6,186 matches
-
accidentul pe autostrada numelui de ieri. Azi sunt altul, nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte după plecare, Eu nu l-am văzut, mi-am luat scutul să mă apăr de anonima lui cărare ce n-o recunoaște chiar nici lutul. Pe creanga bătrânului de nuc mai cântă -n toamnă un guguștuc. Confesiunea unei măști Se scoală orașul cu pleoapele lipite de nesomnul lampadarelor sparte. Își face un duș cu albastrul cerului, Îmbracă șalopeta pusă pe umerașul antenelor de pe blocurile înșirate
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
Filiala Uniunii Scriitorilor din Cluj Napoca, text publicat în Răsunetul Bistrița.) - ,, ... Melania Cuc este un scriitor”.( Gheorghe Grigurcu, în prezentarea pe care i-o face pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din România.) - ,,Exact cum se întâmplă cu cu umbrele învârtite ale lutului în rotire, cuvintele îi vin de peste tot, se ating de toate cele ale universului deținut la ,,degetul mic,, și pus pe lut, dar apoi se restrâng, se referaă la sine, la partea poetica a autoarei, lăsând o serie de autodefiniri
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
o face pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din România.) - ,,Exact cum se întâmplă cu cu umbrele învârtite ale lutului în rotire, cuvintele îi vin de peste tot, se ating de toate cele ale universului deținut la ,,degetul mic,, și pus pe lut, dar apoi se restrâng, se referaă la sine, la partea poetica a autoarei, lăsând o serie de autodefiniri. Frumos spus ( nu e vorba doar despre vorbele mele) ci și demonstrativ”. ( Valentin Tașcu, în „Răsunetul” Bistrița, cu referință la volumul tablete
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Ca soarele de dincolo de nor, Ci lasă-te cuprins și nu te teme, Din amorțeala somnului te scoală- Acest Poem pe care-l scriu devreme Te vindece de orice îndoială. Taci și ascultă-i freamătul, flămândul, Frate-al meu de lut și de cuvânt, Umbra Lui să-ți lumineze gândul, Acum, când se pogoară Duhul Sfânt! Referință Bibliografică: Din Duminica Mare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 162, Anul I, 11 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DIN DUMINICA MARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367229_a_368558]
-
va regăsi în versurile mele și va conștientiza nevoia de schimbare în mai bine din viața sa, că va fi mustrat de păcat, dar că va primi atât mângăiere, cât și încurajare.” Despre acest lucru vorbește și poemul Vasul de lut . Poetei îi este străină pendularea între a urma calea lumii și calea lui Hristos. Deplina predare în mâinile Olarului este pentru ea o decizie radicală, determinată de pocăința autentică și de dispoziția de a se lăsa modelată în armonie cu
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
se lăsa modelată în armonie cu cerințele lui Dumnezeu. „ Și-atunci am zis Olarului/ Că-mi pare rău de fapta mea/ Și c-am să stau pe roata Lui./ Iar El a continuat milos/ Să plămădească vas dorit,/ Să moaie lutul găunos./ Și de atunci la vasul meu/ Tot a lucrat cu al Său har.” „Poezia e o parte din mine” În creația sa de căpătâi, „Republica”, Platon declara că arta „nu răspunde unei logici strict raționale: ceva este și, concomitent
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
prin hrănirea din pâinea Evangheliilor. Sufletul poetei este frământat de conștiința tragică a păcatului originar, de realitatea propriei impurități și tinde spre o lume albă, pură. Victorița Duțu ne invită la nașterea din nou a tot ceea ce este humă, a lutului, la puritatea ce triumfă asupra păcatului, la lumina ce domină întunericul, la raiul ce înfrânge iadul, la echilibrul ce biruie tentația. „Stau/ În întunericul de catran/ Al încăperii mele/ Și aștept/ Răsăritul soarelui./ Văd cum întunericul/ Se luminează încet,/ Dar
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
