1,950 matches
-
identică cu cea a paranoiei, de care poate fi deosebit prin relația cronologică dintre substanța folosită și remisiunea convingerilor delirante. Elemente paranoice sunt adesea identificate în cursul encefalopatiilor alcoolice, precum "sindromul Korsakoff"; de asemenea, anumite tumori cerebrale, în special ale lobilor frontali, pot sugera un tablou ce amintește de paranoia. Paranoia (delusional disorder) poate fi deosebită de schizofrenie (schizophrenia) și de delirul schizofrenic (schizophrenic delirium) prin absența altor simptome caracteristice fazei active a schizofreniei (de exemplu, halucinații auditive ori vizuale proeminente
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cu mingile de meci irosite în fața Olandei. Pe Pavel îl dor șalele. Dar toate astea pălesc în fața sublimului tablou de familie înfățișînd șase primari de sector încinși cu eșarfe tricolore, filmați abundent pe post de patroni fizici și spirituali ai loburilor și așilor. Domnul prefect Oprea se îndeletnicește uneori cu tenisul și se zvonește că s-ar pricepe. Edilii sectoarelor n-au încotro, așa că vor trebui să-și însușească și ei pînă mîine terminologia de specialitate. Quinze-zéro. Avantage la Roumanie. Egalité
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care numărul patru mondial le umplea ca unul care zboară pentru prima dată cu avionul. Roddick poate avea scuze, dar meritele lui Andrei rămîn. La mingea de meci a adversarului, în setul 3, a reacționat ca Năstase odinioară, trimițînd acel lob cu forehand-ul care poate figura nu numai în manualele de tenis, ci și în orice tratat de psihologie. Poate, cînd a răsucit racheta în palmă, s-a gîndit să moară frumos, cu o minge care să placă unei Americi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sau în alte regiuni ale corpului de marcaje sub formă de inele, tăblițe de aluminiu, etc, tehnică numită „autocrotaliere”, înfierare, sau prin butoni din material plastic. Cea mai simplă și mai uzuală marcare este ablația unei înotătoare, sau a unui lob a înotătoarei caudale. De remarcat că în cazul înfierării sau al ablației, marcajul nu se menține mai mulți ani, datorită refacerii tegumentului sau a înotătoarei respective. Această tehnică se poate aplica sturionilor care se reproduc artificial prin incizii abdominale urmată
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la drojdii constă din faptul că segregarea cromatinei are loc fără diviziunea nucleului parental. De abia spre sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
al fusului. Foarte curând, corpurile polare se duplică, se separă din nou, iau poziții diametral opuse și organizează între ele două fusuri cu orientare perpendiculară, în cadrul aceluiași nucleu parental. Elongația fusurilor meiozei II va conduce la formarea a patru protuberanțe (lobi) nucleare. Și de această dată nucleul rămâne nedivizat. Fusurile persistă până când procesul de formare a sporilor este suficient de avansat. Este de remarcat faptul că o bună parte din constituenții celulei inițiale nu vor fi incluși în cei patru ascospori
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare; - fusurile meiozei II se alungesc, iar nucleele capătă o formă puternic lobată; membranele pereților presporali se alungesc și încep să înconjoare lobii nucleari; - se desăvârșește formarea pereților presporali, care închid complet fiecare lob nuclear; corpurile polare se desprind de peretele presporal; - sinteza masivă de substanțe, care vor intra în constituția peretelui sporal, ce se edifică între cele două membrane ale peretelui presporal
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare; - fusurile meiozei II se alungesc, iar nucleele capătă o formă puternic lobată; membranele pereților presporali se alungesc și încep să înconjoare lobii nucleari; - se desăvârșește formarea pereților presporali, care închid complet fiecare lob nuclear; corpurile polare se desprind de peretele presporal; - sinteza masivă de substanțe, care vor intra în constituția peretelui sporal, ce se edifică între cele două membrane ale peretelui presporal; - formarea stratului extern al învelișului sporal, subțire, electron-dens, format în principal
