1,837 matches
-
-i nimic grav. E numai rara capacitate narativă a lui Mincu, scriitorul de 53 de ani, intelectualul de mai sus. Acesta, ca poet, critic și universitar, reușește cu toată liniștea să evoce, pe fundalul unui exil obișnuit, extazul anahoretic al literatului și trufașa melancolie a vampirului, a cărui biografie re-vizionată a dat-o el însuși la tipar (Jurnalul lui Dracula, tot la Bompiani), acum câțiva ani. Prin jurnalul ex-prințului beznelor, Mincu a dislocat critica, atrăgând figura istorică a acestuia într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar care nu-și arată vârsta, " Haina mai mult e privită decât persoana cinstită", surprinde moravurile balcanice: "toți privesc la haine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fiind editat în numai aproximativ 1 000 de exemplare. Cel care l-a ajutat din toate punctele de vedere pe Joyce, si mai ales din punct de vedere material 211 a fost Ezra Pound, cel care a fost și primul literat care a scris despre român. "Ulysses este încă neterminat în momentul în care scriu. Opera lui cea mai profundă, cea mai grăitoare Exilații era un pas alături, un catharsis necesar pentru a-și debarasa spiritul de gîndirea continentală de astăzi
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
profesorului de a descoperi și încuraja posibilele talente literare, ori lingvistice, dar atrage atenția asupra exagerărilor, cerând profesorilor să aibă ca scop principal formarea deprinderilor de scriere corectă în limba maternă și nu urmărirea scopului de a produce scriitori, poeți, literați. Elevii, de asemenea, să nu fie încurajați să „papagalizeze”. în ceea ce privește elevii talentați, Papadopol îi menționează și consideră că aceștia trebuie „să beneficieze de ajutor din partea profesorului” (Papadopol,1925: 128). Fl. Ilioasa consideră și el că educatorul trebuie să „stimuleze spre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
3; Stricători de limbă, nr. 66, p. 4, publicat și în Albina, 97, nr. 8-9, 1994, p. 15. [făcem, făceți]; Virgula, nr. 67, p. 9; Errare humanum est, perseverare diabolicum, nr. 68, p. 10 [englezism, miss, suntem, sunteți]; Greșesc și literații (I), nr. 69, p. 11 [marei, lăncii]; (II), nr. 70, p. 7 [ceaușeștii, antonești, investitură, să aibe].STERESCU SÂNTIMBREANU, DOINA, Masă rotundă la B. C. P. Lectura și comunicarea. în: Tribînv, 5, nr. 48, 1994, p. 2. [București, 21 nov
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii „ca un intelectual”, „e un beletrist”. Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: „firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat.”3 Ediția Hogaș întocmită de Streinu, precum și micromonografia la care ne-am referit în rândurile de mai sus demonstrează fără putere de tăgadă rolul esențial al criticului în impunerea scriitorului în conștiința generațiilor mai noi. În aceeași măsură, fixarea notelor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în seria celor cinci volume ale ediției Pagini de critică literară, Vladimir Streinu nu comentează „bucată cu bucată”, concret și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie în schimb frumoase pagini de considerații generale asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
am cunoscut la „Sburătorul” și cred că și acum resimt glacialitatea privirii sale. Era o ființă ce se împrietenea greu deși avea amici numeroși și nu de puține ori a fost afectuos chiar cu subsemnatul. În jurul său roiau poeți și literați amuzanți între care cel mai drag i-a fost Tonegaru, atât de devreme plecat dintre noi. Trona în saloanele literare cu virtuozități 1 Mihai Drăgan - Reacții critice, Iași, Editura Junimea, 1973 2 op. cit., p. 160 104 de gest, rostind solemne
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al substantivului în fața căruia era o plăcere chiar să pierzi procesul, într-atât de subtilă era sentința și atât de măgulitoare rostirea execuției capitale.”1 În pofida subiectivității conținute - nutrită de o prețuire reală - portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu 2. Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care „a contribuit într-o măsură