sorb nectar, să nu mai beau pelin. De tine mi-e sufletul plin Iubite, cuprinde-mi cu sufletul gândul Și du-mă departe de lume-ntre stele Cu ruguri de fragi de pe buzele mele Îți dărui iubirea ce-mi frământă lutul. Cuprinde cu irișii ochilor tăi Noianul de dor adunat în tăceri Cu brațul puternic și dulci mângâieri Alungă-mi tristețea și stinge văpăi. Acoperă-mi trupul cu dragostea ta Și lasă-mi speranța să ‘noate spre mal Oprește furtuna, gonește
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
ți-o pot oferi. “Legătură copil părinte, una dintre reflecțiile cele mai pregnante ale necuprinsului încredințat de Dumnezeul infinit cuprinsului; măreție a exprimării chipului Tatălui în spiritele în care El a suflat viața-I pentru a da primului contur de lut formă dumnezeirii. Zâmbet, mângâiere, vorba cu alin, învățate de Adam de la Dumnezeu Însuși în răcoarea dimineților edenice.” Vlad crește pe stradă și pe masura ce anii se scurg, în inima îi încolțește dragostea pentru Magda, singura ființă coborâta din raiul adevărat, nu
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
Având o vârstă de cinci mii de ani, ceea ce îl situează printre cele mai vechi orașe ale lumii. [36] Ierusalimul biblic a fost întemeiat, după cum am precizat, cu aproximativ două milenii înainte de Hristos. El este menționat și pe tăblițele de lut de la Tel-El-Amarna, sub numele de Urusalimu. [37] El este așezat în munții Iuda, între munții Beth-El la nord și Hebron la sud. Poziția geografică a Ierusalimului este asemănătoare cu structura munților Iudeii: o suprafață solidă, calcaroasă, înaltă de 800 m
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
arătăm cu degetul, îl criticăm, îl dezaprobăm, dar vedem dintr-o zi în alta că tot mai mulți îl practică tot într-o veselie. Cel mai dureros este când vezi tocmai statuile imense că se prăbușesc, fiindcă aveau picioare de lut. Copiii și tinerii au nevoie de modele, ba chiar vârstnicii. Te uiți, în mod firesc, la cei mai de sus, la cei mai din vârf și afli la un moment dat că aceia nu erau, de fapt, decât niște hoți
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
intrări în sălile Muzeului, una în partea dreaptă și alta în partea stângă. Întrăm și vizităm primul etaj. Primele săli care se deschid ochilor noștri sunt cele ale Artei grecești și romane; din arta greacă vedem sculpturi în marmură, piatră, lut, bronz, aur, argint, sticlă, lemn, fildeș, vase din ceramică neagră cu figuri roșii și ceramică roșie cu figuri negre, obiecte din bronz. Arta romană - sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, obiecte din bronz, sticlă, tapiserii, manuscrise, fildeșuri, din perioada căderii Imperiului
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Călător Azi am plecat de-acas’, că vreau să dau o raită Printre tristeți și doruri, ce rup, precum o haită De lei flămânzi din junglă, ce sfâșie-o gazelă, Din trupul meu de lut, vegheat de-o imortelă. Și am pornit la drum, urcată-n Carul Mare Dorind s-ajung la stele, să îmi găsesc scăpare Din brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii, Din bocet nerostit, din strigătul iubirii. Am dat în drumul meu întâi
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
de harul lor tămăduitor și apelau la ei cu mare încredere. Ritualuri de vindecare: Bolnavul atins de Rusalii era întins pe o pătură în mijlocul curții, pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav, se așeza un vas înalt din lut, umplut cu apă neîncepută, scoasă din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc, pelin și usturoi. În ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
pasul meu calcă în urmă-ți tărâmul și-oi duce cu mine durerea-n pământ, cum pot să-ți mai strâng de pe buze sărutul? cum pot să adorm la pieptul tău drag? îmi spune și cerul că-n urmă e lutul, iar tu mă aștepți în înalt...nu în prag, atunci voi zâmbi simțindu-ți căldura, iubirea-ți mă cheamă, zbura-voi spre tine, îmi las pe o cruce la lume armura, doar clipe frumoase lua-voi cu mine. Destin...Oedip
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
