2,625 matches
-
41 "À propos du style de Flaubert" (1920), reluat în Chroniques, Paris, Gallimard, 1928, pp. 193-206. 42 A se vedea Études de style, Paris, Gallimard, 1971, reluat în colecția TEL. 43 Contribuțiile cele mai semnificative în poetică rămân cele ale lingviștilor; dintre cercetătorii francofoni îi amintim pe N. Ruwet, J.-C. Milner, B. de Cornulier, Marc Dominicy... 44 Essai de linguistique générale, trad. Fr. N. Ruwer, Paris, Ed. Minuit, 1963, cap. 9: "Ambreiorii, categoriile verbale și verbul în limba rusă". 45
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de Liana Maxy), Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1958, pp. 70-71. 182 Louis-Ferdinand Céline, Nord, (trad. de Irina Negrea), Nemira, București, 2002, pp. 10-11. 183 J. Barbey d'Aurevilly, Un prêtre marié, cap. I, 1865. 184 Unii lingviști preferă termenul de "discurs reprezentat", ceea ce nu implică neapărat o enunțare efectivă care ar fi raportată într-un timp ulterior. De exemplu, dacă spun "Paul ar putea spune că...", eu nu raportez neapărat spusele lui. 185 Émile Zola, Doctorul Pascal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vieții sociale și politice; în schimb imaginează resortul unui viitor condus nu de principii raționale ci pe baza pulsiunilor afective și a legăturilor existente în cadrul fiecărei comunități. Doctrina națională ce se va naște în acest context este înainte de toate opera lingvistului Johann Gottfried Herder (1744-1803). Născut în Prusia orientală într-o familie de țesători, el datorează poate originii sale modeste aversiunea față de cosmopolitismul impregnat de cultură franceză al școlilor germane, în special al celor din vremea lui Frederic II. Înainte de a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a justifica teoriile diverșilor pretinși liberali. În plus, considerat deja un pericol pentru fericirea supușilor, Statul prezintă, după Herder, defectul suplimentar de a fi "un amestec bizar de rase și națiuni [adunate] sub un sceptru unic"209. În acestă privință, lingvistul de la Riga declară război imperiilor Europei Centrale și Orientale, în numele unei legitimități diferite de cea a Statului-Națiune al francezilor, bazat pe națiunile-comunității nepăsătoare față de subtilitățile teoriei politice. Acest anarhism este totuși mai puțin important în raport cu dimensiunea de universalitate pe care
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și condus pînă în 1852 de un prinț-episcop asistat de un guvernator laic.257 Cea de-a doua manifestare religioasă a devenit evidentă abia după 1750 și, în multe privințe a contribuit la regenerarea culturilor subjugate, alăturîndu-se eforturilor folcloriștilor și lingviștilor în țările Europei Centrale sau în regiunile celtice. În țările balcanice însă acest merit revine mai ales clericilor. Limba bulgară, de exemplu, va fi codificată și transpusă în formă literară după 1762, la inițiativa unui călugăr de la muntele Athos. După
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
grandios îl vom urmări mai târziu, în Rig Veda, dhăman și dhărman se citează de 96 și, respectiv, 54 de ori. Religia indo-europenilor. Zeii vedici a lui Varuna are un aspect "magic", totodată. Termenul măyâ este derivat de către aproape toți lingviștii de la rădăcina măy, "a schimba", în Rig Veda, măyă desemnează "schimbarea stricătoare sau dăunătoare a bunelor mecanisme, schimbarea demonică și înșelătoare și, totodată, stricarea stricăciunii"24. Altfel spus, există măyă rele și măyă bune. În primul caz este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mi-o sapă”10) etc. Pudra e unul dintre articolele cosmetice pomenite și în alte locuri din opera sa.11) Despre „fiori” Fior „este un derivat imediat de la verbul înfiorare”, care, la rîndul său, își are originea îndepărtată, spune un lingvist, întrun „infebrare” neatestat 1). înfiorarea e însă, adesea, o febră rece, o tresărire fizică și mentală ce se propagă în întreg corpul. Apare spontan, la contactul cu un fenomen natural, o persoană sau cu un gînd, toate neașteptate. Fiorii surprind
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin acest articol - n. m.) să zguduim puțin uitarea. Poate vor veni vremuri pentru care asemenea genii să nu mai fie prilejuri de uimire...” („Iulia Hasdeu”, în „Presa”, 2, nr. 24, 8 mai 1933, p. 2) Scriind despre fiica marelui lingvist de la Cîmpina, Agatha se gîndea, desigur, și la Bacovia, în legătură cu care a avut permanent ideea că e un „geniu al liricii romînești” nedreptățit. Pentru poet, o idee mai degrabă inhibitoare, însă, decît stimulatoare. Simplu publicist, încerc să-mi închipui ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
