1,479 matches
-
pe mine mă lua un somn groaznic după partidele de sex. Și cum de n-ați rămas împreună? - Nu știu. Cât ne-am întâlnit în România era bine. Venea în București. Ne cazam la Intercontinental. Mă ducea doar în medii luxoase. Odată am intrat în lift la hotel cu alți doi români, doi mitici bișnițari. Unul m-a făcut curvă. Cum ajunsese și el să înțeleagă măcar atâta lucru, era să iasă cu bătaie. Nu mă omoram după locurile alea fițoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de feminitate. Nu ne-am dus în Cișmigiu, ci în parcul Izvor, evitând privirile indiscrete. Stăteam cu ochii pironiți pe Casa Poporului și mă gândeam că trăiesc în singura capitală cu un cavou imens în centru. Un cavou public și luxos, în care ai fi putut înghesui viii și morții României și ai Coreei la un loc și tot ar mai fi rămas spațiu pentru un depou de autobuze. Adelina însă nu tăcea de loc. Mi-a spus cu o turație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să treacă preotul peste ei, să se frece de veșmintele lui? Superstiții din astea vezi doar aici, la miticii ăștia! Râdeam în mine, știam că nici acolo situația nu era chiar așa roz, deviam discuția: spuneați că aveți cea mai luxoasă ediție a Divinei Comedii, una cu ilustrații fabuloase? Râma ne-a lăsat chiar în fața blocului ei. O construcție mai puțin seacă decât celelalte. Apartamentul era mare și cu decorații incerte - un simpatic cuib de parveniți. Mi-a cedat camera din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
versanți foarte abrupți. Ea se deplasează tot timpul, ba spre stânga, ba spre dreapta și istoria n-ar trebui să fie decât atât: descriere a mișcărilor ei! (Într-o frumoasă noapte senină de la Începutul verii, În holul hotelului N din luxoasa stațiune turistică N de pe minunatul litoral românesc al Pontului Euxin au pătruns cu o falsă dezinvoltură trei muncitori tineri, proaspăt bărbieriți, Îmbrăcați curat și corect, fără gust Însă, tăcuți și cu portofelele pline de sute, ușor de ghicit a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
morții i se insinuează brusc în minte și începe să o obsedeze. Niște priviri dornice de bărbat, surprinse pe stradă, o fac să își imagineze o întreagă aventură erotică. Universul acestor prime cărți ale autoarei, prin caracterul lor pretențios și luxos, și prin unghiul monden prin care e privit, se înrudește social cu lumea lui Proust în Les plaisirs et les jours. Apropierea e însă speculativă, întrucât existențele eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela devine astfel reflectorul celorlalți trecători de pe stradă, apariția femeilor ce coboară dintr-un automobil luxos, cu blănuri după ultima modă, îi inhibă starea de visare și spontan devine prea lucidă și în fața unui “belșug insolent” se declanșează frustările vestimentare, dar totul trece repede și ea se întoarce la starea perpetuă de închipuire. Frica ei o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
deocamdată nimic sofisticat, înglodându-l pe cititor în mormane de cuvinte inutile. Un singur epitet bine ales ar trebui să-și facă efectul. Ce-ar fi să scriu că... Era o cameră mare Nu: mult prea plicticos. Era o cameră luxoasă? Prea era un clișeu. O cameră fermecătoare? Prea afectat. Era o cameră mare, fermecătoare, luxoasă. Era fermecător de luxoasă. Era mare și luxoasă. Ca să fiu sincer, puțin îmi păsa ce fel de cameră era. Probabil nu-i interesa nici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bine ales ar trebui să-și facă efectul. Ce-ar fi să scriu că... Era o cameră mare Nu: mult prea plicticos. Era o cameră luxoasă? Prea era un clișeu. O cameră fermecătoare? Prea afectat. Era o cameră mare, fermecătoare, luxoasă. Era fermecător de luxoasă. Era mare și luxoasă. Ca să fiu sincer, puțin îmi păsa ce fel de cameră era. Probabil nu-i interesa nici pe cititorii mei. Mai bine să trec peste toate astea și să urnesc lucrurile. O trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să-și facă efectul. Ce-ar fi să scriu că... Era o cameră mare Nu: mult prea plicticos. Era o cameră luxoasă? Prea era un clișeu. O cameră fermecătoare? Prea afectat. Era o cameră mare, fermecătoare, luxoasă. Era fermecător de luxoasă. Era mare și luxoasă. Ca să fiu sincer, puțin îmi păsa ce fel de cameră era. Probabil nu-i interesa nici pe cititorii mei. Mai bine să trec peste toate astea