3,228 matches
-
a responsabilității ce însoțește, poate în chip paradoxal, chiar și cele mai timpurii tentative de asimilare de informații. Ceea ce înseamnă că referința directă la sine este un exercițiu obligatoriu și că tendința spre suprastructuri nu implică o înlănțuire în cadrele limitative ale unei definiții, ci tocmai o eliberare de pericolul unei anomii deconstructive. Prin intermediul educației, conștiința de sine conferă autonomie personalității, aceasta depinzând de formarea unor solide deprinderi reflexive. Numai știind cine ești și ce ești poți intra în sistemul unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai corect obiectul de studiu. Nu-ți poți contrazice dreptul legitim la obiectivare în numele unui mimetism sumisiv care ar putea spori eficiența actului cognitiv, o eficiență altminteri de multe ori nerecomandată în perspectiva deschiderii de oportunități creatoare care depășesc teritoriul limitativ al descripției. Aceasta din urmă rămâne un ideal numai acolo unde un criteriu al comunicării stricte înlocuiește menirea mai profundă, legată de progres și de inovație reformatoare, a tentativelor de sondare a realității obiective. Descrierea va rămâne întotdeauna la suprafața
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a talentului, metodele artei sunt transmisibile și sistematizabile, adică supuse legilor cunoașterii de sine și edificator revelabile din orice stare de învăluire în care s-ar putea găsi. Ceea ce înainte, în ritmul greoi al contribuției singulare, era închis în cadrele limitative ale relației maestru-discipol, o dată cu timpurile moderne se construiește prin cumularea demersurilor colective extinse și reunește o materie metodologică eterogenă, recoltată de pe o arie largă de aplicare. Acest fenomen de uimitor progres al cunoașterii a condus la schimbarea însăși a substanței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aplicativ concret cere aproape o dată cu fiecare angajament major pliere aptitudinală pe sarcina pe care o conține. Iar imaginea omogenității adaptative sociale care definește stadiul de civilizație actual confirmă universalitatea implicării aptitudinale ca definiție psihologică a demnității statutului omului contemporan. Conceptul limitativ personal poate fi invocat de ambele părți ale "contractului" micro-social (și de partea configurantă și donatoare de oportunități vitale și de partea candidată la un "loc" în cadrul ecuației existențiale). Conștiința de sine devine astfel transparentă comunitar și leagă destinele individuale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conceptul unității raționale individuale. În sfârșit, elementul teoretic astfel preluat determină strategia de îmbinare a funcției cenzoriale cu cea stimulatoare a tendințelor individuale. Există un mesaj care guvernează permisivitatea de la nivelul opțiunii punctuale și acesta provine de la o altă înțelegere limitativă a pattern-ului cognitiv după care se ghidează conștiința. Doar în lumina atot- cuprinzătoare a cunoașterii se poate decide la scara mediului subiectiv. Prin urmare, conștiința are nevoie de concluzii auto-analitice pentru a putea conduce demersul interior. În toată complexitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drepturile semantice adecvate noțiunea de "subiectivitate". Psihologia, sociologia, filosofia personalistă precum și consistente orientări ale eticii contemporane au readus în lumina demnității valorice specificul conștiinței de sine, tematica punctelor sale de vedere. În fond aceste distincții își pot pierde virtutea reciproc limitativă în câmpul experiențelor unitare și coezive ale individului cunoscător. Ceea ce o ramură a filosofiei poate privilegia în anumite perspective epistemologice nu este, în universul vital, decât o latură dinamică și integrată, un fragment al unei complicate organizări. De aceea, o dată cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conflictul dintre natură și știință să nu se mai ducă pe plan moral, pentru că noi nu suntem identici cu zestrea noastră genetică. Coerența este urmărită în acest demers: cât timp sistemul de reguli legate de ingineria genetică este unul haotic, limitativ și slab fundamentat, de ce nu am alege un alt fundament (autonomia) și am privi, măcar ca drept negativ, accesul la tehnologiile genetice? Sau, cum scrie și autoarea: „cum putem justifica practica de a obliga pe unii membri ai societății să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește în codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în conservarea creației pe care Paulescu o susținea și argumenta atât de convingător în scrierile sale. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile argumente științifice care pun la îndoială materialismul și îndeosebi evoluționismul pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
