4,922 matches
-
acestui raport. Ori, în Parfum de tei, poemele sunt învăluite în misterul Luminii Divine. Un merit deosebit în acest sens îl are și poetul gălățean Andrei Parapiru, care a scris numai poezii luminoase de dragoste. Dar, în concepția sa, prin lirica de dragoste, poeții ar trebui să descrie numai aspectele fericite ale acestui sentiment-fenomen. Din punctul meu de vedere - o concepție salutară dar incompletă, pentru că nu redă toată complexitatea Iubirii. Ar însemna să-l reducem la un iluzoriu narcotic de euforie
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
-i confereau astfel, prin dăruirea lor exemplară, aura luminoasă a celei mai bune dintre toate lumile posibile. Ce să vă spun, era ceva magnific și halucinant, de necrezut. (AUTORUL) ***4. PETRE ION STOICA (București) - PROPOZIȚII DE IARBĂ (versuri) În peisajul liricii contemporane, poezia lui Petre Ion Stoica este inedită prin concentrarea de care dă dovadă, poetul reușind să închege în versurile sale tablouri existențiale mai mult sau mai puțin (pre)elaborate, însă credibile, prin vervă și transmutații semantice. Un poet, fără
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
pierde din mister și vitalitate, nici în exprimările lipsite de prejudecăți, fără însă a altera frumusețea sentimentului pur al iubirii. Fragmentele poetice, ca cele din scrisorile pe care i le lasă Ioana lui Andrei, precum și poeziile care însoțesc linia epico - lirică a acestei proze, fac parte și din structura sa compozițională. Am putea susține în acest sens că poeticitatea respectivei proze este fibra de sensibilitate care dă putere poveștii de iubire dintre Andrei și Ioana, dar, în același timp, și liantul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
iertare, bunico!) “stau în mijlocul unei lumânări aprinse și tremur în tot acest timp întunericul iese din mine ca dintr-un chip” (câteodată și Dumnezeu rămâne singur) Teodor Dume se înscrie cu brio pe linia black a poeților români, într-o lirică specifică liricii noastre seculare, de la Miorița la Eminescu, Bacovia, Emil Bota, thanatosul din “mai am un singur dor” scriind, în continuare, despre tristețea adevărului ființei, cea muritoare. Așa după cum spunea Vasile Petre Fati, într-o poezie similară în meditație existențială
TEODOR DUME- AZIL ÎNTR-O CICATRICE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370890_a_372219]
-
stau în mijlocul unei lumânări aprinse și tremur în tot acest timp întunericul iese din mine ca dintr-un chip” (câteodată și Dumnezeu rămâne singur) Teodor Dume se înscrie cu brio pe linia black a poeților români, într-o lirică specifică liricii noastre seculare, de la Miorița la Eminescu, Bacovia, Emil Bota, thanatosul din “mai am un singur dor” scriind, în continuare, despre tristețea adevărului ființei, cea muritoare. Așa după cum spunea Vasile Petre Fati, într-o poezie similară în meditație existențială: “Eu sunt
TEODOR DUME- AZIL ÎNTR-O CICATRICE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370890_a_372219]
-
de basm, fantastice, construiesc o lume a imponderabilității ce levitează între bine și frumos.Proza sa se adresează atât copiilor dar și sufletelor de copii din inimile tuturor vârstelor.Un nume cunoscut în poezia noatră este Geo Galetaru a cărei lirică ne redescoperă un talent ce rescrie sincer trăirile eului. Scenariu liric este ingenios iar construcția lucidă dă coerență versurilor și printr-o confesiune frenetică. Livia-Maria Ilcău este sedusă de versul clasic și cantabil.Este o poetă ce are în sânge
CRESTOMAŢIA CA REPREZENTATIVITATE ÎN MIEZUL CUVÂNTULUI LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370934_a_372263]
-
asta,/ O beție-a iubirii cât cerul și cât marea. // Ești floarea albă, mireasmă de cais,/ Femeie dulce cu zâmbet de copil!/ Ești tot cireșul scuturat în mine,/ Eu, omul păcătos, un... infantil...”(Floare albă) Imaginarul spațial și temporal din lirica lui Puiu Răducan ne transpune într-o lume diafană, unde percepțiile senzoriale guvernează asupra trăirilor. Totul plutește spre zări îndepărtate, incerte, cu arome nedefinite și culori ambigue. Pășim parcă în alte sfere, într-un ținut magic, unde fiecare sentiment se
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
aduce un spor de cunoaștere, întrucât valoarea creației crește cu fiecare nouă interpretare și cu deschiderea de noi orizonturi în înțelegerea ei. Este o certitudine faptul că ne aflăm în fața unei înalte conștiințe creatoare și civice. Temerară, combativă, polemică, tranșantă, lirica sa ilustrează consonanța dintre prozodicul declarativ și conotația strict individuală, personală a elementelor care dau materialitate și justifică cele două universuri care se suprapun (realul și culturalul), dar și intenția, reușită, de a clasiciza imediatul, de a conferi exemplaritate spațiului
