4,823 matches
-
fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913) este considerat drept întemeietorul lingvisticii structurale și în ciuda existenței unor idei structuraliste la Humboldt sau Leibniz, numele lui Saussure rămîne legat de geneza lingvisticii moderne. Deși a publicat foarte puțin (la 21 de ani Mémoire sur le système primitif des voyelles dans les langues indo-européennes
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913) este considerat drept întemeietorul lingvisticii structurale și în ciuda existenței unor idei structuraliste la Humboldt sau Leibniz, numele lui Saussure rămîne legat de geneza lingvisticii moderne. Deși a publicat foarte puțin (la 21 de ani Mémoire sur le système primitif des voyelles dans les langues indo-européennes, 1878, teza de licență și unele studii fragmentare), Saussure a avut o influență enormă asupra lingvisticii. Trei elevi ai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
legat de geneza lingvisticii moderne. Deși a publicat foarte puțin (la 21 de ani Mémoire sur le système primitif des voyelles dans les langues indo-européennes, 1878, teza de licență și unele studii fragmentare), Saussure a avut o influență enormă asupra lingvisticii. Trei elevi ai lui Saussure, Ch. Bally, A. Sechehaye, A. Riedling, folosind notițele de la cursurile ținute de Saussure la Geneva în 1906-1907, 1908-1909, 1910-1911 și amintirile de la orele maestru-lui, au reușit să dea o redactare unitară cursului Cours de linguistique
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la Geneva în 1906-1907, 1908-1909, 1910-1911 și amintirile de la orele maestru-lui, au reușit să dea o redactare unitară cursului Cours de linguistique générale (Paris, Payot, 1916). Personalitatea lui Saussure trebuie inclusă în orice panoramă a gîndirii moderne: de la filosofie la lingvistică, de la semiotică la antropologie, pentru că a influențat profund (deși după cîteva decenii de la publicarea operei fundamentale) demersul celor mai importanți gînditori contemporani: Merleau-Ponty, Lévi-Strauss, Barthes, Lacan, Foucault și prin ei ansamblul științelor umane. Pe de o parte, Saussure a restabilit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la antropologie, pentru că a influențat profund (deși după cîteva decenii de la publicarea operei fundamentale) demersul celor mai importanți gînditori contemporani: Merleau-Ponty, Lévi-Strauss, Barthes, Lacan, Foucault și prin ei ansamblul științelor umane. Pe de o parte, Saussure a restabilit contactul între lingvistică, logică și filosofie (se știe că lingvistica istorică a secolului al XIX-lea era insensibilă la marile probleme ale limbajului, cu excepția ches-tiunii evoluției), iar pe de altă parte s-a dovedit prin fondarea semiologiei "un cercetător interdisciplinar în sensul modern
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
după cîteva decenii de la publicarea operei fundamentale) demersul celor mai importanți gînditori contemporani: Merleau-Ponty, Lévi-Strauss, Barthes, Lacan, Foucault și prin ei ansamblul științelor umane. Pe de o parte, Saussure a restabilit contactul între lingvistică, logică și filosofie (se știe că lingvistica istorică a secolului al XIX-lea era insensibilă la marile probleme ale limbajului, cu excepția ches-tiunii evoluției), iar pe de altă parte s-a dovedit prin fondarea semiologiei "un cercetător interdisciplinar în sensul modern al cuvîntului avant la lettre" (G. Mounin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unui "contract între membrii comunității" CLG: 39), Saussure întemeiază știința limbii ca știință socială sistematică, altfel spus "degajată de particularismul și idiosincratismul gramaticii istorice" (J.P. Bronckart, 1977: 89). Motto-ul teoriei sale ar putea fi o formulare emblematică din curs: "lingvistica are drept unic și veritabil obiect limba concepută în ea însăși și pentru ea însăși" bine-cunoscutul principiu structuralist al imanenței. Împreună cu noțiunea de sistem de care depinde, semnul se constituie drept cheia de boltă a construcției saussuriene. Conform concepției sale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" (CLG: 41). "Se poate spune deci că semne pe deplin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limba ca model general (patron général) al întregii semiologii, deși ea nu este decît un sistem printre altele" (fragment controversat al cursului lui Saussure, citat apud Engler de M. Krampen, 1985: 72). 3.2. Dihotomiile saussuriene Teza de bază a lingvisticii structurale este conceperea limbii ca sistem sau ca rețea de relații; unitățile lingvistice nu există independent de rețea, altfel spus identificăm simultan unitățile și interrelațiile. "Limba este un sistem de semne în care esențială este doar unirea sensului cu imaginea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
propoziție radical diferită de "Petre și Maria au avut un copil și s-au căsătorit"). 3.2.3. Formă și substanță. Noțiunea saussuriană de substanță este foarte asemănătoare celei aristotelice și scolastice de materie, dar acum s-a încetățenit în lingvistică sensul saussurian. Marmura ca substanță reprezintă potențial o mulțime de obiecte; ea va deveni un lucru și nu altul ca urmare a impunerii unei anumite forme (stucturi). Același lucru se întîmplă și cu limba,ca rezultat al impunerii unei structuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