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
din 5 articole libere, cu al 2lea articol mai scurt și mai îngust decât articolele învecinate. Primele 2-3 articole de la baza antenelor sunt mai lungi decât restul articolelor ce intră în alcătuirea funiculului. Labrumul lățit sau bilobat, între cei 2 lobi pot fi prezenți peri lungi și deși. Mandibulele proeminente, marginea lor internă prezintă un dinte median. Mandibula dreaptă cu 2 zimțișori mici, cea stângă normal conformată. Palpii maxilari alungiți, cu primul articol mic, articolul 2 este conic, puțin mai lung
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
puternic îngustat spre vârf. Striile elitrelor cu puncte dese și accentuate. Tibiile anterioare ușor îngroșate spre vârf. Specie central-europeană de talie redusă. l=2-2,3 mm. ♂Tarsele anterioare și mediane ușor lățite. Extremitatea apicală a femurelor posterioare simplă, lipsită de lobi sau dinți ascuțiți, iar tibiile posterioare sunt ușor arcuite. -ab. nigricans Fleisch. Capul și pronotul negre sau roșcat-maronii. 14 Leiodes piceus Panzer (obesopicea Fleisch.) Corpul oval-scurtat, dorsal convex, lucios, maroniu negricios sau negru. Piesele bucale, antenele și picioarele au o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
3-4 mm. ♂ Tarsele anterioare ușor lățite. Marginea internă a femurelor posterioare simplă, lipsită de o știrbitură vizibilă, unghiul lor apical extern este scurt sub forma unui dinte obtuz și ușor proeminent, iar unghiul apical intern se prezintă sub forma unui lob rotunjit. Tibiile posterioare extrem de alungite, dublu-arcuite. -ab. rufipennis Payk. Capul și pronotul negre. -ab. consorbina Sahlb. Corpul alungit, mare, roșcat, cu măciuca antenei neagră. -ab. subglobosa Rtt. Corpul mic, ± emisferic. -ab. brunneicollis Sahlb. Corpul mic, roșcat-deschis, capul, pronotul și sutura
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
corpul, cu toate articolele mai lungi decât late. Scapul mai scurt decât articolul 2, acesta din urmă fiind mai lung comparativ cu articolul 3, iar articolele 7, 9 și 10 sunt ușor îngroșate spre vârf. Labrumul transvers, prevăzut cu 2 lobi coriacei (de consistența pielii), marginea sa anterioară fiind concavă. Marginea internă a mandibulelor prezintă un dințișor anteapical, între acesta și vârful mandibulei se află 2-3 crestături, iar lângă dințișorul anteapical este vizibil un păr alungit. Palpii maxilari relativ lungi, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
coriacei, Vârful labrumului rotunjit, mai rar concav, la Actinopteryx el este denticulat. Mandibulele sunt acoperite de labrum prezintă partea bazală puternic lățită, pe marginea lor exterioară fiind vizibili dinți ascuțiți ± curbați. Partea anterioară a mandibulelor cu o membrană bine diferențiată. Lobul exterior al maxilelor denticulat, iar vârfurile lobului interior pectinate. Palpii maxilari bine dezvoltați, cu primele 2 articole alungite, cu articolul bazal de aproximativ 2 ori mai mic decât articolul 2, articolul 3 este voluminos, oviform, articolul terminal fiind subțire, el
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
la Actinopteryx el este denticulat. Mandibulele sunt acoperite de labrum prezintă partea bazală puternic lățită, pe marginea lor exterioară fiind vizibili dinți ascuțiți ± curbați. Partea anterioară a mandibulelor cu o membrană bine diferențiată. Lobul exterior al maxilelor denticulat, iar vârfurile lobului interior pectinate. Palpii maxilari bine dezvoltați, cu primele 2 articole alungite, cu articolul bazal de aproximativ 2 ori mai mic decât articolul 2, articolul 3 este voluminos, oviform, articolul terminal fiind subțire, el se prezintă sub forma unui vârf ascuțit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
supervizare pare a monitoriza informațiile din cele două zone. , informații contextuale care să-1 prevină de situațiile periculoase sau să le rezolve. Gabriel și colab. (1980, 1993) găsesc că participarea la funcția de memorie a sistemului hipocampo-temporal provine din interacțiunile dintre lobul temporal medial, cortexul cingulat și circuitele limbico diencefalice. Conexiunile dintre girusul cingulat, insula și circuitele amigdală-hipocamp-lobul prefrontal constituie o rețea În care sunt integrate comportamentul de frică și informațiile contextuale referitoare la durere (Van Hoesen și colab. 1993). Persistă multe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