manifestare pe care Îl cuprinde fiecare din cei trei termeni. Pentru a selecta explicații cît mai științifice la problemele menționate, aceeași Întrebare a fost adresată unui număr mare de cadre didactice universitare și cercetători științifici din Iași (geografi, economiști, agronomi, lingviști, sociologi, geologi) ale căror răspunsuri au fost iarăși diferite, respectiv, fie de a da accepțiunea actuală a termenilor și de a aborda problema În funcție de context, alții de a respecta sensul de bază al cuvintelor. Acest aspect ne-a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
făcută analiza. De pildă la un monument istoric și de arhitectură care cuprinde și piese de muzeu, din comisie ar trebui să facă parte: arhitecți, ingineri de diferite specialități, artiști (sculptori, pictori, gravori, bijutieri), chimiști (pentru analize de laborator), istorici, lingviști (inclusiv slavoniști și latiniști pentru biserici, monumente) economiști de la Ministerul de Finanțe sau Banca Națională etc. În cazul evaluării monumentelor naturii sunt necesare alte categorii de specialiști cum ar fi: geografi, biologi, geologi, eseiști, ingineri agronomi, horticultori, economiști, etc. Pornind
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
înapoi", el pune în evidență o realitate culturală și lingvistică care nu are absolut niciun motiv să stârnească ilaritate sau bășcălie valahă dizolvantă. Nu e, în egală măsură, argument că ar fi vorba de limbi diferite, ci, doar, de ceea ce lingviștii descriu drept particularități ale unui grai. Tot pe același palier mai trebuie, totuși, subliniat ceva. De peste cinci decenii rușii au fost coloniști privilegiați, cărora li s-au oferit casele cele mai bune, slujbele cele mai importante, pensiile cele mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Studii si articole de istorie”, LXII (serie nouă), București, 1995, p. 110-115 ) Din timp în timp, presa străină cât și presa de la noi, informează despre un lucru tulburător și tainic, exotic și senzațional, care stârnește și întreține curiozitatea istoricilor și lingviștilor, tuturor celor cărora le zâmbește muza Clio: existența în jurul mănăstirii „Sfânta Ecaterina” de la poalele Muntelui Sinai, a unei populații deosebite de masa beduinilor arabi prin dialectul vorbit, portul și poziția ei socio-culturală. De-a lungul timpului, a fost semnalată de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fiind de ce a ascultat cu interes ce vorbeau doi români aflați pe un șantier, a ră spuns că „i se pare că a înțeles unele cuvinte” . Se păstrează oare frânturi de limbă stră- română în Sinai? Greu de spus, din moment ce lingviștii noștri nu au cunoștință despre acest lucru atât de important, care ar lămuri și umple niște goluri privind elementele de substrat în limba română. Poate că la cele 170 de cuvinte păstrate în română din substratul tracic, după afirmația lui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și tredetitilia (30 de tei), după Teofilact Simacota, unitatea Romaniei Orientale nefiind încă sfă rmată de slavi. În această limbă străromână trebuie să se fi păstrat mult mai multe cuvinte de origine traco-dacă decât cunoaștem astăzi. După afirmațiile istoricilor și lingviștilor, limba traco-geților era încă vorbită în secolul al VI-lea, afirmație care se bazează și pe mărturiile istoricului Iordanes și confirmată de existența manuscriselor în limba bessă aflate la mănă stirea Sfânta Ecaterina. În legătură cu denumirea Djebalieh-Gebalié, care ar însemna „oameni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că limba română scrisă a apărut în același timp cu celelalte limbi romanice. Cu siguranță că studierea temeinică, etno- lingvistică a populației străromâne din Sinai, ar contribui la mai buna cunoaștere a formării poporului și a limbii române, istoricii și lingviștii având șansa unică de a studia pe viu un fragment dintrun mare popor, păstrat aproape intact vreme de 14 secole. MIT ȘI ADEVĂR DESPRE MIGRATORII BARBARI ASIATICI (Într-o formă prescurtată, articolul a fost publicat în „Codrul Cosminului”, serie nouă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
despre mai multe personalități, printre care se numără și profesorul Robert Austerlitz. Despre acesta se scrie că a fost căsătorit cu o finlandeză, pe care a cunoscut-o în timpul studiilor la Helsinki. Ajuns un savant foarte bine cunoscut în lumea lingviștilor, el a editat mai multe lucrări de gramatică și de vocabular ale limbii finlandeze în timpul în care a fost șef de catedră la Universitatea Columbia 297. Marius Diaconescu se întreabă Unde vom învăța limba latină? Acesta susține ideea că latina
