10,073 matches
-
nu coleg. În port, oficialii francezi cam plictisiți abia le verifică documentele, lăsându-i să treacă prin vamă spre gara de unde iau expresul de Paris. Își găsesc vagonul prin norii de aburi și abia se așază; se și aude fluieratul locomotivei. Curând, câmpurile rămân în urmă, ca niște covoare mari, verzi. Gittens vorbește despre arhitectura catedralei Notre Dame, apoi pomenește numele unui anticar de pe Rue Saint Jacques. Este evidentă dorința sa de a-și expune cunoștințele despre Paris, un oraș pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vorbind în jargon științific, o genă de adaptare în plus la o anumită activitate publică. Dacă fiul dumneavoastră n-o are, de ce să-l nenorociți atentând la anonimatul lui, în care el e stăpân fericit pe un avion, pe o locomotivă sau pe un transatlantic? Un băiat, călare pe un excavator pășitor, care înfige în moloz cu zgomot și manevre julverniene dinții cupei uriașe de metal pe care o manevrează de sus, sau un tânăr inginer monteur, care așteaptă un tren
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mamă al lui Ectoraș. Pentru că era cel mai mare dintre cei zece frați, pe când avea cincisprezece ani fusese luat de la fânețe și de la cozile vacilor și trimis În cel mai mare oraș al țării Într-o uzină unde se produceau locomotive. La douăzeci de ani se Întâlnise și se Însurase cu bunica lui Ectoraș, o femeie blândă, bolnăvicioasă și cu ochi albaștri. Familia ei locuia Într-o casă de paiantă cu mai multe Încăperi undeva, la marginea marelui oraș Înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
printre paie, erau Îngropate piesele serviciului de cafea. Pusese traista În plasa de bagaje și se apucase să-și Îndese tutun În lulea. Însoțit de un șuier pe care prea puțini și prea târziu Îl auziseră - acoperit fiind de pufăiturile locomotivei - pe prăpăditul de peron, și așa găurit și spart ca vai de el, se prăvălise un obuz. După ce praful Începuse să se așeze și țipetele de spaimă și surpriză să se ostoiască, atât refugiații Înghesuiți În vagoane, cât și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un val de căldură. Continuam să aștept cu sufletul la gură. O adiere de mișcare de dincolo de ușă m-a făcut să tresar, ca și cum aș fi fost legat de o șină de cale ferată și s-ar fi auzit fluierul locomotivei care se apropia. Parcă nu-mi mai simțeam nici un mădular. Eram doar ochi și urechi. Atent la chipul bătrânului care își fixase privirea pe deschizătura ușii dinspre cuhne. El vedea tot ce se petrecea dincolo. După mișcările imperceptibile ale ochilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se confruntau cu situația asta imposibilă, în care te învârți în jurul cozii. Cu atâția editori seniori talentați, care-i solicitau atenția și bugetul lui Gordon, părea aproape imposibil să reușesc să rup rândurile angajaților juniori - chiar și cu Jackson împingând locomotiva pentru mine. În ultimele câteva luni, văzusem mai multe cărți care promiteau zburându-mi printre degete, fiindcă nu reușisem să obțin, la timp, un răspuns de la Gordon. N-am putut să dau vina pe el pentru întârziere - nu numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
grătar. Wilt ridică privirea. — Adevărul e că sunt, zise el. Cine-i clovnul cu suspensor? — Ăla-i Gaskell. E așa de copilăros! îi place să se distreze cu tot felul de lucruri. în State era înnebunit să urce pe platforma locomotivelor și mergea la rodeouri, iar Crăciunul trecut a insistat să se îmbrace în Moș Crăciun și să meargă în Watts, ca să le dea cadouri copiilor negri de la un orfelinat. Bineînțeles că nu i-au dat voie. N-aș fi deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
soarelui cald. Se deplasează încet în ritmul muzicii operei ei. În capul ei, tobele și trompetele se reunesc. Își amintește cum, odată, Yu i-a descris sentimentele lui atunci când compunea la ordinul ei: e sunetul a sute de motoare de locomotivă, care pufăie fum și pun pistoanele într-o mișcare viguroasă. Notele se tensionează și se zvârcolesc până în pragul ruperii. E ca și cum compozitorul a fost sugrumat de ghearele nebuniei și a luat fiecare notă separat de pe cârligul minții sale, aruncându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
