2,048 matches
-
și ai fratelui său Nan. Faptul că Marușca și Dragoș Stănigescul vând împreună satul Buciumeni arată că satul revenise în stăpânirea urmașilor lui Iuga și Nan. Mai arată și altceva: satul de baștină, de la care pornește creșterea averii lui Mihul logofăt, era moștenit în familie și, de aceea, cu vânzarea lui trebuiau să fie de acord și urmașii popii Iuga și cei ai lui Nan. Ștefan cel Mare confiscase pentru hiclenie, satele lui Mihul, dar, până la urmă, cel puțin o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
da familiei celui ce se hiclenise averea moștenită în devălmășie, cu drepturi egale de către toți membrii acesteia”. Așa s-ar explica de ce Buciumenii se afla în stăpânirea Marușcăi și a lui Dragoș Stănigescul. Un alt sat, Heciu, pe care Mihul logofăt îl cumpărase de la Oană Popișco, la 20 iunie 1453, era vândut de Marușca, fiica lui Mihul, lui Ștefan cel Mare, care îl dăruia nepoatei sale Neacșa, fiica Mariei. Satul va fi dăruit de vara domnului mânăstirii Pobrata. Încă o dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
socială a beneficiarului unui privilegiu. Pe cumpărătorul unui sat ești tentat să îl treci în categoria proprietarilor mărunți, dar, de fapt, el este Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă. După cum cumpărătorul unei seliști, pe care l-ai crede sărac, este marele logofăt Tăutu. Privilegiile se dau doar atunci când are loc schimbarea de moșie, când se simte nevoia să fie întărită stăpânirea unei moșii. Sunt mari domenii, care apar în documente înainte de Ștefan cel Mare, dar care nu mai sunt pomenite în privilegiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniu compact, cu castel în mijlocul lui. Domnul întărește ocinile lor drepte surorilor Niaga și Stana, fetele lui Dragomir Tautul, alcătuite din două sate și jumătate. Cealaltă jumătate, din cel de-al treilea sat, este întărită vărului lor, nimeni altul decât logofătul Tăutu. În același an, 1491, când se dau foarte multe documente în comparație cu alți ani, la 26 martie i se întăreau lui Purece spătar satele, pe care acesta le cumpărase de la nepoții lui Mihul Starostici și ai lui Giurgiu de la Frătăuți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documentelor care ni s-au păstrat de la Ștefan cel Mare, este faptul că nu mai asistăm la întărirea unor mari domenii, cum s-a întâmplat înainte de 1457, și nici la formarea unui mare domeniu, așa cum a fost cel al Mihului logofăt. Boieri mari cumpără un cut, o seliște, o parte de sat, o jumătate de sat sau un sat. Același lucru îl fac și oameni cu mijloace financiare modeste. Avem de-a face cu o proprietate mică sau foarte mică și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înspăimântați de executarea lui Luca Arbure și a fiilor săi, s-au ridicat împotriva domnului, dar “i-au venit <lui Ștefan vodă> țara întru ajutoriu” și boierii s-au risipit prin alte țări. Au plătit cu viața Costea pârcălab, Ivanco logofătul, Sima vistiernicul “și pre alții pre mulți i-au prins vii și le-au tăiat capitele în târg, în Roman”. Instabilitatea domeniului boieresc O altă particularitate a domeniului de la noi o constituie felul în care acesta este moștenit. În timp ce în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ai Moldovei. La 20 aprilie 1481, Zbiarea, membru al Sfatului Domnesc, cumpăra de la Șteful, Sima și Maseico, feciorii lui Rotompan, patru sate, pentru care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea lui Neagoe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea lui Neagoe și alte cinci sate moștenite de la vărul lor. La 2 iulie 1502, nepoții lui Neagoe logofăt îi vindeau lui Ștefan cel Mare trei sate peste Prut, pe Frumoasa “anume Frăcenii, din gios de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea lui Neagoe și alte cinci sate moștenite de la vărul lor. La 2 iulie 1502, nepoții lui Neagoe logofăt îi vindeau lui Ștefan cel Mare trei sate peste Prut, pe Frumoasa “anume Frăcenii, din gios de Troian, și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Maciș, ce-i în capul cel din gios a iezerului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost considerat a fi un fals. Actuala biserică de la Humor, una dintre cele care și-a păstrat frescele exterioare, a fost zidită de logofătul Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la Putna, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate gârlele și cu toate băltiuganele, cum și satul pe Frumușița. Domnul mai cumpără de la 15 inși “cu tot neamul și sămânța lor” iezerul Cerlenul, satul Balintești și din jos de Balintești, seliștea Manei, în gura Frumușiței. Nepoții lui Neagoe logofăt, cei care vânduseră mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Măciș, ce este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul pe Frumușița. Domnul mai cumpără de la 15 inși “cu tot neamul și sămânța lor” iezerul Cerlenul, satul