decupa ipso facto și versoul ei. La fel în limbă nu vom putea izola nici sunetul de gîndire, nici gîndirea de sunet decît printr-o abstracție al cărei rezultat ar ține de psihologia pură sau de fonologia pură. În fapt lingvistica operează pe terenul limitrof în care elementele celor două ordini se combină: această combinare produce o formă, nu o substanță (CLG:127. 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic. Ideea de cod se bazează pe faptul că persoanele care comunică dispun
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a succesivităților; ea ia în discuție stări ale limbii și se ocupă de raporturile psihologice și logice ce reunesc termenii coexistenți, constituind un sistem ce este perceput ca atare de aceeași conștiință colectivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
compus în orice limbă (fiecare text, fiecare actualizare este un proces ce corespunde unui sistem pe baza căruia poate fi analizat). Fiecare proces poate fi descompus într-un număr limitat de elemente care sînt utilizate constant în diverse combinații. Stiința lingvisticii ar trebui să prevadă toate combinațiile posibile de elemente și condițiile realizării lor. Hjelmslev va postula existența a două categorii de substanțe: * la nivelul semnificatului substața realității extralingvistice; * la nivelul semnificantului substanța masei sonore. În ambele cazuri limba structurează substanța
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este cea care decupează enunțul lingvistic în unități minimale dotate cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
caracterul discret al limbajului (în opoziție cu continuu), rezultat al caracterului diferențial, mutual opozabil al semnelor lingvistice. 4. CHARLES SANDERS PEIRCE SI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (modelul triadic al lui Ogden-Richards din 1923, The Meaning of Meaning, reamenajare a triunghiului lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
SANDERS PEIRCE SI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (modelul triadic al lui Ogden-Richards din 1923, The Meaning of Meaning, reamenajare a triunghiului lui C.S. Peirce, modelele lui Rudolf Carnap (1946), Ch. Morris (1946), Th. Sebeok (1974), John Lyons (1977) etc.) Considerat cel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificației (exprimată de pildă în maxima scolastică): vox semnificat rem mediantibus conceptibus (St. Ullmann, 1957: 71). Relația indirectă între A și C (mediată de concept) este indicată în diagramă printr-o linie punctată. Aceste elemente au fost controversate în istoria lingvisticii, unii cercetători au considerat semn lingvistic doar semnificantul (A). Alții au introdus solidaritatea A+B (Saussure). În sfîrșit, Peirce prin introducerea noțiunii de referent (C) a permis explicarea oricărei practici semiotice (atît lingvistice cît și non lingvistice). interpretant (Peirce) referință
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este paradigmatic și spațial, cel peircian este sintagmatic, dinamic, temporal, ceea ce nu exclude însă existența categoriei polare: contextualizarea prin conceptul saussurian de vorbire și sistematica repertoriului de semne în numeroasele clasificări peirciene. 4.2. Semn și/sau referent Dacă pentru lingvistica saussuriană semnul de natură diadică rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (cf. Ogden-Richards, Peirce, Morris, Sebeok, Lyons), ale cărui componente sînt: * semnificantul (representamen la Peirce, simbol la Ogden-Richards); * semnificatul (interpretant la Peirce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
însă existența categoriei polare: contextualizarea prin conceptul saussurian de vorbire și sistematica repertoriului de semne în numeroasele clasificări peirciene. 4.2. Semn și/sau referent Dacă pentru lingvistica saussuriană semnul de natură diadică rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (cf. Ogden-Richards, Peirce, Morris, Sebeok, Lyons), ale cărui componente sînt: * semnificantul (representamen la Peirce, simbol la Ogden-Richards); * semnificatul (interpretant la Peirce, referință la Ogden-Richards) și * realitatea denotată (referent la Ogden-Richards, obiect la Peirce). Modelul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
graficul temperaturii, productivității etc.) tablou ansamblu de valori numerice, termeni sau simboluri dispuse într-o anumită ordine în vederea unei clasificări 2 reprezentare arborescentă reprezentare a relațiilor ierarhice în cadrul unei taxinomii (arbore genealogic, arborele structurii frazei) 1 METAFORA (legi-semn iconic grafică; lingvistică intra și extra-referențială D.Rovența-Frumușani, 1995:42-43) 4.4.2. Indicialitate. După cum am mai amintit, trihotomia lui Peirce nu stabilește clase pure, ci aspecte care interferează în funcționarea oricărui tip de semn (evident în proporții și corelații diferite). Din acest
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnice ("Ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil să cităm un caz de indice absolut pur sau să găsim un semn lipsit de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum o mică fotografie în alb și negru a Giocondei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse in vitro, nu și in vivo următoarele tipuri textuale structurale, legate de anumite procese cognitive caractersitice. În lingvistica textuală de sorginte germană (Werlich, inter alii) se vorbește de: * tipul narativ, axat pe desfășurare temporală și cauzalitate cronologică (și temporală și logică în același timp, avîndu-se în vedere logica povestirii în dependența sa de logica acțiunii raționale, a comportamentului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]