o scoată, atuncea,ni. Da”, fugind, să-mpegecară, Pa cină alunecară... Cu leci* țâț” is văcăliți*! - Lăsat” cucii, coborați. - „Ai, calca-v-ar sarahoi Acu” pun cioca pa voi”! Strig-o babă oțărâta* Ce trecea, propcită-n bată! Cuci - oina poulară; leci - lut; vacaliți-murdari; oțărâta - furioasă. Referință Bibliografica: La cuci / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neagă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LA CUCI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368788_a_370117]
-
și suflă-n cutezanțe ca-ntr-o goarnă. Să mă trezesc, să fie înviere în tot ce am și-n tot ce nu mai am, caii speranței iarăși să-i înham spre a fugi din lacrimi și durere. Aură În lutul meu iubirea-i o comoară a cărei sfântă aură e rug ce mistuie-al durerilor belșug cu arderea-i deplină și solară. Te-aștept să o dezgropi și mulțumire să văd în ochii tăi când ai s-o iei ca să
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Topită-i viața pe sub ger în suflet, nisipul s-a uscat prin crengi de os, o talpă se încurcă încă-n umblet, săpând întoarceri pe sub lutul gros. Te prinde-n jurăminte blând o cruce, jelind pe soarta unui vechi castan, și doru-n tine parc-ar vrea s-arunce, ninsori de lemn ce-i cad pe chip de-un an. Tresar străine fire noi de iarbă, sublime
DE DINCOLO... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363622_a_364951]
-
Peștera Kedumim'' care se află la poalele Muntelui Prăpastiei (Tahum). În anii 1933 s-a întreprins o cercetare arheologică, iar apoi a urmat între 1965-1979 o nouă cercetare care a avut ca rezultat descoperirea unor urme de ruguri, obiecte de lut, oasele a treisprezece oameni, oase de animale. Arheologii, în urma studierii acestor descoperiri au stabilit că peștera a fost locuită de oameni din perioada Neanderthal, chiar și Homo sapiens. S-a semnalat printre altele un mormânt în care erau osemintele unei
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea“, 2, 7): «Dumnezeu a făcut pe om, după chipul și asemănarea lui, dintr-un bolovan, peste care a suflat și i-a dat viață...». Apelând la „franjele lirice
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
lunii Stau treaz și mă visez Sol al înțelepciunii Și-apărătorul unui crez Sub a soarelui arșiță Muncesc Și mă cred o mlădiță Ce din iubire rodesc Sub a stelelor sclipire Dorm, mă odihnesc, Uitând că-s o răzvrătire A lutului pământesc Bulgării pământului Cântă-un recviem Sub crucea mormântului Uitarea-i blestem. * PĂCAT DUPĂ PĂCAT În ziua-n care n-am cântat, Nici rugăciuni nu am mai spus! Deci am făcut dublu păcat. Uitând ce-i jos, hulind ce-i
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
mai las urme și glas - arsură de brumă... De-ar ninge,-n sfârșit, aș uita de pământ frământat, tăvălit, numai bun de zidit într-un gol de mormânt. O, dar iată că ninge și-obida îmi stinge! Nici urmă de lut, nici gând de durut... Să ningă! să ningă! obida să-mi stingă că-s pumn de pământ - vremelnic cuvânt, vremelnic cuvânt... Referință Bibliografică: NINGE.... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de
NINGE.... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363738_a_365067]
-
doine populare de dor, cătănie și haiducie, din basme în proză dându-le forma cea mai felurită asemeni pământului prin planta sa dumnezeească - grâul; asemeni lumânărilor topite luând forme diferite când o modelezi cu mare grijă; asemeni olarului care modelează lutul cu mare dragoste în cele mai felurite imagini. Poezia ta, este asemeni pruncilor care sunt binecuvântați de părinții lor spre a sluji credinței; frumosului pentru învățătură și cultură; iubirii de neam și pământ strămoșesc - asemeni iubirii de mamă care i-
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram cu vecina pentru el
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
ai rămas frate cu stelele luna și lacul cu plopii mereu fără soț ... ieșiți din legi au plecat cu iubirea brodată-n cuvinte marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele ... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]