37,022 matches
-
deplin, care se arată în frînturi, cînd repetat, chinuitor, cînd premonitoriu, întrerupt de scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
e decât ceea ce anglo-americanii numesc "bullcrap" începe să-mi dea târcoale. Știu că eterna problemă a României ține de calitatea și cantitatea cadrelor competente. El clar că gogorița celor "cinșpe mii de specialiști" și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul. Nu-i avem, și gata. Dar câteva sute de inși de calitate tot au mai rămas în România - că doar n-or fi plecat cu toții la cules de căpșuni în Spania! Problema e să-i cauți, să-i convingi
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
iarna. Pe frig, pe viscol, pe ninsoare. Am privit splendida clădire a Operei minute în șir, noaptea. Ningea și ea strălucea, rece și provocatoare, în lumina proiectoarelor. Am amînat întîlnirea cu tot ce înseamnă asta pentru zorii zilei următoare. Am mîncat un Sachertorte și m-am întors încet spre hotelul unde locuiesc: Beethoven. În spatele celebrului Theater an der Wien, acolo unde compozitorul a stat un an, într-o cabină, și a compus Fidelio. E liniște. Nu pot să dorm. Îmi vin
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
să spui că un ceai e bun la ficat, că un sirop ajută la tuse, că un ghiveci de mirodenii facilitează digestia. Eu cred că tămăduirea prin mîncare are o componentă spirituală și nu contează cît de mult și gras mănînci, dacă te vindeci prin ospătare, ceea ce nu te aștepți. Din acest punct de vedere, al metafizicii digestive, cele mai bune și lecuitoare bucate sînt cele mai imprevizibile. Vă asigur că tocănița de cartofi cu carne de purceluș și multă ceapă
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
dă pacientului încredere că, atunci cînd ne-o fi mai rău și mai rău, așa o să ne fie. Ați dedus, desigur, din acestă introducere, că, deși am adunat cam multe kilograme, adeseori nu pot să-mi controlez pofta de a mînca. Desigur, am felurile mele favorite, pe care îmi place să le și pregătesc. Numai că ele sînt, toate, tangibile, concrete. Nu mi-a trecut niciodată prin minte să mănînc abstracțiuni, cu atît mai puțin elemente morfologice. Sînt, se vede treaba
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
multe kilograme, adeseori nu pot să-mi controlez pofta de a mînca. Desigur, am felurile mele favorite, pe care îmi place să le și pregătesc. Numai că ele sînt, toate, tangibile, concrete. Nu mi-a trecut niciodată prin minte să mănînc abstracțiuni, cu atît mai puțin elemente morfologice. Sînt, se vede treaba, un caz izolat! În țara noastră, în care nimeni nu moare de foame, sînt totuși unii cărora alimentele comune li se par neîndestulătoare. Și atunci, ei halesc părți de
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
se pot apăra. Sau pentru că, în graba omului de a se îndestula, dumicații mai reduși sînt mai simplu de înghițit: ca măslinele, chifteluțele, chips-urile, fursecurile. La fel și prepozițiile! Există un pericol pe care îl semnalez îngrijorat. Vînate și mîncate fără milă, prepozițiile s-ar putea să dispară. Eu propun prin acest articol Parlamentului o lege de ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să le vîneze decît persoanele de rang înalt, de la
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
la băi și se culcă din întâmplare cu un bărbat aproape necunoscut, iar în pat le e mai comod decât pe canapea, dar, oricum, după, ele suferă și stau la masă cu figuri de păcătoase, iar aproape necunoscuții bărbați, postorgastic, mănâncă satisfăcuți pepene verde. Cât de adevărat! Cât de just! Cât de plictisitor și de dulce e să trăiești! Dar pe de altă parte: uneori așa ai vrea să "i-o tragi" uneia tocmai pe canapea, fără să-ți pese nici
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
ea de mică. Socotind, în mod ipocrit și meschin, că audiența este exclusiv o problemă cantitativă, de inventar, și ignorînd cu desăvîrșire substanța și calitatea ei, ne mințim cu aceeași nerușinare după care capul de locuitor statistic al lui Ceaușescu mînca mai ceva ca o cîrtiță (adică de două ori greutatea), în vreme ce gura bietulului locuitor de la coadă mînca doar lozinci. Cum ar fi, de pildă, audiența!