din băncile de la Viena, Sankt Petersburg și Moscova. La nevoie, chiar banii din depozitele știute doar de el și de Babic. Europa îi dezvăluia o altă lume și alte posibilități bazate pe folosirea fierului. Fier pentru mașini, pentru nave, porturi, locomotive, vagoane, mărfare, șine, gări... Da, vor veni și astea! Acum, se felicita pentru stocurile de fier acumulate la moșia sa din împrejurimile Moscovei. Le cumpărase la un preț extrem de convenabil. Intuiția lui nu greșise. Scrisoarea Marioritzei, invitația ei, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ea! Din aleea lopățită pătrund În malul dealului: mă las În genunchi și lucrez cu mâinile. Scobesc, intru, pătrund, eu sunt dânsu, ea-i Întrânsa, eu nu dau din roate, ca Severin, dau din vâsle, ca mine, eu nu-s locomotivă care bea titiun, eu Îs Submarinul-Delfinul, cel de pe Marea Neagră a domnișoarei, o tot pătrund și mă scufund În ea. Când nu mai pot și nu mai pot răsufla din pricina omătului prăbușit Înapoia mea - mă Înalț; de tot, de tot, sparg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
primul rând! În al doilea, trenul, el este miros: pe-o parte, miros de fum de cărbune; pe de alta mirosul acela numai al lui, amestec de dohot Încins de la osii și miros de fier ruginit și Încins (de la căldura locomotivei?, de la bătaia soarelui În acoperișul vagoanelor?); și, pe de a cincea parte, miros de vagon de-a treia. Stau la fereastra vagonului. Cu coatele rezemate de geamul coborât; În genunchi stau, pe baloturile puse Între banchetele din lemn frumos. Stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ascundem de avioane prin grâiele pân-la gleznă. Dacă trenul stă și stă, atunci facem pipi-caca prin tufișuri, câte doi, câte doi - nu se face să faci În toaleta vagonului când trenul stă. Și stă trenul și stă, uneori până și locomotiva uită să mai pufăie, de-atâta stat. Acum am vrea să pornim - așa cum voisem să oprim. Dacă tot am plecat de-acasă, din Mana noastră și de la calidorul meu, atunci să ne-ndepărtăm degrabă ca să nu ne mai frigă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca să nu ne mai frigă la inimă. Pornim. Țaca-țaca. Alarmaerian’. Oprim. Facem ce nu se face În vagon, pe timpul stării vagonului. Urcăm, țaca-țaca, țaca-țaca și când prinde să ne doară pântecele de-atâta țaca-țaca, uite că vine recreația cu alarmaeriana; locomotiva fâssssâie, frânele frrrânâe și Toată-lumea-jos-din-vagoa’-c-alarmaeria’; și, cică, linia bombardată În față. Însă data viitoare, linia e Îndărăt bombardată, dar noi tot nu ne mișcăm - nu știu de ce, nici nu-mi pasă de ce e lumea asta de-a-ndoaselea, Îmi place când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așeză în colțul cel mai îndepărtat, încercând să se convingă că, de fapt, mașina aceea nu era decât un fel de autobuz mare, care mergea pe niște șine de oțel, evitând drumurile pline de praf. Dar când auzi fluierul și locomotiva se puse în mișcare cu o zdruncinătură bruscă, printre pufnituri, fiare ce se ciocneau între ele și țipetele mecanicului, îi săltă inima din piept și trebui să se țină cu forță de banchetă ca să nu se arunce în cap pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sacul de piele și pătura grea, și își îndreptă pașii pe urma celor ce dispăreau în spatele unei porți mari de sticlă mată, impresionat de măreția înaltei gări unde zburau cârduri de lilieci și unde nu se mai auzea decât pufăitul locomotivei, ce părea că respiră adânc, trăgându-și sufletul după epuizantul efort. Apoi traversă marea sală de așteptare, cu marmură murdară și bănci lungi pe care dormeau familii întregi nedezlipite de tristele lor bagaje, și, în sfârșit, trecu pragul ușii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
făcuserăm ochi de mult, imaginile din capul nostru nu ne lăsau să dormim. Privind de pe balcon înspre gară, puteai să vezi trenurile sosind. Le auzeai cum frânează, pufăie, șuieră, iar fumul se ridica dincolo de clădirea gării, mai înalt decât ea. Locomotive cu aburi. Ce a făcut mama când a rămas lângă șinele goale, n-am cum să știu. Poate s-a dus să se arunce pe pat, hohotind. Poate i-a fost destul să se șteargă la ochi cu colțul șorțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
