1,563 matches
-
drumul de întoarcere este mult mai greu. În ciuda diferențelor, cei doi își unesc forțele pentru a regăsi drumul spre camera lui Andy și a înfrunta toate piedicile, descoperind astfel și mirajul unei frumoase prietenii. Toy Story este primul film de lungmetraj realizat în exclusivitate pe computer. Digi 24 a realizat o știre specială unde a prezentat un interviu cu Daniel McCoy, artistul în pixeli de la Pixar, care este în spatele principalelor producții de top ale studiourilor; privind Toy Story, producătorii "Ca-n
Povestea jucăriilor () [Corola-website/Science/314963_a_316292]
-
de televiziune Antenă 1. În rolul lui Patrick, a interpretat un tanar bântuit de viziuni macabre ce sfârșesc prin a se adeveri. Deși declară că el și filmul nu se iubesc, din anul 2009 a participat în diferite scurt sau lungmetraje, atât în România, cât și la nivel internațional: Președintele Klaus Iohannis l-a decorat, pe 5 mai 2016, cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, categoria D - "Artă spectacolului", pentru "implicarea deosebită în promovarea teatrului și cinematografiei românești atât
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
au desfășurat în perioada 2 iunie - 21 august 1961 și au avut loc la Zilișteanca (județul Buzău) și Alexandria (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). "" este un film alb-negru fără dialog și reprezintă debutul regizorului Ion Popescu Gopo în lungmetrajul cu actori. Regizori secunzi au fost Camelia Cojan și Mircea Iva. Producția filmului a fost coordonată de Dumitru Tofan și Sideriu Aurian. Trucajele au fost realizate de ing. Alexandru (Alecu) Popescu (fratele regizorului). Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
lung-metraj al lui Gopo este un film controversat care se caracterizează prin inteligență și originalitate, acțiunea fiind o "„vânzoleală caricatural-realistă atât de precis calculată, încât pendulează permanent între expozitiv și criptic - dihotomie care avea să mineze, în diverse proporții, toate lungmetrajele lui Gopo de mai târziu”". "S-a furat o bombă" este citat în multe studii internaționale cu privire la filmele cu spioni din țările comuniste. Filmul a participat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din mai 1962, fiind nominalizat în selecția
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.255.000 lei. Inițial trebuiau să fie realizate două lungmetraje, dar, din cauza dificultăților de finanțare, s-a decis să se refacă scenariile pentru trei filme de lungmetraj, ce urmau să fie realizate cu o perioadă de filmare comună și apoi cu un finisaj întins pe parcursul a 15 luni. Filmările au
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.255.000 lei. Inițial trebuiau să fie realizate două lungmetraje, dar, din cauza dificultăților de finanțare, s-a decis să se refacă scenariile pentru trei filme de lungmetraj, ce urmau să fie realizate cu o perioadă de filmare comună și apoi cu un finisaj întins pe parcursul a 15 luni. Filmările au fost realizate la Sibiu, București, Mogoșoaia, Rucăr, Dragoslavele, pe valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani și în
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
de Alexandru Maftei) și un tablou al pictorului ieșean Dimitrie Gavrilean. Primul proiect de realizare a unui film după „Domnișoara Christina” datează din anul 1971. Potrivit prof. Mac Linscott Ricketts, regizorul Radu Gabrea scrisese un scenariu pentru un film de lungmetraj intitulat " La deuxième mort de Mademoiselle Christina" în care își propunea să prezinte într-un mod poetic mitul prelungirii existenței dincolo de moarte. Filmul, ce urma să fie o coproducție franco-elvețiană (Milos-film / Freddy Landry, Meudon - Les Verrières, Elveția), nu a mai
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
a răspândit repede, atât prin copii video, cât și pe nou apărutul Internet. Producția acestui scurt-metraj a dus la planificarea unui serial, mai întâi cu Fox și apoi cu Comedy Central. Primul episod a fost difuzat la 13 august 1997. Lungmetrajul "" a apărut în 1999 și a însemnat practic ieșirea „la lumină” a serialului. Pelicula a reușit să se satirizeze atât pe ea însăși, cât și reacțiile conservatorilor la limbajul, perceput drept excesiv de licențios, al personajelor. Pe 5 martie 2005, "South
South Park () [Corola-website/Science/297656_a_298985]
-
în primele sale filme apelează la unele mijloace narative, mai târziu renunță la ele și se apropie de arta abstractă, păstrând pentru formele sale un minim de antropomorfism în sensul executării unor gesturi cu o logică limitată (de exemplu, în lungmetrajul "Chronopolis", 1983). În ciuda lipsei unui mesaj, comentatorii nu au încetat să caute simboluri în filmele lui Kamler. Muzica a constituit uneori sursa de inspirație (preexistând filmului), iar alteori a fost compusă în ton cu imaginile din film; ea se folosește
