marile probleme ale vieții, lenea și nepăsarea din copilărie sunt plătite cu eșecuri în activitatea profesională și socială. Păstrez în memorie o întâmplare petrecută cu mulți ani în urmă, pe când mă aflam la conducerea Liceului „Costache Negruzzi" din Iași, care beneficia în acea vreme de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lecție de îmbinare a muncii fizice cu învățarea. Și a dat rezultate după cum bine s-a văzut. Faptul relatat mi-a sugerat o întrebare: câți părinți au puterea să sancționeze într-un mod atât de original și eficient indolența și lenea copilului lor? L-am felicitat pe acest părinte ferm și înțelept, care și-a călcat pe inimă, iar rezultatele demersului său s-au văzut la examenul de corigență și în anii școlari următori. Băiatul a terminat cu rezultate bune liceul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și față de școala care l-au format. În finalul acestor însemnări adresez un îndemn părinților: puneți-i pe copii să muncească, să depună eforturi și să persevereze pentru depășirea dificultăților ivite în procesul învățării. Nu vă grăbiți să le plătiți lenea, pentru că le faceți un mare deserviciu și săvârșiți o gravă eroare educativă. Nu uitați! Cunoștințele acumulate prin efort propriu sunt mai trainice, mai funcționale și se tezaurizează în zestrea intelectuală a omului. MUNCA Moto: "Sfânta muncă e aceea, Ce răsplată
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mari pierderi în plan social și moral ale tranziției. Mulți tineri care la absolvirea ciclului de învățământ obligatoriu primesc ajutorul de șomaj și apoi alocația de sprijin, fără să fi muncit măcar o zi, se învață cu bani nemunciți, cu lenea și distracțiile, nu mai vor să muncească, se dedau la fel de fel de fapte antisociale (furturi, tâlhării, escrocherii, bătăi între găștile de cartier, violuri), devenind clienții poliției și pușcăriilor, transformându-se în paraziți sociali. Însăși ideea de muncă este denaturată în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
au trecut în conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul, lăcomia, individualismul exacerbat, aroganța, invidia, perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt datorate și carențelor caracteriale ale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
rafinate, adăugându-se cheltuieli pentru îmbrăcăminte de lux, pentru țigări de cea mai bună calitate, pentru cafea și băuturi fine, distracții înlănțuite, jocuri de noroc, călătorii în străinătate, droguri. Un copil crescut în astfel de condiții face casă bună cu lenea, dispune de mai mulți profesori preparatori, are reacții alergice la cuvântul economie și manifestă dispreț pentru tot ceea ce înseamnă muncă. Atunci când părinții și bunicii își dau seama ce fel de om au crescut, încearcă zadarnic să mai dreagă câte ceva, dar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
energiilor necesare pentru înlăturarea obstacolelor, declanșarea și susținerea acțiunii printr-un efort continuu. Incapacitatea omului (tânăr sau matur) de a-și înfrâna atracția spre tentații, îl împinge, în cele din urmă, spre viciu (fumat, consum de alcool, de droguri, spre lene, abuzuri și practici sexuale aberante etc.). Simpla dorință de a le abandona, după ce viciile s-au instalat și înrădăcinat, nu este operantă în absența unui efort voluntar susținut. Dependența de un agent nociv (nicotină, alcool, drog) are o asemenea putere
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
inactivitate fizică și în divertisment spectacular, al junk food-ului și al altor dezordini alimentare. Suntem dominați nu atât de o societate a dopajului, cât de societatea de consum a modelelor și a imaginilor de excelență. Sub asaltul performanței, apare „triumful lenei”24. Ce alegem: să ne autodepășim sau să ne simțim bine?tc " Ce alegem \: să ne autodepășim sau să ne simțim bine ?" Dincolo de teritoriile întreprinderilor și ale sportului se află, ni se spune, toate sferele vieții cotidiene care ne fac
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