specificitate limfoidă a OTF-2, în toate stadiile de dezvoltare limfocitară. Dacă se realizează transformarea fibroblastelor cu plasmide care pot exprima OTF-2, celulele transformate pot exprima și o genă CH cointegrată s-a dedus ca absența exprimării lui OTF-2 reprezintă factorul limitativ în expresia genei CH, în celulele nonlimfoide. OTF-2 se leagă atât la secvența octamer cât și la secvența heptamer din promotorul bazal CH. O asemenea interacțiune suplimentară explică expresia preferențială a promotorului CH comparativ cu expresia LH, din cursul stadiilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la sadism. Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unde actorii se mișcă și vorbesc dialogat înăuntrul fanteziei unui autor" (Țuțea, 1993, p. 2). 94 Vezi Saussard, 2009, p. 9, pentru elementele de specificitate pe care le aduce mima (coroborare teatru dans); respectiv, Taladoire, 1951, pp. 82-84, pentru rolul limitativ al măștii, ale cărei nuanțe sunt date de jocul actorilor. 1 Vezi, în acest sens, distincția între cele trei tipuri de întrebări identificate de Cunningham, apud R. G. Powell and L. Powell (2010): (1) întrebări care implică, din partea elevului, acțiuni
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
proceselor de comunicare și a teoriilor despre comunicare. 3. Inițiază și dezvoltă cercetări aplicate pentru a înțelege procesele de comunicare, modul cum se propagă influența în cadrul grupurilor. Vom detalia, în continuare, fiecare dintre aceste contribuții. Demersul este prin forța lucrurilor limitativ, Kurt Lewin fiind un cercetător și un gânditor a cărui influență covârșitoare asupra psihologiei sociale, dinamicii grupurilor nu poate fi subliniată îndeajuns. Ceea ce încercăm este să evidențiem contribuția - indirectă uneori, dar nu mai puțin semnificativă - la cercetarea fenomenelor de comunicare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
R. Crutchfield (1948) care încercau să analizeze organizațiile plecând de la durata, mărimea și structura grupurilor care le formează, acești parametrii devenind totodată criterii pentru definirea organizațiilor. În realitate, ambele perspective au cunoscut atât adepți, cât și poziționări critice, fiind considerate limitative pentru înțelegerea profundă a acestui concept. Dificultatea conceptualizării este dovedită și de multitudinea definițiilor ce au fost atribuite organizației, pe măsură ce aceasta își făcea resimțită prezența la nivel social. Astăzi asistăm la un adevărat fenomen de diversificare a formelor de organizare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul al doilea (engl. second level agenda), constând în legăturile dintre caracteristicile proeminente ale știrilor și modul în care acestea sunt interpretate de către public. Alți autori (Scheufele, 2000; Scheufele și Tewksbury, 2007) consideră că un astfel de cadru interpretativ este limitativ, fiindcă nu incorporează complexitatea problematicii cadrajelor. Literatura de specialitate rămâne deci în continuare fragmentată, așa cum observa Entman (1993). Termenul de "cadraj" transpune un mod de a înțelege organizarea sistemică și, adesea, predeterminată a știrilor în tipologii care facilitează selecția, focalizarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unde să poată rezista o ființă care nu are realitatea lui tare. André Scrima cita spusa unui cabalist din secolul al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția înseamnă aici efectiv concentrare: Dumnezeu se cufundă în propriul lui abis, se retrage în misterul lui insondabil, în infinitul lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradiții 2, cult care este echivalent cu a înțelege și a utiliza aceste tradiții ca principii care asigură conservarea ordinii sociale, legitimarea etnică, apărarea proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se golească complet de dies und das îi este receptorul (nemer) potrivit, în care divinul curge cu toată libertatea Lui. De aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca fiind sieși suficientă. Aparent opus individualului, generalul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca fiind sieși suficientă. Aparent opus individualului, generalul reține ceea ce e comun indivizilor, fondul de asemănare pe care se grefează accidentele lor. Generalul inventariază tocmai acele determinații formale care definesc nivelul individual de ființă. Opus individualului, generalul stă totuși în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă ele tratează subiectul fără să fie în completă cunoștință de cauză, aș îndrăzni să spun. Ele vorbesc despre raportul dintre cei doi oameni, despre tensiunile sau acordul dintre ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa/exersa o calitate definitorie a atitudinii credincioase. Fiind drum împreună cu Spiritul care o cheamă și o angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea se sprijină, dimpotrivă, pe o gîndire vectorială, pe forme mentale care își conțin în propria economie depășirea. De-a lungul acestui eseu, am invocat gînditori pentru care modernitatea tîrzie poate fi un teren unde raportarea la transcendență, calitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Atîția gînditori, din toate tradițiile, și-au construit discursul ca pe un limbaj de depășire, ca punte către misterul de dincolo de formă și limbaj. în zenitul religiilor stă aceeași realitate, prea densă pentru a putea fi prinsă într-un contur limitativ, prea atrăgătoare pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]