Piotr Kamler () [Corola-website/Science/317684_a_319013]
-
Richard Corliss de la "Time" a declarat faptul că filmul „nu încearcă să fie răutăcios sau excentric, ci doar mai mare și mai bun”. Criticul de film Claudia Puig de la "USA Today" a spus că povestea „se potrivește unui film de lungmetraj, mulțumită unei povești inteligente și a unui umor ireverențios”. Patrick Kolan a considerat că filmul „este cu ușurință cel mai bun lucru care produs [din seria "Simpsons"] de la sezonul al 12-lea sau al 13-lea”, apreciind animația, dar dezaprobând
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
cu intenția de a deveni producător. Totuși, după ce a vizionat "", și-a schimbat opțiunea și a ales cursul de regie al școlii. Deoarece în 1981 trebuia să realizeze un scurt metraj ca teză de doctorat, el a scris și regizat lungmetrajul "The Noah's Ark Principle", carea avea să deschidă în cele din urmă a 34-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin din 1984. În 1985 a fondat împreună cu sora sa, producătoarea Ute Emmerich, Centropolis Film Productions (devenit
Roland Emmerich () [Corola-website/Science/319178_a_320507]
-
și italieni la realizarea enciclopediei "Le Muse", Edizioni De Agostini. În prezent, colaborează la revistele "Fermenți", "Le reti di Dedalus", "Buddismo & Società" și "Vivaverdi" (Società Italiană Autori ed Editori). Secvență intitulată "Lettre à Saïda" ("Scrisoare pentru Șaida") a filmului de lungmetraj "Due come noi, non dei migliori" ("Doi că noi, nu dintre cei mai buni") - realizat de Stefano Grossi, producție Metafilm, distribuție Istituto Luce, 1998 - a fost inspirată de nuvelă "Yusuf", publicată de Tiziana Colusso în revistă "Foreste Sommerse". A tradus
Tiziana Colusso () [Corola-website/Science/316653_a_317982]
-
din București începând cu anul 2004. Filmările s-au desfășurat între 6 octombrie și 9 noiembrie 2009, în locații precum Studiourile MediaPro, Palatul Snagov, Casa Poporului, Zoo Băneasa sau Aeroportul Internațional Henri Coandă. “Poker” marchează debutul Cătălinei Grama (Jojo) în lungmetraj. Patru băieți chiulesc de la școală și încep să-și petreacă timpul jucând poker. Cu trecerea anilor, joaca de-a pokerul devine tot mai serioasă, consolidându-le prietenia. Ajunși la maturitate, Claudiu, Titel, Horia și Marcel trec acum drept senatorul descurcăreț
Poker (film) () [Corola-website/Science/318810_a_320139]
-
American de Film a clasat "Alien" pe locul șapte în topul celor mai bune filme ale genului științifico-fantastic. Succesul filmului a determinat apariția mai multor romane, serii de benzi desenate, jocuri video și jucării precum și a altor cinci filme de lungmetraj. Totodată, "Alien" a făcut-o celebră și pe actrița Sigourney Weaver, aceasta urmând să mai apară și în "Aliens" (1986), "Alien 3" (1992) și "" (1997). În spațiul galactic se înfruntă două civilizații: micul echipaj al unei nave terestre și o
Alien () [Corola-website/Science/318875_a_320204]
-
(nume complet "Luis García Berlanga") (12 iunie 1921, Valencia - 13 noiembrie 2010, Madrid) este considerat un clasic al cinematografiei spaniole. Și-a început cariera de regizor și scenarist pe timpul lui Francisco Franco, realizând, de-a lungul timpului, peste 15 lungmetraje. În tinerețe a studiat filosofia, dar și-a găsit vocația în 1947 când a intrat la "Institutul de Investigații și Experinețe Cinematografice" (Instituto de Investigaciones y Experiencias cinematográficas) din Madrid. A debutat că regizor în anul 1951 cu filmul "Esa
Luis Garcia Berlanga () [Corola-website/Science/321207_a_322536]
-
Premiilor Gopo, "Nuntă în Basarabia" a obținut trei nominalizări: Igor Caras-Romanov pentru rolul "Senia" la categoria „cel mai bun actor într-un rol secundar într-un film de lung metraj ficțiune”, Anatol Ștefăneț la categoria „cea mai bună muzică originală (lungmetraj)”, precum și Vlad Logigan și Victoria Bobu la categoria specială MTV „cel mai bun sărut”. După lansarea pe DVD, care a avut loc la Chișinău la 5 martie 2011, Irina Nistor a comentat filmul în ziarul România Liberă, arătând că filmul
Nuntă în Basarabia () [Corola-website/Science/320738_a_322067]
-
au primit numele lui. De asemenea, o stradă din Grude îi poartă numele, iar în satul natal, Donji Mamići, în memoria lui a fost ridicat un monument. Povestea lui Blago și a apărătorilor Vukovarului este subiectul unui film internațional de lungmetraj.