Balintești și din jos de Balintești, seliștea Manei, în gura Frumușiței. Nepoții lui Neagoe logofăt, cei care vânduseră mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Măciș, ce este mai jos de iezerul Cerlenul cu toate gârlele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucurat de imunitate, firesc era ca și în privilegiul dat de Ștefan să fie pomenite scutirile de care se bucurau cele 18 sate. Nu se pomenește, însă, nimic. Faptul că, în secolul al XV-lea, se formează domenii mari (moșia logofătului Mihul fiind una dintre cele mai mari), dar care nu primește nici unul imunitate, este cea mai limpede dovadă că domeniul boieresc moldovenesc nu s-a bucurat de imunitate. O altă dovadă o constituie obligația tuturor locuitorilor să meargă la oaste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o persoană importantă, un stăpânitor de pământ, un boier (feudal). În documente întâlnim, atunci când este vorba de un privilegiu de întărire, formula: “că această adevărată slugă a noastră credincioasă, pan Trifu Borzescul, ne-a slujit drept și credincios”. Despre Mihul logofăt se spune: “a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri părinți drept și credincios, iar astăzi ne slujește nouă drept și credincios”. Boierii sunt nu numai stăpânitori de moșii, ci și slugile domnești, adică toți aceia care pot îndeplini și o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc întărit, de ce Benea nu a stat în satul unde a fost cetatea tatălui său ? Cu ce bani și cu ce forță de muncă putea să ridice Benea o fortăreață, care să se compare cu un castel din Franța ? Mihul logofătul hiclenându-se, Ștefan îi confiscă moșia de peste 50 de sate. Chemându-l în țară, Ștefan îi făgăduiește că îi va înapoia satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prețul satului, ceea ce nu se întâmplă, dovadă că nu e vorba de o fortificație, ci de o curte cu un gard bine făcut, spre deosebire de curțile sătenilor, niște curți prăpădite cu garduri din mărăcini. La 18 februarie 1445, îi era întărit logofătului Mihul satul Ciumălești „să își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când Mihul cumpăra mai multe sate, avusese destul timp ca să ridice o curte cât de cât întărită. Dar, iată că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ungariei, Matei Corvin, aliatul lui Vlad Țepeș, căruia îi promisese ajutor, dar nu a făcut-o, și în urma trădării boierilor munteni. Speriat de creșterea puterii otomane și de amploarea cuceririlor făcute de turci, Petru Aron, domnul Moldovei, îl trimitea pe logofătul Mihul, în 1456, ca să ducă un tribut de 2.000 de galbeni sultanului, care semnifica răscumpărarea păcii. Pentru început, sultanul se mulțumea și cu această formulă, până când se va ivi ocazia ca să poată trece la ocuparea efectivă a țării. Nici un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmașii lui Neagoe Basarab (moare la 15 septembrie 1521) și se amestecă în luptele pentru tron. „Întru aceste turburări ce era între boiarii țării - scrie Radu Popescu - găsind vreme Mehmet-beg au scris la Poartă de au cerut domnia țării...”. Stoica logofătul care se afla la Poartă le scrie boierilor să ridice domn pe Radu de la Afumați: „pentru că piiare țara de turci...”. Radu câștigă trei lupte, dar este învins la Clejani și este silit să se retragă în Transilvania. Mehmet-beg vroia să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care făcuseră parte din Sfatul înaintașului său, așa cum au procedat și alți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1475, frate cu Ștefan cel Mare și tatăl altui dregător credincios, Luca Arbure, apărătorul Sucevii în 1447. În alegerea dregătorilor, Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui (Ștefăniță), septevrie șapte zile. Ci nimica nu au folosit... Și văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu, s-au răsipitu prin alte țări, lăsându-și ocinele și moșiile. Iară pre Costea pârcălabul și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiiernicul și pre alții pre mulți i-au prinsu vii și le-au tăiat capitele în târgu în Roman”. Boierii au fugit în Polonia, în Transilvania și în Țara Românească. Au cerut acolo ajutor ca să vină asupra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face danii nu numai celor mai puțin avuți și bisericii, dar și unor mari boieri, care îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, aceștia, scrie Grigore Ureche, “văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu s-au risipitu printr-alte țări, lăsându-și ocinile și moșiile. Iară pre Costea pârcălab și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiernicul și pre mulți alții, i-au prinsu vii și le-au tăiatu capitele în târgu, în Roman.” Romanul avea întărituri destul de solide, de pe vremea marelui Ștefan, iar țara care i-a venit în ajutor domnului a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]