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cel mai numeros din țară, trei sferturi dintre ei fiind țărani, cultivatori de orez, porumb, manioc, tutun, pescari, meșteșugari (țesături fine, obiecte de aur și argint, statuete din lemn etc.), navigatori, renumiți artiști (muzică, dans, teatru, teatru cu umbre) și literați, suferind o puternică influență de indienizare (secolele V-XIV), iar apoi de islamizare (secolele XV-XVI), mai mult sau mai puțin profundă 552. Deși majoritatea au adoptat religia musulmană Într-o mică măsură sunt creștini, budiști, hinduiști. Javarezii aparțin grupului lingvistic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
secol mai târziu pătrunde stilul școlii din Zhejiang al epocii chineze Ming adoptat mai ales de Yi Chong și Kim Myongguk. În secolul al XVIII-lea peisagistul Chong Son a fost influențat de stilul școlii din Wu, curent din pictura literaților epocii Ming. Discipolul lui Chong Son, Sim Sa-jong a adoptat o manieră mai spontană (figuri de animale În mișcare, exemplu un tigru arcuit cu coama ondulată). 717 Al. Andrițoiu, op. cit.,, p.26. 718 La intrare sub boltă care duce spre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ca să citească ei singuri sau să asculte Gazeta. Folosul Gazetei este de obște și deopotrivă pentru toată treapta de oameni: într-însa politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale căutături și să adîncează în gîndirile și combinările sale; aci, liniștitul literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întîmplările lumii, îndrăznețul și neastîmpăratul războinic se desăvîrșaște întrînsa povățuindu-se din norocirile sau greșalele altor războinici; băgătorul de seamă neguțător dintr-însa își îndreptează mai cu îndrăzneală spiculațiile sale, pînă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
avea un tabel mai complet al acestor încercări în proză, trebuie neapărat menționate și o serie de specii gazetărești, între care amintim portretul satiric. Reținem, în acest sens, în primul rând "fiziologiile" lui Heliade, care sub pretextul unor portrete de literați, fac în paginile "Curierului românesc" un violent proces demagogiei. Deși inspirate din surse franceze (Edmond Texier), sau chiar simple prelucrări și adaptări, portretele satirice ale lui I. H. Rădulescu din "Fisiologia poetului" au putut influența, prin verva lor caustică, dezvoltarea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
al căria folos este învederat. Ca și Asachi, Heliade a fost el însuși un traducător care s-a exersat îndelung într-o astfel de activitate, vitală pentru trezirea la o viață culturală a unui popor. Heliade a antrenat și alți literați români în această activitate, paginile "Curierului românesc" fiind pline cu traduceri din V. Hugo, Lamartine, Alfred de Musset, George Sand, Byron ș.a. Pentru că atât "Curierul", cât și "Albina" erau publicații mai ales cu alte rosturi decât cele literare, se cuvin
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
căror raze de învățătură de atîtea veacuri se răsfrîng pre orizontul nostru ?". "Albina" este, între toate publicațiile noastre, reprezentanta tipică a acestei trăsături dominante în cultura românească a epocii, care rezultă din necesitatea lichidării decalajului dintre noi și alte popoare. Literatul român este invitat să-și aleagă modele celebre din literatura universală: "Pentru o asemenea ureche sună armonia poeziilor lui Virgil, a lui Tasso și a lui Racine..." Cu astfel de principii, este firesc ca recenziile "Albinei" sau scurtele prezentări care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
scoate la vedere și pă ceriul românesc feliurimi de șene istoricești și naturale din clasica noastră Transilvanie; care probleme credem că nu ni le va socoti nimenea ușoare. Pentru aceasta, cel dintîi și mai ferbinte a noastră cerere cătră toți literații noștri va fi ca pă lîngă corespondenții ce-i vom avea să nu-și pregete nici unul a trimite cîte cevadin rodul cetaniii, cunoștințelor și a geniului său la Foaia noastră, fie aceea original sau traducere; noi toate le vom primi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
