161,480 matches
-
a clonării Coloanei lui Brâncuși. Să fii la mîna unui prefect cu astfel de idei culturale nu e chiar o fericire. Noroc că Arhipelag apare, acum, cu sprijinul primarului liberal din Deva, și nu cu acela al prefectului pesedist! * În LITERE pe iulie, Cronicarului i-a fost atrasă atenția de editorialul d-lui Tudor Cristea despre spectacolul examenelor școlare din vară, de confesiunea d-lui Al. George Modele de urmat și de uluitoarea coincidență descoperită de dl George Geacăr și anume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
Nu cred ca urechile secretarului general al PCR să mai fi auzit ce au auzit atunci de la poetul Cadavrelor în vid. întîlnirea n-a rămas fără rezultat. Tezele nu s-au aplicat niciodată pînă la capăt în spiritul sau în litera lor. A fost nevoie cîțiva ani și de cîteva reuniuni ale activului de partid cu oamenii de cultură (precum aceea de la Mangalia de la sfîrșitul deceniului inaugurat de Teze) pentru a se obține, niciodată însă deplin, punerea în practică a prevederilor
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
deci în plină conflagrație, manifestul mișcării Dada, devenită, apoi, la Paris, foarte stimată, asociindu-se cu mișcarea suprarealistă franceză, cu care coabitează fericit și, căreia, de fapt, îi determină nașterea. A fost această mișcare Dada o efectivă revoluție în lumea literelor, îmbrățișată și cultivată în toată Europa apuseană (nu numai!) despre care s-a scris o întinsă bibliografie savantă. Tzara și-a început activitatea de poet încă în țară, publicînd în revista "Simbolul" (1912), scoasă împreună cu prietenii Marcel Iancu și Ion
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
un plic mare cuprinzînd primele cinci numere dintr-o nouă revistă de cultură, CONTRAST, editată de Asociația Mathesis. Redactorii și colaboratorii, prezentați în manieră occidentală, sînt tineri studenți, asistenți și lectori de la facultățile de filosofie, științe politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
însușit politica PSD de golire a pușcăriilor Recurs în anulare pentru Chițac și Stănculescu." Pentru ziariștii de la Evenimentul nu încape îndoială ce vrea acest recurs. În schimb cei de la ADEVĂRUL vor să treacă drept naivi afirmînd într-un titlu cu litere mari " Generalii Stănculescu și Chițac vor fi rejudecați pentru implicarea lor în evenimentele de la Timișoara". Acesta ar fi scopul recursului declarat de Joiță Tănase pentru experimentații și mai ales neîncrezătorii ziariști de la Adevărul. Fără doar și poate că atît Chițac
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Ivan Karamazov, Joseph K., ci și la originile, reale și istorice, ale culpabilității moderne, la exterminarea evreilor de către naziști și complicii lor sau la crimele totalitarismului comunist. Asemenea analogii, ne vin automat în minte riscînd uneori să ne îndepărteze de "litera" cărții, dar nu este mai puțin adevărat că, în subtext, se vor găsi întotdeauna suficiente argumente pentru a le susține. Să ne gîndim de pildă la cazul Antigonei sau la cel al lui Hamlet, ambii nevoiți să se confrunte cu
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
realismul, proza ritmată, discursul psihotic etc. Defectele nu lipsesc. În primul rînd autorul nu încalcă nici o limită, nu mizează pe spiritul de frondă care ar fi fost necesar pentru "trezirea" cititorului (un exemplu sugestiv: unele cuvinte grele apar cu toate literele, altele cu celebrele prescurtări, p..., f...). Există destul de multe pasaje "în plus", mai ales spre sfîrșitul romanului: după ce creează acea "atmosferă incestuoasă" (inclusiv din punct de vedere naratologic - autorul întreține raporturi nepermis de "libere" cu opera) poveștile se lungesc, se
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
liberă. Și a știut să uzeze, din plin, de această libertate. Era tulburător de frumoasă, debutase cu o carte, la Paris firește, însă în 1908 (Les nuits paradise), a publicat, apoi, destule altele, fiind, deci, o literată. Cunoștea bine lumea literelor pariziene, printre care chiar și pe Marcel Proust, bun prieten cu un cumnat al prințesei. Dar, mă grăbesc să adaug, nu era cunoscută numai în lumea literaților de frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