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
simbolul artei ca formă de transcendere de la contingent la transcendent, de la relaționarea artistului cu cititorul, de la întâlnirea sensibilității cu intelectul, dar, în același timp sunt și metafore muzicale, rezonante, expresii ale aspirației către armonie, către inefabil. Cultivă pasional majoritatea speciilor liricii literare, dar impresionează modul în care simte și readuce în atenția noastră poezia patriotică, o temă care după 1989 a provocat adesea prudențe excesive sau false discuții și comentarii. Este creatorul contemporan care, cu o deosebită forță expresivă, face ordine
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
poeziile lui, 1889, apărut după Direcția nouă în poezia și proza românească, 1872; abordate din altă perspectivă - psihologică și sociologică - de Constantin Dobrogeanu Gherea în studiul monografic Eminescu, 1887), despre tragismul vieții poetului, se conștientiza noutatea și profunzimea filozofică a liricii, frumusețea și unicitatea limbajului poetic eminescian, se manifesta tendința de a nu lăsa să se aștearnă praful peste publicistica (mai ales cea politică) care a deranjat atât și i-a grăbit sfârșitul. Se publicaseră până atunci câteva volume din opera
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
din studiile publicate în presa vremi, au stat la baza cărții viitorului patriarh Elie Miron Cristea. Motivele opțiunii pentru acest subiect pot fi presupuse, dar cu siguranță, tânărul ardelean de numai 27 de ani a rezonat cu mesajul înalt al liricii eminesciene, cu adâncimea sentimentului patriotic, cu profunzimea și puritatea lirismului său, cu ,,voluptățile vizionare”cosmice și mitologice, impresionat profund de vasta lui cultură, enciclopedismul, gândirea filozofică, de tinerețea și lupta sa cu o societate obtuză, propunându-și să arate lumii
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
puritatea lirismului său, cu ,,voluptățile vizionare”cosmice și mitologice, impresionat profund de vasta lui cultură, enciclopedismul, gândirea filozofică, de tinerețea și lupta sa cu o societate obtuză, propunându-și să arate lumii dimensiunea universală a unuia din cei mai mari lirici ai secolului al XIX-lea, înălțimea astrală a operei acestuia. Prezentarea tezei în limba maghiară s-a bazat pe acest considerent, de a înfățișa elitei budapestane academice pe poetul de geniu al literaturii române care poate sta alături de marii lirici
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
lirici ai secolului al XIX-lea, înălțimea astrală a operei acestuia. Prezentarea tezei în limba maghiară s-a bazat pe acest considerent, de a înfățișa elitei budapestane academice pe poetul de geniu al literaturii române care poate sta alături de marii lirici europeni. Elie Miron Cristea are astfel meritul incontestabil al primei abordări monografice ample a lui Eminescu, afirmându-se ca biograf al său pe drumul deschis de Titu Maiorescu. Această primă teză susținută de un ardelean la o Universitate străină - gest
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
el“.). Se oprește asupra poemului Luceafărul, pe care pe care îl numește „perla literaturii române“, comentează Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, publicată în ,,Familia” și, în mod special, Scrisoarea III, operă de maturitate, remarcând ,,prezența sentimentului patriotic” în lirica, regăsit și publicistica eminesciană (,,s-a străduit din tot sufletul pentru progresul poporului său, pe care îl iubea cu o dragoste nemărginită”). Își exprimă entuziasmul necenzurat în fața capodoperei lirice Doina, ce transpune sublimul sentimentului național și al destinului românesc în
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
capodoperei lirice Doina, ce transpune sublimul sentimentului național și al destinului românesc în istorie, poem (cu o lungă și impresionantă istorie) pe care Octavian Goga avea să îl definească ca ,,cea mai categorică evanghelie politică a românismului”. ,, Există oare în lirica românească o poezie care să se compare cu Doina lui Eminescu? .. - se întreabă retoric doctorandul Elie Cristea - Pot spune cu tărie că nu!(...) Care român nu cunoaște acest poem, cine nu l-a admirat și nu s-a simțit însuflețit
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
poezia socială, satirică), despre ,,spiritul critic al poetului”, ,,spiritul satiric și zeflemitor” (față de ,,poezia fără conținut, lipsită de ideal și scrisă într-un limbaj stâlcit”), ori despre ,,influența schopenhaureană” care a reprezentat „hrană sufletească pentru inima lui îndoielnică”, despre influența liricii eminesciene asupra literaturii române. Cercetătorul nu se cantonează la a discuta numai despre poezie, ci abordează succint și proza eminesciană din perspectiva romantismului european, susținând complexitatea operei eminesciene, diversitatea ei. El este printre primii exegeți care apreciază valoarea publicisticii lui