deplin gustul și trebuințele românilor - anumit în patria noastră - în cele se se țin de știință și literatură. De nu se cerca nu se știa și noi ne bucurăm din suflet cum că, după înștiințările și împărtășirile a mai multor literați cu noi pînă acum făcute, cunoaștem că românul încă poftește de aci nainte o hrană pentru inimă și mintea sa mai sățioasă. Și Foaia de duminică cu sfîrșitul anului curgătoriu va să înceteze. Dar acum, domnilor! Noi ardelenii, atunci cînd
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
limba sa, pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală în fiii aceștii nații. Literații și cetitorii noștri nu poftesc să înceteze Foaia aceasta, ci numai planul ei să se schimbe, apucîndu-se mijloace ca acelea care, cu cît ne simțim mai rămași, cu atîta mai pă scurtă cale să ne apropie cătră scoposul cel adevărat
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Noul Ierusalim de la Pucioasa, o perfectă ilustrare a neo-ortodoxismului hiperestetic apărut în anii ’80, un neo-antimodernism deopotrivă ascetic, dandy și kitsch, capabil să se exprime liber și mai spectaculos după ce dospise sub Ceaușescu în cercurile elitare ale artiștilor plastici, muzicienilor, literaților și filozofilor. Chiar dacă în 2014 avem de-a face cu un continuum cultural- ideologic (expresiile sale politice sunt în general inautentice, ridicole și oportuniste, nu merită luate în seamă deocamdată) care leagă fundamentalismul neo-ortodoxist, prin veșnicul dandysm de provincie bovarică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să se gândească că (sic!) totuși trăiește în lumea asta, și dacă statul, cât este el de stat, nu o să-i mai cumpere picturile pentru că nu-i plac, atunci o să moară de foame" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 118-119). Nici în cazul literaților situația nu se prezenta mai bine, Ceaușescu subliniind în 1968, anul maximei liberalizări a regimului, la o întâlnire cu elita scriitorilor: "noi suntem partizani, de la început până la sfârșit, ai unei literaturi militante, și nici nu putem concepe un alt gen
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la dispoziție un ghid al Fălticenilor în limba franceză (în românește s-a epuizat aici la Suceava). Mi se pare bine scris. Primul autor, doctor în istorie și director adjunct al Muzeului Județean, este fălticenean. Este în egală măsură și literat. Vă mai trimit un articol despre blândul Ion Dragoslav, publicat la împlinirea a 50 de ani de la moartea scriitorului fălticenean. Ceea ce mă bucură mai mult, e că am contribuit la refacerea mormântului său la Oprișeni (partea din deal a Fălticenilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
110, care a făcut o foarte plăcută impresie. Nu ne mai numim Secția de literatură și artă, ci „Galeria oamenilor de seamă”. Noua titulatură mi se pare mai adecvată, deoarece aici vor intra în decursul anilor, oameni de știință, alături de literați, artiști de teatru, pictori și sculptori, unii deja cuprinși în Muzeu. 109 O serie de date le-am extras din Istoricul Bisericii „Adormirea” din Fălticeni, a institutorului Vasile Costăchescu, iar altele, de la Arhivele Statului, Filiala Suceava. 110 Lucrare de Dimitrie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de la începutul secolului. Ar fi interesant să obțineți o confirmare a preocupărilor sale. La prezenta scrisoare anexez Adresa oficială prin care confirm primirea fotografiilor; comunicarea d-lui Ion Potopin de la Academia R.S.R. despre mama Dv.; un articol despre Muzicianul și literatul Oscar Pursch. Sper să vadă lumina tiparului în presa județului, dar trebuie răbdare 118. Ar fi un prim semn al revenirii bunicului Dv., pe plaiuri bucovinene. Veți găsi și un decupaj din ziarul „Zori Noi”, de la Suceava, privind vernisajul Colecțiilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dv. (pe câteva pagini), despre stilul său de muncă, 261 Constantin Sturzu, ziarist, arheolog, prieten apropiat al lui Ovidiu Papadima. 262 Fost director al Școlii de agricultură din Suceava, frate cu Constantin Sturzu. Pensionar în acest oraș. 203 pasiunea de literat, arheolog, ziarist, omul în societate și în familie (văzut de soție). Numai folosind toate izvoarele, vom putea contura o imagine completă a soțului, care în viață s-a achitat conștiincios și onorabil în activități multilaterale, puse în slujba binelui obștesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]