dacă permitem filozofilor sau istoricilor să ne învețe cum să analizăm un text literar, ori dacă importăm noi înșine metode și concepte din alte domenii, nu subminăm inevitabil "autonomia" disciplinei și astfel a instituțiilor pe care le reprezentăm (Facultatea de Litere, profesia de critic literar etc.)? O dată ce definim un domeniu disciplinar sau un tip de activitate spirituală apelînd la noțiuni precum cea de autonomie, implicit apelăm la principii de excludere și delimitare, deci la definiții apofatice. Nu definim propriu-zis literatura, folosind
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
de acestea am auzit și din gura unor elevi din cursul superior de liceu" (în Puțină gramatică, 1987, p. 78). Confuzia e de altfel consemnată în modul cel mai clar în dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA, tomul I, Litera C, 1940), care îi rezervă un paragraf în tratarea cuvîntului căci; dovedindu-i astfel vechimea și ilustrînd-o cu citate din Cantemir, Țichindeal, Petru Maior și alții. Caracterul livresc al conjuncției căci e confirmat de Magdalena Vulpe (Subordonarea în frază în
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis dacă e un posibil calc sau mai curînd o creație internă dictată de necesitățile pragmatice ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
Poză retușată a apărut, la Cartea Românească, în urma unui concurs național de debut. Autoarea, Ioana Nicolaie, nu se află la prima apariție în volum: Portretul Ioanei este numele secțiunii semnate de ea, din cadrul antologiei colective Ferestre 98 (1998) a cenaclului Litere condus de Mircea Cărtărescu - și se numără și printre autorii volumului experimental 40238 Tescani (1999). Prima secțiune a cărții, Cariera, este o poveste de copilărie relatată de o femeie la începutul unei maturități pe care o simte prea timpurie, aproape
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
jeluind sau hohotind 'la rampă' în cascade de armonii. Confruntarea dintre scenă și spectator, oricât am considera-o firească, este convenție asumată: și la teatru. Muzica o poate neutraliza. Și așa ajungem și la Mozart. La el semnificațiile trec dincolo de litera scrisă a libretului. Mozart transformă neverosimilul în realitate posibilă, superficialul în putere a omului de a crede că viața poate fi și frumoasă, dacă speră în justiția binelui, facilitatea în glumă sănătoasă. Nu a creat niciodată din afara subiectelor alese, nu
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
neproductiv, ci e un foarte interesant filon cultural al momentului, unul dintre cele mai originale în ultimii zece ani. Doina Ioanid, pe care n-am cunoscut-o niciodată personal, dar o știu din poveștile colegilor ei de la revista Facultății de Litere, revistă la care a colaborat înainte ca eu să fiu studentă, a plecat de ceva timp din București și este acum asistentă la Facultatea de Litere din Brașov. Așa se explică cu siguranță apariția recentă la Editura Aula, o editură
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
-o niciodată personal, dar o știu din poveștile colegilor ei de la revista Facultății de Litere, revistă la care a colaborat înainte ca eu să fiu studentă, a plecat de ceva timp din București și este acum asistentă la Facultatea de Litere din Brașov. Așa se explică cu siguranță apariția recentă la Editura Aula, o editură cu totul neconvingătoare profesional, dar care pare să aibă noroc de autori buni. Cartea de acum rămîne consecventă modelului anterior, atît în dimensiuni, cît și în
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
trăsături ale acestui tip de scriitură este un biografism soft, tipic feminin, o pălăvrăgeală savuroasă despre rude, mătuși și prietene, despre propriile vîrste trecute, despre vacanțe (una dintre cele mai bune proze pe care le-am auzit citite în cenaclul Litere de acum cîțiva ani se numea Vacanțierul și era scrisă de Cecilia Ștefănescu), despre prostiuțele exuviale (vezi romanul Simonei Popescu), despre o foarte specială uimire în fața propriei sexualități care n-are nimic de-a face cu explozibilul dinamism, cu eruptivul
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
ale șanselor ca România să ajungă după o perioadă o societate socialistă multilateral-dezvoltată, sub îndrumarea partidului unic". Președintele socialist-comuniștilor ieșeni se numește Dumitru Eminescu. Din cîte am înțeles din știrea citită, oamenii au încheiat adunarea cu discreție și sobrietate. În litera și spiritul limbajului de lemn nu s-a ajuns pînă la scandări gen: 'Eminescu - P.M.R.".
