245,951 matches
-
lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar. Doamna Mioara Avram, bunăoară, în ciuda unui titlu prea de specialitate (D-sa este o autoritate în cercetarea limbii noastre actuale) se ocupă de „fapte de limbă, efecte ale unor tendințe în curs” (pp. 11-17), cu o bibliografie impresionantă. Doamna Valeria Guțu Romalo remarcă, în „dinamica” limbii, „deplasări” stilistice către registre „subliterare”, „suburbane” - și le arată în amănunt! Alt studiu se ocupă de „strategia impreciziei” exprimării scrise
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
unui titlu prea de specialitate (D-sa este o autoritate în cercetarea limbii noastre actuale) se ocupă de „fapte de limbă, efecte ale unor tendințe în curs” (pp. 11-17), cu o bibliografie impresionantă. Doamna Valeria Guțu Romalo remarcă, în „dinamica” limbii, „deplasări” stilistice către registre „subliterare”, „suburbane” - și le arată în amănunt! Alt studiu se ocupă de „strategia impreciziei” exprimării scrise (de tipul oareșicare, oarece, niscai etc.): o idee lingvistică nouă. Bineînțeles, și alte contribuții sînt utile și interesante - chiar dacă nu
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
non-finite”, verbele „factitive” etc.). Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor care trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii cultivați. Doamna Gabriela Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii, a coordonat și alt volum, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (Editura Universității, 2002, 426 p.), și mai mult legat de actualitate. Își spun aici cuvîntul, pe lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători ai limbii actuale (dinamica este un concept aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii, a coordonat și alt volum, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (Editura Universității, 2002, 426 p.), și mai mult legat de actualitate. Își spun aici cuvîntul, pe lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători ai limbii actuale (dinamica este un concept aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători ai limbii actuale (dinamica este un concept aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este fără îndoială al doamnei Gabriela Pană Dindelegan, care a știut să-și stimuleze și promoveze colegii din catedră în cercetările limbii române de astăzi. Dar... Chiar nici unul dintre cei ce lucrează la catedră și
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este fără îndoială al doamnei Gabriela Pană Dindelegan, care a știut să-și stimuleze și promoveze colegii din catedră în cercetările limbii române de astăzi. Dar... Chiar nici unul dintre cei ce lucrează la catedră și scriu în revistele și ziarele de largă circulație să nu fi înțeles necesitatea de a mediatiza lucrările universitare dincolo de Universitate? Rezultatele ar fi putut avea efecte benefice
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
ziarele de largă circulație să nu fi înțeles necesitatea de a mediatiza lucrările universitare dincolo de Universitate? Rezultatele ar fi putut avea efecte benefice... Cel puțin într-o diminuare a glasului unor neofiți - cu înfăcărări patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Bookarest premiul AER pe anul 2002 pentru ediție bibliofilă. Note asupra simbolismului acvatic, studiu publicat de Eliade în 1939, a fost editat la Cluj într-o formulă interesantă de Ideea Design&Print. Cartea reproduce anastatic manuscrisul lui Eliade, redactat în limba franceză, alături de traducerea Luciei Zaharescu și de un studiu introductiv scris de Marcel Tolcea. De pe ultima filă a volumului cititorul află că primele zece exemplare ale cărții au fost însoțite de „o piatră pictată“ de Adrian Mănescu. O carte-obiect așadar
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
cronotopului sacru biunitar“. Pe cînd un Eliade prin Eliade Sabina Fînaru - Eliade prin Eliade, Editura Univers, București 2003, 348 p., 149 000 de lei. Mircea Eliade - Note asupra simbolismului acvatic, ediție anastatică îngrijită de Georg Lecca, însoțită de traducerea în limba română de Lucia Zaharescu și un studiu introductiv de Marcel Tolcea, Fundația Interart Triade Timișoara în colaborare cu Ideea Design& Print Editură, Cluj, 2002, 52 p., 150 000 de lei.
