2,090 matches
-
prânz. Am refuzat po liticos și domnul Scarlat nu a insistat. I-am urat poftă bună și el a continuat să mestece tacticos, sorbind din când în când dintr-un pahar de vin alb. Mânca drept, fără să se aplece, mânuind tacâmurile cu o eleganță lipsită de ostentație. în cameră se auzeau acordurile în surdină ale unei muzici simfonice (nu tocmai muzica mea preferată!). Mare ghinion! Era ceva din Niebelungenslied, cu care tocmai ne împuiase capul profa de mu zică cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pentru a face orice, și ce teamă îi era că îl vor disprețui pentru că ține furculița invers, ce încurcat era când se așeza la masă lângă un străin și cotul lui stâng se lovea de cotul drept al acestuia în timp ce mânuiau tacâmurile! Continuând mai apoi cu desele lui certuri cu ceilalți copii, care până la urmă îl părăseau, invariabil agasați de năbădăile lui, și-l lăsau de izbeliște, smiorcăin du-se pe gardul de fier din fața blocului. Uneori venea Edi și-l
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de lume. Nu se mai vedea nimic pe geam. Se apropie curioasă de fereastră. Ploua cu stropi deși ce păreau să se lege unul de altul într o pânză țesută de un ac de foc care sărea sprințar de colo-colo, mânuit de un croitor nevăzut. își ridică anevoie privirea înspre cer, dar nici acolo nu vedea decât aceeași țesătură compactă din inele de stropi. Ploaia nefi rească și șfichiuitoare nu părea să mai contenească. Așa plouase și în ziua aceea, de după
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
avionul? Pe locul dinspre hublou, lângă ea, ședea un bărbat cu o alură inconfundabilă de șofer. Un șofer descumpănit de un mij loc de transport pe care nu îl putea controla. Bărbatul dădea din mâini, în gol, de parcă ar fi mânuit un volan nevăzut, în încercarea vană de a porni vehiculul înțepenit la sol. Până la urmă, mâinile i se opriră fericite, în buzunarul scaunului din față, de unde extraseră un pliant cu instrucțiuni pentru situații de urgență, și ochii i se repeziră
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
obsedantă; o calitate pe care toate pădurile o au câteodată, Însă care aici este copleșitoare - o dramă, de o durată Însă pe care umanitatea n-o poate concepe. Un fel de a-fi-trecut, un fel de a-fi-prezent, o abilitate În a mânui timpurile verbale pe care scriitorul din mine știe că nu o va stăpâni niciodată; parțial din cauza propriilor neputințe, parțial pentru că există timpuri verbale pe care limbajul oamenilor mai trebuie Încă să le inventeze. Rătăcim dintr-o dumbravă În alta. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Să tragă în reflector și apoi să atace cu orice risc? Nu, înseamnă să-și expună oamenii unui măcel sigur. În șoaptă, dă ordin să vină la el Iovuț Florea. Dom' locotenent, permiteți să merg să-l aranjez p-aceala de mânuie reflectorul, băga-l-aș unde-o fo' numai o dată! Crezi că ești în stare să ajungi până acolo? Toată distanța trebuie acoperită târâș. Păi, oi face-o și pe asta. Că altfel, stând așa, ne prinde primăvara aici. Americanul scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
orice, și așa trece timpul, și abia la urmă, În ultima clipă, ne dăm seama că numai despre ce trebuia n-am vorbit nimic. Un băiat sau o fată dansează undeva, Într-o curte apropiată, se aude ritm de castaniete, mînuite cu perfecțiune, și parcă aerul stătea nemișcat, ca un bloc transparent, anume pentru asta, domnul Pavel Însuși era Încîntat Încît exclamă Înviorat: -N-am mai auzit așa ceva din tinerețe, pe estrada de la Lacul Sărat, era un negru sau un mulatru tînăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
o vreme în care cultura se consuma în masă. Iar vărsătorilor de venin ce-și revărsau sufocat și agramat frustrările în revistele literare ale vremii, le dădea insomnii și sudori reci. Pamfletul politic și literar transformă condeiul în floretă, care, mânuită cu o desăvârșită știință, decapitează, dintr-o singură mișcare stilistică, hidra comunistă. Cronicile Monicăi Lovinescu sunt sublime când admiră, necruțătoare când demască minciunea generalizată, ironice când se joacă cu prada ca pisica cu șoarecele, nostalgice când privesc spre trecutul pierdut
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