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap. I (citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
zarvă groenlandeză. Cam acestea au tansformat dosarul Sebastian într-un caz de "nesincronie" intelectuală. Obiectul dezbaterii profitabile apăruse, instrumentele discuției intelectuale erau ruginite rău. Prea puțini realizează acum cît de penibile sînt "certurile pentru putere" în "din ce în ce mai minuscula Republică a Literelor din Cetatea lui Bucur", cum o numește excelent Iordan Chimet. Perspectiva lui Chimet este șocantă - pentru că propune un ton moderat, de bun-simț, cum de prea puține ori am auzit în jurul acestui Jurnal - în anii '96-'97 era aproape o blasfemie
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
multe, fără a renunța la obiectul nostru principal, literatura și fără a ne cantona în imediat. Am promovat tineri. Doar ei pot veni cu un aer nou. Cronica literară și recenziile sînt de la o vreme susținute de tineri absolvenți de Litere sau chiar de studenți în anii mari. Cum se vede, am lăsat ,,controlul" pe mîinile lor. Nu-i cenzurăm și nu le spunem ce să scrie sau despre ce. Autorii supărați pe verdictele lor trebuie să știe că așa sînt
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
ieșenii N.A. Ursu, Al. Andriescu și Liviu Leonte, clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Ion Pop, Mircea Muthu) au rămas editorii noștri activi, la care, în decurs de cîteva decenii, așadar, s-au alăturat prea puține nume noi. Absolvenții facultăților de Litere din promoțiile mai recente preferă o ,,carieră literară", în poezie, proză, eseu, traduceri; explicațiile sînt numeroase și ele au făcut obiectul unor nu puține dezbateri în presa noastră culturală. Dar Z. Ornea are dreptate să invoce exemplul strălucit al acelei
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
pentru oricine ar consulta o listă cu editorii activi; apoi, nu știu dacă simpla introducere a unor cursuri (care nu pot fi decît opționale; și pe cine ar interesa, cîtă vreme institutele de cercetare în domeniu agonizează?) la facultățile de Litere ar rezolva problema pregătirii specialiștilor în editarea literaturii clasice și moderne; probabil că trebuie să se schimbe multe și în optica editurilor, în aceea a criticii de întîmpinare și, desigur, în perspectiva pe care o au asupra rostului lor în
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
vă rog“: - Ce?, s-a arătat surprins Mihai Cojocaru. - Să vă aduc o cafea și câteva prăjituri. - E vorba de vreun eveniment? - Da, să-l numim eveniment. Pentru noi este. Dan, băiatul cel mare, a trecut examenul de licență la Litere. L-a luat cu zece și suntem fericiți. - Bravo! Dați-mi voie să vă sărut mâna și să vă felicit. Este, Într-adevăr, o biruință. - Alerg să vă aduc cafeaua. Este dulce, așa cum știu că vă place. Mai puțin prăjiturile
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
cel oferit de celebra pagină care deschide (după dedicații) Gramatica lui Heliade Rădulescu; începutul Prefeței conține o cantitate neobișnuită de mărci ale oralității transpuse în scris (deictice, interjecții, exclamații, intonație afectivă sugerată de abuzul semnelor de punctuație și de repetiția literelor, sintaxă foarte simplă, juxtapunere de enunțuri scurte etc.): "Ei! Dar ce fel de carte e asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc o grămadă de slove! ăștia vor să ne lase săraci! Vai de mine ce grosime și mojîcie!!! ia te
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
înmuindu-mi mîinile în căușile pline cu sînge de pe obraz să scriu poeme roșii pe aerul alb și tare al orizontului/ și atunci dona juana deja mai mult de jumătate devorată de genunchii mei flămînzi și însetați începe să mănînce literele poemelor fosforescente scrise dezordonat pe aerul alb și tare al orizontului: (vermut de sînge limba șeherezadei povestind din ce în ce mai obosită). Ne aflăm, în ciuda aparențelor în măsură a scandaliza eternul spirit filistin, în sfera unei creații de aderență la univers, de adorație
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]