1,406 matches
-
în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Localitatea Șercaia este situată pe șoseaua națională DN1 (E68), între Brașov și Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul Făgăraș și la circa 56 de kilometri, spre vest de
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Râușor este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. Accesul se face din drumul național 1 (DN 1, E 68) după traversarea podului peste râul Sebeș și peste linia de cale ferată 200 Brașov-Sibiu, în partea stângă pe drumul județean 44DC 67 (DN 1
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Acest Dâmboi a construit în ""Dealul Magazinului"" o casă, și-a întemeiat o familie și ulterior a coborât în sat, unde descendenții lui îi poartă numele de Dâmboiu. Ca lucrători în acest punct de lucru veneau oameni din satele Toderița, Mândra iar mai puțini din satul Ileni și Făgăraș care se duceau seara acasă. Cei din Toderița și Mândra au început să își facă bordeie pentru a fi mai aproape de punctul de lucru, apoi case în partea de răsărit a râului
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
în sat, unde descendenții lui îi poartă numele de Dâmboiu. Ca lucrători în acest punct de lucru veneau oameni din satele Toderița, Mândra iar mai puțini din satul Ileni și Făgăraș care se duceau seara acasă. Cei din Toderița și Mândra au început să își facă bordeie pentru a fi mai aproape de punctul de lucru, apoi case în partea de răsărit a râului Sebeș la cca. 500-1000 de m, în locul numit și astăzi ""În Cotun"" (cu alte denumiri: "Cioampa, Peste Vale
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Șercaia, pe Drumul Național DN73A și la circa 18 km, pe șosea, de municipiul Făgăraș. Localitățile limitrofe sunt Șercaia (centrul de comună), spre Nord, Perșani, spre Est, Șinca Veche, Ohaba și Șercăița, spre Sud, Bucium și Toderița, spre Sud-Vest, iar Mândra, spre Nord-Vest. Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcții). În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Cassiopeia este o constelație nordică. În mitologia greacă, o reprezintă pe orgolioasa regină Cassiopeia care era mândră de frumusețea ei neîntrecută. Este una dintre cele 88 de constelații moderne și a fost printre cele 48 enumerate de Ptolemeu. În mitologia veche Cassiopeea era frumoasa regină etiopeană,locuind în orașul Joppa din Fenicia împreună cu soțul ei Cefeo și
Cassiopeia (constelație) () [Corola-website/Science/298776_a_300105]
-
doilea: propriul și marele său talent” (Sebastian Costin - „Viața Noastră”); „Originalitate... situații neprevăzute... dialoguri spirituale strălucite” (A. Plotnikov - „Tass”, Moscova); „Un virtuos al paradoxului pe care-l mânuiește ca puțini alții” (Eran Sela - „Izvoare”); „O sărbătorească dezlănțuire a spiritului” (V. Mîndra - „România Liberă”); „«Celebrul 702», o comedie... care își aruncă săgețile din plin” (Gigi Lunari - „Il Drama”, Italia); „Un alergător singuratic, într-un maraton în care și-a pierdut plutonul” (Aurel Storin, „Informația Bucureștiului”); „...«Șeful sectorului suflete»... o rachetă luminoasă...” (I.