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fabulos care-l înconjoară pe Picaso"603. Același critic continuă: "până și succesorii săi direcți, ca de pildă Arp și Moore, se bucură de o mai mare popularitate decât deschizătorul de drumuri"604. Irina Nechit într-un interviu Cu un lingvist basarabean despre limba română, îl întreabă pe Vlad Pohilă ce crede despre afirmația unor vorbitori de rusă, conform căreia "limba imperială ar putea exista în armonie cu limba națională în Basarabia"605. Acesta afirmă că ""bilingvismul armonios" este cea mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 15. Mușina, Alexandru, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. Mușlea, Ion, Cristina Ciobanu și a sa Fundație XXI, în "Tribuna", serie nouă, an II, nr. 25, 16-30 septembrie 2003, p. 20. Nechit, Irina, Cu un lingvist basarabean despre limba română, în "Oglinda literară", an VII, nr. 84, decembrie 2008, p. 3963. Onisei, Ana-Maria, Arta funcționează independent de Parlament, în "Suplimentul de cultură", an III, nr. 71, 8-14 aprilie 2006, p. 9. Oproescu, Ștefania, Cultura în procente
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
par a fi eronat transpuse. Este vorba de Suomen Leijonan Ritarikunta, Ordinul Leului Finlandez. 603 Barbu Brezianu, Oare Brâncuși n-ar mustăci?, în "Oglinda literară", an VII, nr. 82, octombrie 2008, p. 3806. 604 Ibidem. 605 Irina Nechit, Cu un lingvist basarabean despre limba română, în "Oglinda literară", an VII, nr. 84, decembrie 2008, p. 3963. 606 Ibidem. 607 Lansarea pentru mass-media a Anului European al Creativității și Inovării 2009, în "Oglinda literară", an VII, nr. 86, februarie 2009, p. 4148
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în general, operează cu aceleași clișee: lipsa simțului artistic, arta de duzină versus arta înaltă, degradarea culturii (cum am zis), confuzia valorilor, coruperea gustului națiunii etc. Cam lipsiți de imaginație, repetă toți același lucruri, fie că sunt regizori de film, lingviști, artiști plastici sau scriitori. Atunci când apucă, interpreții de manele (acuzații) vorbesc despre manele, adică despre meseria lor, la care se pricep - atât cât se pricep. Intelectualii, la rândul lor, vorbesc și ei despre manele, la care nu se prea pricep
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
kinem, care devine un kinemorfem atunci când ,,facem cu ochiul" (mișcare cu viteze, intensități și poziții diferite). Gestualitatea, asemănătoare limbajului verbal, cuprinde circa 50 de kineme (inclusiv kinemele prozodice). Kinemorfica grupează kinemorfemele în construcții kinemorfice, echivalentul cuvintelor limbajului. La fel cum lingvistul studiază sintaxa (organizarea cuvintelor în propoziții), kineticianul este preocupat de construcțiile kinemorfice. Vorbind despre kineme, kinemorfeme, construcții kinemorfice, kinezica devine, în concepția lui Ray Birdwhistell, o adevărată gramatică a gesturilor. Există însă nu numai o kinezică, ci și o parakinezică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât la constatarea negativă a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interpretări, de limbaj, de simboluri, de reguli. Acest angajament pentru idealism și holism are implicații în ceea ce privește modul în care trebuie gândită și studiată politica mondială.30 Deși se afirmă faptul că abordarea constructivistă nu este uniformă 31, toți constructiviștii (moderniști, lingviști moderniști, critici) împărtășesc două înțelesuri, pe care Stefano Guzzini le-a sintetizat în felul următor: "construcția socială a cunoașterii și construcția socială a realității.32 Inițial, când termenul a fost introdus de Nicholas Onuf, acesta s-a referit în sens
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
urmează încercăm să arătăm de ce niciunul dintre acești termeni nu este potrivit pentru a indica procedeul respectiv. I. 1. Accepții ale termenului elipsă Dintre denumirile date în literatura de specialitate fenomenului condensării, cel mai frecvent folosit este termenul elipsă. Puțini lingviști i-au conferit însă acestuia exclusiv înțelesul amintit. Dintre ei, merită menționat Marie-Paul Jacques, care afirmă că "accepția cu care folosim termenul elipsă răspunde necesității unei denumiri comode pentru omisiunea unor constituenți ai sintagmelor terminologice. Nu este vorba aici despre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
măcar de o majoritate confortabilă a acestora. Din definițiile date elipsei în mai multe surse, dintre care prezentăm mai jos câteva (aparținând cu precădere cercetătorilor englezi, americani, francezi, canadieni și români), rezultă însă că acest termen nu respectă principiile menționate: lingviștii îl folosesc în funcție de faptul de limbă, de obiectul de studiu și de ramura lingvistică în care acest obiect se încadrează (fonetică, gramatică, lexicologie, stilistică etc.) cu sensuri diferite, care descriu mai multe fenomene, cu caracteristici care nu le sunt comune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]