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
finalizez toate aceste demersuri/ nu las liniștea să mă amăgească/ e prea devreme”. În cartea Adrianei Butoi, ori de câte ori recitesc o poezie, găsesc noi interpretări și definiri, este inepuizabilă în a direcționa cititorul, în a-i da de gândit, este o lirică de context și abreviere a gândirii sub aura unui estetism actual. De aceea, această carte este încă o lumină în lirica prezentului. Cristina Ștefan, nov, 2015 Referință Bibliografică: Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
găsesc noi interpretări și definiri, este inepuizabilă în a direcționa cititorul, în a-i da de gândit, este o lirică de context și abreviere a gândirii sub aura unui estetism actual. De aceea, această carte este încă o lumină în lirica prezentului. Cristina Ștefan, nov, 2015 Referință Bibliografică: Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristina Ștefan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
mai e citit, și dacă nu mai e, din ce motive.” Un răspuns îl dă Marius Chivu.El spune „...elevii fug când aud de Eminescu”, „este nu ignorat, ci urât de elevi” Timpurie s-au schimbat. Altădată adolescenții erau fanii liricii eminesciene. Acum tocmai aceasa li se pare desuetă și siropoasă. Dan Alexe îl așază pe Eminescu într-un grup de „bieți versificatori romantici”, „personaje jalnice”, „de ne citit”. De ce un acest dispreț? Se caută cauzele. Ion Stanomir îi definește „reacționarismul
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
vom putea lua viața în râs, căci și ea râde de noi cu gura până la urechi, vorba umoristului adjudean: Căci a văzut plângând un râs... (GHEORGHE A. STROIA) *** 7. CĂTĂLIN DORIN (Adjud, Vrancea) - SIMFONIA IUBIRII: (versuri, A5 manșetat, 60 pagini) Lirica lui Cătălin Dorin prinde contur printr-un efort creator intens, autorul nefiind întotdeauna de acord cu rimele sau metrica poeziilor sale. Se regăsește târziu în noapte, rescriind versurile în momentele sale de inspirație febrilă, măsurând și (re)nuanțând totul, astfel încât
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
Graaal negăsit iar propensiunea aproape magnetică cu marile adevăruri cristice se regăsește tangent la o recurecție a bunătății, clarității și iubirii. Poezie care ridică harfa la virtuțile ei sonice majore, poezie care se limpezește cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirica poate transsubstanțializa orice suferință. Ne aflăm aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearcă să și developeze stările ei anagogice fiindcă în acest teritoriu sacru melosul se întâlnește cu iubirea cristica și
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
poezie își cucerește pe zi ce trece un teritoriu profund personal și aceasta spre laudă și lucrarea sisifica a celei care nu precupețește nimic, spre a și încântă publicul și pe cititorii ei constanți. Da, poeta are deja o bursă lirica pe care noi o dorim în continuare în Excelsio. Harul nu se dobândește decât prin sudoarea minții conectate la sublim, încântare, ruga și jertfă. Considerăm că poeta le strunește cu dibăcie pe toate. Cuvine se cu adevarat acestei poezii laudă
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura un discurs poetic adecvat,uneori ironic,fiindcă la poet iluzia de eden se confundă cu libertatea căci libertatea există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
în Eugen Dorcescu, Poetica non-imanenței, Editura Palimpsest, București, 2009, p. 238 - 240). Mă voi opri din aventura cunoașterii, la peșterile poeziei, pentru că înțeleg această lucrare ca zbaterea intelectuală dintre conștient și subconștient, ceea ce Eugen Dorcescu a recunoscut a explora în lirica sa: „Tema și chiar stilul scrierilor mele își au sursa exact în penumbra ce rezultă din impactul subconștientului și conștiinței” (Op. cit., p. 239) Ultimul volum de poezii al autorului, cu incipitul „drumul spre tenerife” m-a dus cu gândul la
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
sau nu, dar singura absență concretă a zilei ești Tu. A zilei de azi, a zilei de ieri, a tuturor inutilelor mele vegheri. Între notele critice despre poetul Eugen Dorcescu mi-a atras atenția scriitorul Andrés Sánchez Robayna care definește lirica domnului Dorcescu fiind europeană ca sorginte, cunoscută în Occident, subliniind modernismul ca gen literar de încadrare a stilisticii și a exprimării poetului. “Nu va fi inutil să se atragă atenția asupra lui Dorcescu ca poet european, în ciuda faptului că împrejurările
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]