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
inventar, și ignorînd cu desăvîrșire substanța și calitatea ei, ne mințim cu aceeași nerușinare după care capul de locuitor statistic al lui Ceaușescu mînca mai ceva ca o cîrtiță (adică de două ori greutatea), în vreme ce gura bietulului locuitor de la coadă mînca doar lozinci. Cum ar fi, de pildă, audiența!
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
fremătat prelung, carnea lor s-a despicat, apele au ieșit la lumină să curgă veșnic. M-am apropiat de ele și m-am botezat drept : Primul. Știam cine sunt. În Ziua a Treia, am tăcut cu tăcerea celui singur. Am mâncat din roadele pământului. Am simțit chemarea lumii. Era ceva nou. Știam să merg și rătăceam mult. Știam să plâng. Aveam un destin. Citește mai mult Genesis XXÎn Ziua Întâi, am strigatcu strigatul celui singur.Toate păsările, toate jivineleau venit în
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
și câmpuri tinereau fremătat prelung,carnea lor s-a despicat,apele au ieșit la luminasă curgă veșnic.M-am apropiat de eleși m-am botezat drept : Primul.Știam cine sunt.În Ziua a Treia, am tăcutcu tăcerea celui singur.Am mâncat din roadele pământului.Am simțit chemarea lumii. Era ceva nou.Știam să merg și rătăceam mult.Știam să plâng. Aveam un destin.... XXVI. STATUIE ÎN AMURG, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014. Statuie în
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
A promis că până se strică vremea va termină lucrările. Am făcut o mică schiță, din care îți voi da și ție o copie. Trebuie să urmărești dacă respectă planul, face lucru de calitate, încadrându-se în termen. Hai să mâncăm ceva la o cârciumă bună pe care o știu eu. În drum spre gară, poate trecem să o vedem pe Maria, la gazda ei. Cred că se va bucura de prezența ta aici. Anul ăsta termină liceul și nu știu ce drum
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
dragă și nu vreau să fie nefericită. Bani avem suficienți, îmi doresc să găsească un om cu care să se iubească și să-i fie mereu alături. E fată isteață dar și tare năzdrăvană. Sper să aibă și ceva noroc! Mâncară la cârciuma unde domnul Alexandrescu era cunoscut și tratat cu multă atenție. Mai băură o bere rece, după care trecură pe la gazda Mariei să le salute. După ce își îmbrățișă tatăl, tam-nisam Maria îl luă pe Mache de smocul de păr
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
stai strâmb dacă nu judeci drept. • Măgarul troian. • În politica se cheamă că spune adevărul cine minte mai puțin. • Cinstește-ți părinții măcar că pe niște străini oarecare! • Modestia e adesea orgolioasa (Roni Căciularu). • Să călci în străchini și apoi să mănânci din ele... Hmm! • Cine visează căi verzi pe pereți, reușește la paștele căilor. • Dacă prostia ar ucide, ar fi o mare tragedie națională. • Vechile steriotipuri dispar greu. Cele noi și mai greu. • Mimarea adevărului pare adesea mai verosimila decât adevărul
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
fapt, este un excelent poet, căruia îi dorim să declare mulți ani de-acum înainte, cum o face în «Cina poetului»: Doar atât vă mai rog: La sfârșit / lăsați ușa deschisă că vreau / cu mereu cel din urmă venit / să mănânc fericit și să beau. Nu știu câtă nebunie are poetul Anatol Covali, dar talent are, cu siguranță (...) Și dacă aș fi un Robinson Crusoe, cu siguranță mi-aș dori ca, în singurătatea mea, să mă însoțească Destin și Vâltorile sufletului. (Traian Brătianu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
aminte că mereu uita în geantă mâncarea ce și-o lua pentru școală și o găsea în zilele următoare stricată. Așa cum a fost pizza luată vineri, descoperită duminică alterată în poșetă, printre proiecte și lucrări. Nu avusese timp să o mănânce. La ultima pauză, o arătare hâdă, un fel de Quasimodo real, dar unul cu suflet rău, veni să-și așeze catalogul în locul corespunzător din dulap. Era domnul Scârboșilă, mâna dreaptă a doamnei directoare Chiștoroaia, unul dintre cei mai bine cotați
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