situației și a posibilităților sale, a viitorului pe care îl are fetusul ei nepăsător, am impresia că două cărări ale viitorului se întind pe toată lungimea mesei, asemenea unor linii paralele de cale ferată, cine ar putea ști care dintre locomotive va ajunge mai repede la destinație, degetul meu se plimbă fără încetare pe suprafața mesei, cum de nimeni nu se gândește la calea de mijloc, nimănui nu îi trece prin minte că eu aș putea crește copilul împreună cu ea, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
acesta este singurul lucru real, într-un gest de eliberare sălbatică, îmi las capul pe spate și eliberez barierele care stau în calea vagoanelor pline cu plăceri dulci, iată-le venind, unul după celălalt, precum tortul acela în formă de locomotivă pe care îl făcusem pentru Noga când împlinise doi ani, trei vagoane pline cu ciocolată, din care nici măcar nu apucase să guste înainte de a cădea. Asta aveam eu să îți spun despre situația în care ne aflăm, îmi zice el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
știu, spuse tata. DĂ-i și tu un strat de vopsea la primăvară. La revedere, Jimmy, spuse Fred. Aveți grijă de voi. — La revedere, Fred. Am dat mîna cu Fred și ne-am urcat În tren. Mecanicul se urcă În locomotivă și frînarul săltă cutia pe care pusesem piciorul cînd ne urcaserăm pe scară, apoi sări și el În tren din mers. Fred rămase pe peron și mă uitai un timp la el, cum stătea acolo, apoi cum se Îndepărta, vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
stol de fluierari care mîncau. Trei dintre ei și-au luat zborul cînd a trecut trenul și s-au Îndepărtat peste pădure, dar restul au continuat să mănÎnce. Apoi am făcut o curbă mare, așa că vedeam vagoanele din față și locomotiva care mergea foarte repede, iar dedesubtul nostru se vedea o vale prin care trecea un rîu; atunci m-am uitat prin jur și am văzut că hamalul se trezise și se uita la mine. — Ce vezi acolo? mă Întrebă. — Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dacă sfârșitul abia trebuie să vină. M-am hotărât să merg mai departe. Am ieșit din biserică, cotind la stânga pe lângă statuia lui Gramme și apucând-o printr-o galerie. Eram În secția dedicată căilor ferate și modelele mici, multicolore, de locomotive și vagoane Îmi apăreau ca niște jucării dătătoare de siguranță, piese dintr-o Bengodi pentru un Pinocchio, dintr-o Madurodam olandeză, dintr-o Italie În Miniatură, dintr-un Disneyland... Deja Începeam să mă obișnuiesc cu alternarea aceea de neliniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zeci de mii de mumii egiptene, să topească bandajele în care erau învelite și să facă hârtia asta maron în care împachetăm carnea. N-au încetat decât după ce a izbucnit o molimă groaznică. Mumiile desfășate erau folosite drept combustibil pentru locomotivele cu cărbuni. Mă uit la cei doi trandafiri și la crenvuștiul dintre ei - sunt sigur că au același gust ca Ramses al IIlea. - Un crenvuști? Un crenvuști printre cârnați? Ce caută sfrijitul ăsta aici? Eu am cerut trei cârnați, escroaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din mers. E numai acoperirea însă, căci imediat se oprește și ochește precis, nemilos. Ce să facă el cu prizonierii!? Abia dacă îi mai rămâne o țigară lui. Aerul e tot mai tare și respirația îl face vizibil ca o locomotivă: a naibii treabă!. Auzul îi țiuie de cartușele care seceră mărăcinii. Stârcii și guzganii aleargă înnebuniți. Explozii firave îl caută la rădăcina bolovanilor mai răsăriți. Inima lui Leonard se zbate entuziasmată. Peste ea, în buzunar, se află scrisoarea. Scrisoarea către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tata prima dată la cinematograf. — Te-o fi dus la filme cu strigoi, cu lei, cu balauri. Nu, că de ăștia nu mă temeam. Era un film chiar pentru copii, dar într-o scenă a apărut un tren cu o locomotivă care înainta, înainta și cu cât se apropia tot mai tare șuiera și pufăia și în întunericul din sală, fiind în primul rând, am avut impresia că vine peste mine. M-am ridicat speriat, țipând și am fugit pușcă afară
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
am și împiedicat că nu vedeam pe unde să merg mai repede, în râsul celorlalți. — Ha!ha!ha!așa de fricos erai? De ce te-ai așezat în primul rând?îl întreabă Teofana în hohote de râs. — Dracu’ știa că apare locomotiva. — Ce-a zis tatăl tău? — Ce să zică? A ieșit după mine râzând și întrebându-mă dacă mă doare piciorul, că ți-am spus că în fuga mare căzusem. — Ce proști eram la anii aceia, își flutură Teofana, cu dragoste
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]