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
cu diplome de proprietate, spre formele proprietății feudale de tip nobiliar, a nobililor de comitat. În antroponimia și toponimia medievală a Maramureșului istoric transpune istoria socială în geografia regiunii. Oamenii se numesc: "Baba, Bărbat, Bârsan, Crăciun, Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
este incendiară, cum nu este în niciun alt oraș mexican. Stadioanele sunt caracterizate de faptul că sunt de fiecare dată „pline-ochi” . Este foarte obișnuit ca turistul să vadă pe stradă sau în centrele comerciale, persoane din diferite clase sociale, purtând mândre costumurile echipei favorite. Orașul are o echipă profesionistă în "Liga Mexicană de Baseball", "Los Sultanes de Monterrey", care joacă pe "Stadionul Monterrey", considerat cel mai bun stadion de baseball din America Latină. În plus, echipele de "juniori" au fost campioni mondiali
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
românesc. Insist respectuos și rog conducerea teatrului să-l angajeze cu cel mai modest salariu pentru a putea pune la punct depozitul muzeului pe timpul verii, pentru care am renunțat la concediu"”. Cererii îi este atașată și recomandarea lectorului universitar Vicu Mândra, cunoscut om de teatru, care conducea „Cercul de istorie și critică dramatică din cadrul Facultății de limba și literatura română”. Cererea ajunge pe masa tov. Ralea pentru a fi rezolvată „"favorabil în limita posibilităților"” .O altă dezamăgire...O altă cerere este
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile: Într-o zi de sărbătoare / Vine noaptea ,lumea doarme / Cînd eram copil în sat / Sus pe deal,pe bătătura / Pădure, sora,pădure / Ia ieși mindr-o pîn-la poartă / Hai la joc ,măi moșnegele / Am o mîndră tare dulce / De-ar fi circiuma-n pădure / Pădure, înaltă ești / Cînd eram în vremea mea / I-auzi ceasul ,bate unu. Tot în anul 1984 ,dar spre sfîrșitul anului , înregistrează al treilea album, care cuprinde 11 melodii ,album intitulat "Cucule cu
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
pana sura", tot cu Orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cît îi muntele de-nalt / Cucule cu pana sura / Afară ploua și tuna / Pe la toate casele / De-aș avea căi și căruță / În grădina la mîndră / Pe poteca dintre vii / Cucule cu pene roșii / Cîte flori pe deal am pus / Sus pe malul Jîjiei / Bate vîntul prin secara. În anul 1987 înregistrează al patrulea album,cu 13 melodii ,album intitulat " La umbră unui agud",cu orchestră
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
conține 14 melodii ,intitulat " La fîntînă cu trei zale ". Acest album a fost înregistrat cu orchestrele "Rapsozii Botoșaniului" condusă de dirijorul Ion Cobila, si Orchestră " Radio-Televiziunii Române" condusă de George Vancu. Albumul conține melodiile : Asta-i jocul de pe la noi / Uite mîndră mea cea dragă / Sînt flăcău de la Vlădeni / Într-o Sîmbătă cu soare / Măicuța cînd mai făcut / Am trecut și eu prin viață / Vine-un nouraș de sus / La fîntînă cu trei zale / Cît îi Jijia de mare / Pentru tine mai
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
de plecare al romanului îl constituie crima din balada „Miorița”, în care un baci moldovean este ucis de doi confrați, unul ungurean și altul vrâncean, pentru a fi prădat de turme („că-i mai ortoman/ș-are oi mai multe,/mândre și cornute/și cai învățați/și câni mai bărbați”). Scriitorul reconstituie acțiunea legendară din baladă, dându-i mitului aspectul unei realități contemporane. El dezvoltă tema lirică din baladă, suprapunându-i o structură epică și o intrigă antropologică. Investigarea Vitoriei Lipan
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de operă tenorul Ion Cojar, și basul Teodor Coresi. A murit subit, prea devreme, în 12 noiembrie 2006, de infarct. Ultima apariție pe scenă, live, a fost la Festivalul Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2006. "Eu doinesc, codru’ răsună/ Mândra patru boi adună/ Eu doinesc, pădurea crapă/ Mândra patru boi adapă/ Nu-i adapă că li-i sete/ Ci-i adapă că mă vede" - sunt versuri ale unei doine de la început de drum, un început care-a confirmat încă de-
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