Blago Zadro () [Corola-website/Science/321527_a_322856]
-
din Romă, a început cu niste române grafice și în 2001 a participat la seria de televiziune "Ama îl tuo nemico 2" și "Compagni di scuola" cu Lăură Chiatti, printre altele. Ambele au fost difuzate de către RĂI Due. Primul său lungmetraj a fost în 2003, "Prova o Volare", în regia lui Lorenzo Cicconi Massi, care a fost urmat de "Tre Metri Sopra Îl Cielo" (cu Katy Saunders și Maria Chiara Augenti), adaptarea cinamtografică a românului omonim a lui Federico Moccia. Succesul
Riccardo Scamarcio () [Corola-website/Science/321699_a_323028]
-
televiziune de Britt Allcroft în anii 1980 iar primele patru sezoane au la bază operele din "Povești de pe calea ferată". Sezoanele ulterioare au episoadele scrise integral pentru televiziune. În 2016 serialul are 20 sezoane de televiziune (492 de episoade), un lungmetraj cinematografic, 11 filme, un sezon derivat cu 13 episoade, dar și peste 100 de cântece proprii. În perioada în care pentru producerea episoadelor și a filmelor au fost utilizate diorame și modele la scară, respectiv între anii 1984-2008, filmările au
Locomotiva Thomas și prietenii săi () [Corola-website/Science/315403_a_316732]
-
(n. 5 februarie 1948), pe numele său adevărat Barbara Lynn Herzstein, cunoscută și ca Barbara Seagull, este o actriță americană. Are o carieră de aproape 50 de ani, în care a jucat atât în producții de televiziune cât și lungmetraje. A jucat în producții diverse, de la comedii la western-uri. Și-a început cariera la vârsta de 17 ani. Abia târziu însă, în a doua jumătate a anului 1980, a fost remarcată de către presa de specialitate și public. Într-un
Barbara Hershey () [Corola-website/Science/321880_a_323209]
-
lui Adrian Lustig, iar acesta, „entuziasmat și mult mai pragmatic”, a scris un scenariu. Proiectul acestui film a câștigat în decembrie 2006 concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei, clasându-se pe locul V din cele 8 filme de ficțiune lungmetraj debut admise la finanțare, iar scenariul primind nota 9,07. I s-a alocat astfel suma de 1.300.000 lei. Bugetul producției cinematografice a fost de 1.500.000 euro. Filmul a fost realizat în coproducție de companiile Castel
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
va juca alte 30 de spectacole în turneu, în șapte orașe din Franța. La premiera spectacolului au participat scenariștii Horațiu Mălăele și Adrian Lustig, Marie-France Ionesco, fiica dramaturgului Eugen Ionescu, Roch Lener, director al societății BAC Films - distribuitorul internațional al lungmetrajului "Nunta mută", François Bony, primarul din Aubervilliers, dar și regizorul Petrika Ionesco, poetul Dinu Flămând și alții. Cei doi scenariști au fost prezentați la finalul reprezentației în aplauzele publicului. Cu ocazia premierei, lui Horațiu Mălăele i-a fost organizată o
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Hîrtia va fi albastră () este cel de-al doilea lungmetraj al regizorului român Radu Muntean. Pentru că acțiunea filmului se petrece într-o singură noapte (de 22 spre 23 decembrie 1989, una dintre cele mai sângeroase nopți ale Revoluției române în Capitala), în toate zilele de filmare s-a lucrat noaptea
Hârtia va fi albastră () [Corola-website/Science/321484_a_322813]
-
este un film de Crăciun de comedie din 2009. În momentul apariției sale era primul film românesc de Crăciun. Acțiunea are loc în perioada Crăciunului și îl are în rolul principal pe Ștefan Bănică (junior). Lungmetrajul este regizat de Jesus del Cerro și produs de MediaPro Pictures. Regizorul spaniol a mai lucrat în România la serialul " Cu un pas înainte" și la filmele de televiziune "Contra timp" și "Contra timp 2." Filmările au avut loc în
Ho Ho Ho () [Corola-website/Science/316987_a_318316]
-
Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "Pași spre lună" (1964). A participat la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]