și să urnesc lucrurile. O trase agresiv spre pat Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Ce-ar fi să scriu că... Era o cameră mare Nu: mult prea plicticos. Era o cameră luxoasă? Prea era un clișeu. O cameră fermecătoare? Prea afectat. Era o cameră mare, fermecătoare, luxoasă. Era fermecător de luxoasă. Era mare și luxoasă. Ca să fiu sincer, puțin îmi păsa ce fel de cameră era. Probabil nu-i interesa nici pe cititorii mei. Mai bine să trec peste toate astea și să urnesc lucrurile. O trase agresiv spre pat Nu, nu era bine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dând vag din mână. Aurora mai trage o dușcă. Era din nou vară. Fata, care între timp nu mai era acea drăgălașă fustiță cloche cerută de rigorile speciei, privea pe fereastra palatului unde o închisese Ozymandias. Era o închisoare plăcută, luxoasă chiar. O alta în locul ei s-ar fi bucurat de sărurile de baie, dulapurile ticsite, mesele așternute cu olandă fină ca-n pictura lui Frans Hals. Așa ar fi fost normal, căci prietenia sculptorului îi cultivase gusturile și o rafinase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Vespasianus. Nu te alia cu cei care vor fi învinși. Aliază-te cu Vitellius, învingătorul, ziseră în încheiere. — Ce spun prezicătorii voștri? - Julius își mângâie barba blondă, lungă. Din câte știu eu, ieri-dimineață Vitellius a părăsit orașul în carul său luxos, împodobit cu ghirlande, în fruntea unei armate de bucătari și soldați... Din câte știu, multe statui ecvestre ale lui, care fuseseră ridicate în orașe, s-au dărâmat, iar vântul i-a smuls cununa de laur, aruncând-o într-un pârâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
armele distruse și alte obiecte ce aparținuseră celor mai iubiți gladiatori, morți în arenă. Cei care le cumpărau le păstrau cu venerație sau le revindeau la prețuri mult mai mari. În mulțime se distingeau mai mulți bărbați îmbrăcați în tunici luxoase, purtând la mâini brățări din piele: erau gladiatorii ce reușiseră să rămână în viață și să termine parcursul obligatoriu, redevenind oameni liberi. Ar fi putut să plece, însă preferaseră să rămână ca instructori la Ludi, să se angajeze ca gărzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ar fi o soluție, Închisoarea, pentru a mai rămîne cîțiva ani aici, deși mult mai ușor mi-ar fi să mă prefac handicapat, am Înclinații genetice. Am vizitat, la Dendermonde, un așezămînt de recuperare a handicapaților. Viețuiesc În apartamente mari, luxoase, au aparate stereo, televizoare color, mănîncă foarte bine, am gustat și eu, m-am enervat, fac zilnic plimbări cu autocarul, și cei mai neajutorați sînt spălați cu ajutorul ultimei achiziții a doctorului Malbrin, directorul, o impresionantă mașinărie adusă din Anglia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
posedată de un alt spirit, adăugă căutîndu-i privirile. Și pentru că nu știa ce să-i răspundă, și șovăia, mîngîindu-i mâna, Veronica își plecă obosită capul. - Mi-e teamă că am să înnebunesc, spuse. Erau găzduiți într-unul din cele mai luxoase hoteluri din Delhi, oaspeții guvernului indian. Ca să se evite fotografii, gazetarii și îndrăzneala curioșilor, grupul întreg lua masa într-o sufragerie rezervată exclusiv lor, și bine păzită. În fiecare zi vizitau muzee sau instituții și întîlneau mari personalități. Erau transportați
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
În Tătărași erau două bariere: una se numea Bariera Salhana, așezată pe strada Dorojincă, și cea de a doua se chema Bariera Lăculești, așezată pe ulița Fântânilor. În timp ce tu enumerai barierele, eu mă jucam cu imaginația. Ici vedeam un rădvan luxos, colo harabale învârfonate cu mărfuri aduse de peste mări și țări, dincolo care grele, trase de câteva perechi de boi, încărcate cu grâne destinate corăbiilor din portul Galaților... Era și firesc ca imaginația să nu stea degeaba, fiindcă nu în zadar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mama, prietenii, serviciul, orașul natal... Ina avea certitudinea că o altă prietenie adevărată, îi va fi greu să o realizeze, dacă nu chiar imposibil. * Olga părăsi orașul pentru totdeauna. Nunta se desfășură conform pretențiilor rafinate ale soțului, la cel mai luxos restaurant din Pitești. Cei doi, o data cu noul an, porniră pe drumul vieții ce se anunța a fi lipsit de denivelări, ca unul pe care stratul de asfalt proaspăt turnat făcea mai mult decât agreabilă călătoria cu orice vehicul. Olga era