Coresi. A murit subit, prea devreme, în 12 noiembrie 2006, de infarct. Ultima apariție pe scenă, live, a fost la Festivalul Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2006. "Eu doinesc, codru’ răsună/ Mândra patru boi adună/ Eu doinesc, pădurea crapă/ Mândra patru boi adapă/ Nu-i adapă că li-i sete/ Ci-i adapă că mă vede" - sunt versuri ale unei doine de la început de drum, un început care-a confirmat încă de-atunci: “Dacă Dumitru Sopon se va îngriji să
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
baruri și restaurante cunoscute în epocă; din cercul celor doi mai făceau parte și alți fii de demnitari comuniști sau de persoane sus-puse, precum Mădălin Voicu, Jean Maurer, fiul lui Ion Gheorghe Maurer, nepoții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ghiță, Sanda și Mândra, Gino Iorgulescu, Irinel Columbeanu sau Sașa Marinescu. Mama lui Sașa, Iulia Marinescu, a fost primul colonel de Securitate femeie din România. Serghei Mizil a fost coleg de școală cu Sorin Oprescu. Actualmente este considerat o persoană mondenă și invitat la
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
în funcție de rezultatele cercetărilor arheologice, lingvistice și toponimice. Cercetările arheologice din ultimele decenii au adus la lumină o serie de așezări neolitice la Calbor, Hălmeag, Făgăraș și Felmer. Așezări din epoca bronzului au fost scoase la iveală la Cuciulata, Șercaia, Beclean, Mândra, Hoghiz, Săvăstreni și la Ungra. De data ceva mai recentă, din epoca fierului, care coincide, în parte, cu perioada statului dac, sunt urmele de locuire constatate, printre altele, la Comăna de Jos, Veneția de Jos, Părău, Șinca Veche, Arpașu de
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
era de a se lămuri problema bisericii franceze, implicată în conflictul dintre papă și regele Franței, Filip I. Mărul discordiei fusese aruncat de contesa Bertrade, fiica neasemuit de frumoasă a contelui de Montfort. Motive de interes pur politic făcuseră, din mândra Bertrade soția contelui de Anjou, Foulques al IV-lea, un bătrân urâcios și crud, poreclit Încăpățânatul, care avea drept singură reputație faima de a-și fi îngropat trei soții și bănuiala de a-și fi asasinat propriul frate. Se spune
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
(7 ianuarie 1889, București - 10 septembrie 1979, București) a fost un compozitor, scriitor, actor în trupele lirico-dramatice din diferite orașe ale țării, cântăreț român. A fost inițiatorul romanței autohtone, lansând în 1905 celebra romanță „Flori de nufăr” ("Mândra mea de altădată"). A imprimat discuri de muzică ușoară și cuplete la diferite case de discuri. S-a născut la 7 ianuarie 1889 în București. Urmează primele două clase la Gimnaziul Real din Tecuci. Își continuă studiile Facultatea de Drept
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
mereu cu el. În episodul "Ce Nu Îmi Place La Tine", Jackson se hotărăște să mintă ca să intre la colegiu. Robby este dezamăgit, dar ca să îl oprească îi arată o poză cu Susan și îi spune că nu va fi mândră de el, ceea ce îl face pe Jackson să spună adevărul. În episodul pilot, Robby îi spune lui Miley că Susan este mândră de concertul său în Los Angeles.
Lista personajelor din Hannah Montana () [Corola-website/Science/318435_a_319764]
-
-i moldovan, / Unu-i ungurean ("transilvănean") / Și unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi dintre ei se sfătuiesc să îl omoare pe al treilea (tema "complotului") pentru a-și însuși averea acestuia ("Că-i mai ortoman / Ș-are oi mai multe, / Mândre și cornute"). "Oaia năzdrăvană" îi dezvăluie ciobanului intențiile celor doi tovarăși, sfătuindu-l totodată să își ia măsuri de precauție ("Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare"). Replica ciobanului vizează
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Mariana și viitorul Iosif I al Portugaliei. Căsătoria a avut loc la 19 ianuarie 1729 la Elvas, Portugalia. Era o femeie foarte serioasă și a moștenit independența și puterile soțului ei. Soțul ei a fost în nenumărate rânduri infidel dar mândra Mariana Victoria nu se temea să vorbească deschis despre asta în societate deși nimeni nu se aștepta ca ea să facă asta. Mariana Victoria a fost o mare iubitoare de muzică și a moștenit pasiunea pentru vânătoare a Bourbonilor. În timpul
Infanta Mariana Victoria a Spaniei () [Corola-website/Science/317579_a_318908]