a decis consoarta mea. El este foarte umblat prin lume, iar dânsa se învârtește prin cele mai selecte cercuri. De mult ar fi trebuit să-i poftim, iată prilejul. Pe sâmbătă... Se înțelege că nu era să-i chemăm ca să mănânce brânză și gata. Ne-am agitat toată săptămîna, am cumpărat o mulțime de specialități și trufandale, am preparat sărmăluțe în foi de varză, pentru că dumnealui făcuse odată un apropo de bucătăria romnească și i-am invitat și pe soții Kleinergrois
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am fost aspru pedepsită cu plecarea mea din rai, șarpele se mai târăște liniște te rog să-mi dai... N-am avut curaj atunci să îți cer firesc iertare, c-am mâncat din pom oprit fără pic de remușcare... Cerul s-a pornit a plânge c-am găsit la altul vină, viermele mușca din măr și lovea în rădăcină. N-am știut ce-i ascultarea și-n blestem cade pământul, buruienile-i
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
rare, Nici tata jucării nu-mi face, Dormiți, părinții mei, în pace, Eu încă mai rămân o vreme Să-mi mântui dorul din poeme... Lumina murmură prin cetini, La cina mea sunt numai prieteni, Cei de aici și de departe Mănânce toți pe săturate Din vinul și din pâinea frântă, Eu știu că jertfa mea e sfântă, Ca dragostea ce-o port la sân, Dușmanii tot flămânzi rămân! De ziua mea ce să le spun? Tu, Omule, fii drept și bun
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
pe față, un firicel de sânge... Au ajuns în tren și Cameliei i se făcuse o foame zdravănă. Și ei, și lui Roland. Dar nu mai rămăsese decât slănina, din toată mâncarea ce au avut-o. De obicei, Camelia nu mânca așa ceva, dar acum i s-a părut atât de bună! Au terminat și toată pâinea rămasă... În gară, la Brașov, o aștepta mama și sora sa. - N-ai pățit nimic Camelia, că aveam o presimțire sumbră de dimineață? o întrebă
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
că circulația autovehiculelor era interzisă pe această stradă, accentua mai mult starea de reverie, în mrejele căreia cădeai involuntar, ca Ulise ademenit de cântecul sirenelor. Camelia își formase ca obicei, să meargă la cofetăria, unde putea servi un caffé-frapé. Uneori mânca și câte un pateu cu brânză. Odată și-a luat și ea un pateu cu varză, pentru că fostul ei lector, actualmente coleg, Mihai, o rugase să-i cumpere câteva pateuri cu varză. Dar a fost prima și ultima dată. După
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
financiare. Banul a devenit etalonul universal, criteriul de valoare suprem. Fiecare se raportează la cum și ce consumă. Dacă înainte se spunea: Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești!, acum este valabilă formula: Spune-mi ce mănânci, cum te îmbraci, unde îți petreci vacanțele ca să-ți spun cine ești! Din păcate, viața omului în societatea de consum se constituie din obiecte, imagini și simboluri prefabricate. Este valabilă formula: consum deci exist. Zeului rușinii i se oferă servicii
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
românească?” Căci, se știe foarte bine, un popor rămâne în istorie grație culturii sale... Marele izvor de sănătate al poporului român este tot în sufletul curat, iubitor de Dumnezeu și semeni, iar nu în lăzile cu comori „pe care le mănâncă moliile și rugina, și unde le sapă și le fură hoții” (Matei 6/19). Nu e un îndemn la inactivitate, cu atât mai mult cu cât românul, datorită ortodoxismului esențialmente contemplativ, este predispus la meditație. Este o invitație la rațiune
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
juca la o miză mare, la miza maximă, fără să fi cerut în prealabil aprobarea unui C.O.M. al vieții literare este perceput ca o sfidare. Cine se crede Mircea Cărtărescu? De ce nu rămâne aici, în terestritatea noastră, să mănânce salamul cu soia al literaturii minore, literatură ușor de scris și ușor de uitat, și îndrăznește să se plaseze la mare altitudine? Ce vrea să dovedească? De ce nu-i pasă de noi, care cheltuim atât de mult timp cu lansări
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]