senzații de descărcare electrică, toate cu caracter trecător și nesuperpozabile cu durerea clinică sau experimentală prin stimuli algogeni. Există trei arii de proiecție corticală de integrare senzitivă (Fig.1.8.): SI: girusul postcentral (ariile 3, l, 2 după Brodman) și lobului paracentral cu extindere pe girusul precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a șanțului silvian; S3: suprafața medială a emisferelor cerebrale (neunanim confirmată); Principalele proiecții talamice sosesc din complexul nuclear ventro-bazal și grupul nuclear posterior. Durerea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
citat de Badiu, 1986). S-a precizat de asemenea că există o reprezentare soinatotopică a durerii În girusul postcentral iar hiperpatia post ablație corticală s-ar datora suprimării sistemului descendent inhibitor al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
S-a precizat de asemenea că există o reprezentare soinatotopică a durerii În girusul postcentral iar hiperpatia post ablație corticală s-ar datora suprimării sistemului descendent inhibitor al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitor al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
legăturii chimice rezultate include denumirea orbitalilor atomici care participă la formarea legăturii chimice, în molecula de hidrogen stabilindu-se o legătură de tip s-s. Legătura chimică se formează pe direcția axei internucleare prin suprapunerea orbitalilor atomici cu un singur lob (alți orbitali decât cei s care prezintă simetrie). Acest tip de legătură se numește legătură simplă, aceasta este prima legătură ce se formează între doi atomi și este legătura cea mai puternică. Între doi atomi nu se poate forma decât
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
decât o singură legătură simplă la formarea acesteia pot participa orbitali de tip s, p, d, și orbitali hibrizi, h. 54 Alături de legătura simplă, metoda legăturii de valență prevede și posibilitatea formării legăturii chimice prin suprapunerea orbitalilor atomici cu doi lobi obținându-se o legătură dublă ce poate fi reprezentată astfel: x y z x x y y z z x x y z p-p xx y z x y z p-d La formarea legăturii duble pot participa orbitali
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
decât legătura simplă dar o întărește pe aceasta. Metoda legăturii de valență prevede și posibilitatea formării legăturii triple care se poate forma după realizarea legăturii simple și duble între atomi; această legătură se poate forma prin suprapunerea orbitalilor cu doi lobi, transversal. x y z px pz py x y z px pz py x z x y z Hibridizarea orbitalilor atomici La elemente chimice cu mai mulți orbitali atomici se pot realiza legături chimice prin suprapunerea altor orbitali pe care
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
maxime a norilor electronici. Covalența dublă se constituie ca o legătură secundară în cazurile în care formarea legăturii simple sau sigma (σ) rămân electroni necuplați la ambii atomi.Ea rezultă prin suprapunerea orbitalilor p, d sau f prin câte doi lobi. Covalența dublă sau pi (π) este întretăiată de un plan nodal care cuprinde legătura σ existentă în moleculă fiind perpendicular pe aceasta și are o energie mai ridicată decât a legăturii simple. Prezența ei nu influențează forma spațială a moleculei
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
perpendicular pe aceasta și are o energie mai ridicată decât a legăturii simple. Prezența ei nu influențează forma spațială a moleculei dată de orientarea covalențelor simple ci doar reduce distanțele interatomice și mărește unghiul de valență conferind rigiditate moleculei. Suprapunerea lobilor orbitalilor este mai redusă în cazul covalențelor duble față de covalențele simple și de aceea covalența dublă are o energie de legătură mai redusă față de covalența simplă, fiind mai reactivă decât aceasta. Legătura covalentă are două caracteristici care o deosebesc de
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]