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Constantin Țoiu Argoul își înnoiește permenent vocabularul prin împrumut din alte limbi, prin derivare, dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
Constantin Țoiu Argoul își înnoiește permenent vocabularul prin împrumut din alte limbi, prin derivare, dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
Constantin Țoiu Argoul își înnoiește permenent vocabularul prin împrumut din alte limbi, prin derivare, dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
de argoul tinerilor. Ca în multe alte cazuri similare, adjectivul izolat din sintagme și răspîndit de uzul oral, în contexte adesea ironice și glumețe, are o anume instabilitate semantică, vorbitorii atribuindu-i valori destul de subiective. În Dicționarul de argou al limbii române (1996) de Nina Croitoru Bobîrniche, e înregistrat termenul penalistă „prostituată de duzină”, în vreme ce adjectivul penal, chiar dacă nu devine cuvînt-titlu, apare în multe sintagme: femeie penală („homosexual pasiv”), fetiță penală („homosexual pasiv; prostituată de duzină”), țigară penală („țigară făcută de
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
e apartenența lor la terminologia vieții de închisoare - efect logic al unei condamnări penale; le e comună și conotația predominant negativă, de substitute ale normalității unei vieți în libertate. Exemplele sînt preluate de Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998), de Anca și George Volceanov, chiar cu indicația explicită a provenienței lor din „jargonul deținuților”; la aceiași autori, penală apare și ca substantiv (cu sensurile „țigară” și „homosexual”). În cartea sa despre Semiotica discursului juridic, Adriana Stoichițoiu Ichim
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
său, Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-un costum cubist de carton
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd, era rigid ca Savonarola, fantast și pur.» În scurt timp, toată lumea e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi amuzante din limba română. Căuta peste tot texte de origine africană, din Madagascar și din Oceania, pe care le-a folosit apoi la seratele Cabaretului. În program erau anunțate versuri ale triburilor Aranda, Kinya sau Loritja... Hugo Ball era mereu la baterie, iar
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Hugo Ball. El a informat grupul de la Zürich despre reușitele mișcării futuriste. Este evident că Tzara se străduia din răsputeri să aibă cît mai multe contacte pentru a atinge o dimensiune internațională. În euforia de la Zürich, unde se vorbeau toate limbile, Tzara se și vedea în fruntea unei adevărate avangarde europene. La asta visa, așezat la terasele cafenelelor și de aceea își petrecea o bună parte din timp scriind scrisori. Într-un document redactat în 1922 pentru colecționarul Jacques Doucet, Tzara
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
lui Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România “democrat-populară”. Rară este maniera analitică la care se ambiționează autorul. Iar premisa centrală a acestei cărți “despre cuvinte și dictatura lor” o constituie un adevăr simplu, dar extrem de puțin analizat în limba română: “recuperăm, cu distanțarea necesară, un moment de criză diabolizat cu ușurință, dar imposibil de evacuat din trecutul nostru” - mai ales că “antioccidentalismul, obsesia complotului omniprezent sau antiintelectualismul - mari motive ale discursului jdanovist - proliferează și astăzi, ca habitudini, în viața
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
lui Ion Mărgineanu această culegere de pagini memorialitice dedicate lui Iosif Pervain. A fost un profesor remarcabil la Filologia clujeană, vreo trei decenii după al doilea război mondial, dar în afara istoricilor literari și a unor generații (două-trei) de profesori de limba și literatura română care s-au școlit la Cluj, la acea venerabilă Alma Mater Napocensis, opera și meritele lui culturale și didactice nu sunt cunoscute. De aceea, consider necesare câteva sumare, date biografice. Născut la Cugir în 1915, studiază în orașul
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
Fără ei nici un scriitor est-european nu-și poate face cunoscută opera în Apus. În drum spre Neptun mi-ați povestit istoria descoperirii faptului că primele două versuri ale Iliadei „Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse...” au fost fals traduse în toate limbile, descoperire făcută și demonstrată de un erudit albanez la începutul secolului XX. Intervenția dumneavoastră la colocviu a avut ca punct de referință tot Iliada. IK: Să ne ocupăm mai întîi de traducători. Pentru intrarea în circulație a unui autor, existența
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
din “Ramuri”, semnat de dl Alexandru George (numai întîmplarea face să ne ocupăm a doua oară de d-sa), în care autorul îi refuza lui Marin Preda cunoașterea satului românesc interbelic. l În Izvoare, publicație a Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, numărul 33-34-35, 2003, dnei Mariana Juster îi este preluat din “Caietul cultural” dedicat memoriei lui Z. Ornea un emoționant Kadish lui Zigu. Dna Juster, vară primară cu neuitatul nostru colaborator și prieten, își amintește de copilăria lor comună de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
și jumătate aparțin acțiunii propriu-zise a criminalului sau relatării acesteia? Mortido datorează foarte mult și formației de poet a autorului său. În mod evident romanul are o miză importantă pe orizontală, în plan sintagmatic, dată de alăturarea cuvintelor (adesea din limbi diferite) mai degrabă după sonoritate decît după înțeles. Există în romanul lui O. Nimigean dialoguri bazate pe asocieri absurde extrase parcă din dramaturgia lui Eugène Ionesco: - „Atențiune! «Cine mănîncă din corpul meu și bea din sîngele meu va avea viață
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
în foarfece, cu fandare. (...) Eu făceam «Ha!», el făcea «Ha!». Dom’le, și cînd ziceam « Gata, l-am terminat!» îmi leapădă un fu-thu-thei între felinare că mă dă grămadă.” (p. 95) Nu știu în ce măsură cuvintele subliniate, care aparent aparțin unei limbi asiatice, denumesc cu adevărat procedee de arte marțiale sau sunt, pur și simplu, inventate de autor. De altfel aproape că nici nu are importanță. Chiar dacă termenii ar fi riguros exacți - ceea ce nu cred - , puțini ar fi cititorii români capabili să
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
de clădirile stas ale orașului. Descinzi pe plaja inundată de soare și policromie în mișcare. Ocolești precaut palmierii d-lui Agathon și dai să te reîmprietenești cu valurile care, într-adevăr, te recunosc, întrucît îți ling pe dată, lingușitor, tălpile - limbi uriașe, reci, foșnitoare ale unui trup lichid incomensurabil, plin de misterioase făpturi alunecoase, părelnice („clopote verzi” auzea-vedea Poetul)... Te retragi după un timp din îmbrățișarea apei ca să te predai soarelui. Nici nu apuci să-ți zvînți trupul, că te și
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]