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nimic, că până la urmă îți cere totul... - Să lăsăm reflecțiile! Mai bine să punem în practică ideea ta atât de valoroasă pentru că, să-ți spun drept, a început să mă intereseze și pe mine un restaurant... Intrară în cel mai luxos și mai scump restaurant din oraș. Ambianța o copleși pe Olga de la primii pași făcuți pe covorul gros de pluș, de culoarea vișinei putrede. Luminile discrete, lumea bună de la mese, care vorbea în șoaptă de parcă toți aveau a-și mărturisi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a respectivei reviste, cea mai mare realizare a ei. Și-a mutat cele două fiice și soțul de la acea vreme, o stea a muzicii rock (care ardea și el de nerăbdare să devină mai cunoscut În Americaă Într-un apartament luxos de la intersecția lui Fifth Avenue cu 76 Street, și astfel a Început o nouă eră În viața revistei Runway - anii Priestly, iar când m-am angajat eu, era tocmai pe cale să Îl Începem pe cel de-al șaselea. Un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
vine cheful să iei din nou legătura cu realitatea, știi unde mă găsești, a zis Lily și și-a scos din poșetă abonamentul de metrou. Dacă arzi de dorul ghetoului, dacă vrei cu ardoare să rămâi ancorată În realitatea Harlemului, luxoasa mea garsonieră de șaptezeci și șase de metri pătrați Îți stă la dispoziție. Am achitat consumația și ne-am Îmbrățișat, după care ea s-a străduit să-mi explice cum să ajung de la intersecția lui Seventh Avenue cu Christopher Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tatăl gemeneloră fără să-i spună o vorbă, avocatul ei Îi servise aceluia doar actele de divorț, și se măritase după exact douăsprezece zile de la pronunțarea definitivă a divorțului. Domnul Tomlinson se supusese ordinului și se mutase În casa ei luxoasă din Fifth Avenue. O văzusem o singură dată pe Miranda și nu-l văzusem Încă pe noul ei soț, dar vorbisem atâtea ore la telefon cu amândoi, Încât simțeam că, din păcate, fac parte oarecum din familie. Telefonul a sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
masă cu douăzeci și patru de scaune În jurul ei. Robert Isabell Își merita faima, asta era clar. El era organizatorul sindrofiilor din New York, unicul capabil să nimerească specificul adecvat fiecăreia, cu atenție extremă la detalii: În ton cu moda, dar nu extravagant, luxos, dar nu ostentativ, unic, dar nu exagerat. Miranda insistase ca Robert să facă totul, dar singura dată când mai văzusem rezultatul muncii lui fusese cu ocazia petrecerii organizate de ziua lui Caroline și Cassidy. Știam că e capabil să transforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
diferite de flori, așezat plin de dragoste În apartamentul de mărimea unei case Întregi. Mă Întorc imediat cu tot ce ai cerut. Am aruncat o ultimă privire prin odaia magnifică. Era, fără doar și poate, cea mai elegantă, cea mai luxoasă cameră pe care o văzusem vreodată, cu perdele de brocart, cu covoare groase, de culoarea vaniliei, cu o cuvertură țesută peste patul imens și cu figurine aurii plasate discret pe rafturile și mesele de mahon. Numai un televizor cu ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pâine prăjită cu unt când Elisa m-a chemat cu un semn. Îmi păstrase un loc lângă fereastra cea mai Însorită și părea destul de nerăbdătoare să vorbească cu mine. Biroul era un dreptunghi uriaș, care avea pe toate laturile canapele luxoase de piele și spații de stat. Nu erau birouri individuale la modul propriu, ci două mese uriașe, În formă de semilună, care formau un cerc cu două spații unde semilunile nu se Întâlneau, care permiteau accesul la faxurile și imprimantele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ei. Leo, Skye și Elisa sporovăiau veseli și au hotărât să ia prânzul la Pastis, ca să continue cu planificarea, dar eu m-am scuzat. Nu reușeam să-mi scot din cap o imagine coșmarescă: Phillip Întins pe balconul unui apartament luxos pentru tineri căsătoriți, Îmbrăcat doar În boxeri și executând tot felul de contorsiuni yoghine, În timp ce un fotograf Îl poza din patul nostru comun, iar Penelope privea de la mare depărtare. 22 Am dat În sfârșit de Penelope marți seara. Părea departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]