principiul excelenței, când viața intelectuală este asimilată cu o figură de lupte clasice și când emisiunile télé-poubelle entuziasmează masele? Societatea de hiperconsum, ni se spune, a câștigat: ea nu va mai prididi să-și extindă imperiul devastator, răspândind conformismul generalizat, lenea spiritului, incultura, superficialitatea și incoerența oamenilor. Gata cu semnificațiile și cu idealurile înalte, singurele scopuri în care se recunosc oamenii sunt cheltuielile pe nimicuri, bunăstarea și sănătatea. Confruntați cu această mutație, unii vorbesc de o stare „de după cultură”35, alții
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
legătură cu profunzimea depresiei (vezi capitolul 9). Dificultățile de concentrare și de atenție sunt obișnuite, antrenând dificultăți de adaptare școlară, o diminuare a interesului pentru școală, mergând uneori până la abandon școlar. Dificultățile de concentrare și de atenție sunt adesea numite „lene” de către părinți, profesori și chiar de către adolescent. Tulburările de somn sunt foarte frecvente: adormire dificilă, treziri frecvente în timpul nopții, trezire matinală sau prelungire a somnului de dimineață. Adolescentul povestește coșmarurile sale, coșmaruri care pot avea un aspect repetitiv. Alimentația este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
slabe, iar adolescentul afișează o oarecare indiferență defensivă față de aceste rezultate, el devine leneș și „nepăsător” în ochii părinților. Cererile de autonomie ale adolescentului, care persistă adesea în ciuda depresiei, sunt atunci receptate ca provocări și interpretate de către aceștia ca „nervozitate, lene, nepăsare”, etc, instaurând un model interactiv de neînțelegere reciprocă. Părinții judecă în mod negativ adolescentul, ceea ce poate amplifica percepția negativă pe care acesta o are despre sine. Adolescentul dezvoltă sentimentul că este neînțeles (ceea ce nu este greșit) și se simte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să eșuezi în metastaza autosuficienței în conceptualizare. Partea delicată constă în faptul că obiceiul împrumutării se traduce prin hazard moral, în multiple perspective, din care cea mai periculoasă este obișnuința că laboratorul gândirii generoase va servi la infinit cu idei lenea teoretică a Economiei. Metodele de împrumut la care a recurs Economia de-a lungul timpului - ca împrumut de instrumente și valori cognitive - creează impresia că se ține pasul pe magistrala cunoașterii, că se rezistă pe creasta valului. Doar că aici
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cunoscut niciodată în viața lui ceea ce Nietzsche numește Marea Sănătate. Bolnav, plăpând, slăbănog, incapabil de excese care pot dăuna imediat carcasei sale de hidropic: dușmanii îi reproșează că nu și-a părăsit așternutul ani întregi din puturoșenie, trândăvie congenitală ori lene conceptuală, când, de fapt, el rămânea acolo țintuit de durere, crucificat de suferință. Oare trebuie să ne mirăm că un astfel de om își construiește un sistem care pune mai presus de orice arta de a nu suferi? De a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
informat fabrică un adevăr revelat pe care generații întregi se mulțumesc să-l reproducă - în cea mai mare parte a cazurilor, cu ajutorul Universității. Foarte adesea, în istoria filosofiei, adevărul se reduce la suma locurilor comune cristalizate de obișnuință și de lenea intelectuală. Epicur nu s-a mulțumit să scrie sau să suscite niște texte - de altfel, pierdute în cea mai mare parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei între două vorbe
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
diferențelor sociale prea mari din trecutul nostru, diferențe care au creat cel puțin două suflete în loc de unul. Alături de acest dualism social, Ralea (1924/1977, p. 76) remarca același principiu al opoziției și în atitudini: Există în caracterul nostru excese de lene, de plictiseală, de ândurare, de răbdare excesivă, care ne împiedică de a fi occidentali. Pe de altă parte, găsim în noi inițiative, o anumită hărnicie în a pricepe ce e bun în altă parte și a ni-l apropia, o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a fi foarte harnic, mulțumindu-se cu puțin, românul pare totuși să înțeleagă munca, să vorbească laudativ despre ea („Meseria este brățară de aur”, „Cine mult vorbește lucrul nu-i sporește”, „Cine-i harnic muncitor, de pâine nu duce dor”, „Lenea e cucoană mare care cere de mâncare”, „Munca cu silință preface orice ființă”, „Cu muncă necurmată mănânci plăcintă lată”). Ierarhia este „un dat al firii”, structurând întreg universul. Domnul Dumnezeu este stăpânul atotputernic al Lumii. Boierul este „domnul”, „stăpânul”. Stăpânul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fost pentru român forma care l-a ajutat să reziste vitregiilor istoriei („Unde-i unul nu-i putere, la nevoi și la durere,/ Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește”); munca împreună a compensat automulțumirea cu puțin și lenea (căci „au pus mână de la mână”, s-au „ajutat unul pe altul”, și-au dat „o mână de ajutor” sau „au făcut clacă unii pentru alții”), mâncarea și obiectele date de pomană au fost o formă de ajutor pentru cei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-e dor, Mi-e urât, Mi-e frică, Mi-e teamă, Mi-e lene, Mi-e drag de/să (cu realizarea eliptică mi-e, Mi-e să nu zică ceva) sau Îmi pare bine, îmi pare rău. Interesantă este raportarea la emoție prin intermediul altui agent declanșator (Mă enervează înseamnă „El face ca eu să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
condiții; confortabil; Constanța; copilărie; covor; cu; cuib; cuptor; curățenie; depărtare; în deplasare; dispoziție; distracție; doarme; domnitor; doresc; dorm; drag; cu cei dragi; duce; eu; fată; femeie; frate; hol; peste hotare; hotel; Hunedoara; iarbă; iatac; ieri; Iisus; inexplicabil; interior; încîntare; întotdeauna; lene; libertate; lin; loc cald; loc cu papa bun; loc de locuit; loc drag; loc liniștit; local; locație; locul cel drag; locul cel mai drag; lucru; mame; pe masă; melancolie; mereu; mică; mîncare caldă; Moldova; mulțumire; muncă; natal; nepot; nicăieri; niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ciudat; coajă; corcodușe; dezamăgit; dulceață; dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc; fructe; ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură; mare; margine; melancolic; melancolie; melodie; mic; mică; miere; migdală; migdale; moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
emoție; emoții; examenul; facultate; familie; fata; fericirea; a fi nesincer; fidel; fidelitate; flori; frate; frig; în gară; gîndire; se grăbește; grea; griji; iarbă; iertare; indulgent; intens; iubește; iubita; iubită; iubitul; ivi; împlinire; nu mă încîntă; încredere; îngăduitor; întîrziat; lacrimi; lapte; lene; licență; loc; luna; o lună; mai stai; mamaia; mamă; mașină; maxi-taxi; meditează; să merg; metroul; microbuz; minune; miracol; moarte; moment; momentul; necaz; neliniște; nervos; nevroză; niciodată; nu; nu prea; observă; om; omul; oprește; oprire; ora; pacient; parc; pauza; pierde vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
chinuri; ciumă; clinică; cola; copil; coșmar; crîncenă; cumplită; despărțire; devreme; diagnostic; diagnoză; disconfort; doamne ferește; doare; dulce; dură; farmacie; galben; ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caldă; cîine; comoditate; confortabil; corp; corp uman; cozonac; cuptor; deșert; dezbrăcat; Dobrogea; doritor; drag; drăgăstos; Dumnezeu; durere; duș; e timpul; ești afară; fericire; fuste scurte; geacă; gheață; halat; hm...; imens; incomod; inima; inimă; insuportabil; împlinire; înădușeală; încălțăminte; înfierbîntat; înghețată; laptele; lene; liniștitor; lînă; lume; marea; mănușă; meteo; mijloc; mîinile; mor; necondiționat; nou; oboseală; pălărie; pizza; plajă; pom; portocaliu; potrivit; prea; prielnic; prietenos; priză; pufos; putere; radiație; radiază; regla; Remus; satisfacție; scăldat; siguranță; mă simt rău; ca smoala; soare; soră; suc; sudoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]