unui cititor dispus să o „ridice”, meditând asupra speculațiilor, reflecțiilor, certitudinilor, a semnelor de întrebare sau a punctelor de suspensie oferite sau propuse de reprezentările ideatice ale autorului. Expunerea împletește eterofonic, în proporții bine cântărite, tranzitivul, reflexivul și narativul, autorul mânuind cu nonșalanță termeni aparținând muzicologiei, esteticii, epistemologiei, fenomenologiei muzicii, filozofiei, psihologiei, matematicii, fizicii. Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și concepte aparținând altor domenii, operând conexiuni, distribuind, atribuind și asociind acestora sensuri și semnificații noi
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
alese pe sprinceană. În acea zi caii sacagiești au avut căutare, iar gospodarii din linie au avut de ce face haz. Ici am recunoscut pe respectabilul sir John Falstaff, care de un veac nu și-a văzut genunchii de grosimea inimei, mânuind cu mândrie frigarea, călare pe un cal șchiopătător și semănând mai mult a saltea de puf îmbrăcată militărește; dincolo altul spițelat și întreprinzător, aducând ca două picături de apă cu eroul lui Cervantes de Saavedra. În sfârșit din hop în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că d-sa va ținea seamă de acest consiliu și ne va introduce în textul colecției sale printr-o scurtă gramatică, care săi conție fonologia și flexiunea măcar, iar în urma colecției am trebui să găsim un glosariu alfabetic, lesne de mânuit. [27 august 1878] {EminescuOpX 104} ["LA PROPUNEREA NOASTRĂ... "] La propunerea noastră de a nu se anexa Dobrogea fără consimțământul populațiunilor n-am găsit pîn-acuma întîmpinări decât din partea unui singur organ guvernamental, adecă a "Romîniei libere", pe când celelalte păziră o adâncă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pustii țări printr-o trăsătură de condei. Rasa maghiară, tolerantă de feliul ei, n-ar trebui să lunece pe acest povârniș pericolos, căci ura și dezbinarea înlăuntru, iată ceea ce doresc inamicii regatului unguresc pentru a-și crea unelte lesne de mânuit în contra existenței acelui stat: o existență la care ținem și noi de dincoace de Carpați pentru multe și varii cuvinte. [24februarie 1879] ["UN ZIAR CU AL CĂRUI NUME... "] Un ziar cu al cărui nume ne-am ferit mai întotdeuna d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de impozite indirecte ale statului, precum ale băuturilor spirtuoase au ajuns în mînile izraeliților, încît în materie de impozite indirecte izraeliții au obținut și o jurisdicție. Astfel, preferîndu-se străinii și îndeosebi izraeliții, statul le-a oferit acestora putința de-a mânui capitalul public, veniturile bugetului statului, al județelor și al comunelor. Cu aceasta nu numai că s-au cauzat pierderi materiale industriașilor și comercianților români, dar izraeliții și străinii au fost înlesniți a-și face capitaluri cu banii publici. Prin continua
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
politice și diplomatice asupra coroanei, răspândi acest zgomot, a discredita persoana Suveranului său. Aceeași cheie trebuie să ne serve să dezlegăm acest dedal de contraziceri aparente în pur tarea d-lui I. Brătianu. Acea cheie e simplă și lesne de mânuit. Avem a face cu un erou demn de scrierile romanțiarului rus Danilewski, eu cel mai fin, cel mai abil, cel mai prețios agent al panslavismului și al Rusiei în Orient, și acesta e d. Brătianu. Oricât de uimitoare ar fi această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care o încordare oarecare există între Rusia și Germania, ar fi un act nu tocmai prudent de provocațiune din partea Germaniei și cu totul imprudent din partea noastră. Nouă îndeosebi ni se pare că "Binele public" e jertfa unei mistificațiuni bine mânuite de cătră guvernanții roșii. Pentru a stâmpăra turburarea produsă în România prin convenția de răscumpărare roșii cred de cuviință a spune: Iată prețul ce l-am obținut noi prin răscumpărare, alianța Germaniei și implicite a Austro-Ungariei". "Binele public", făcîndu-se organul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rele care avuseseră loc între noi. Da, ceea ce trăisem înainte de căsătorie fusese minunat, dar cât putea să dureze? Își strânse cărțile și începu o nouă pasență. Stăteam alături și citeam presa literară, când o auzii spunând, în timp ce mâinile ei mari mânuiau, cu ezitări, micile cartoane colorate cu însemne pe ele. "Ei, te-ai mai gîndit?" Tresării. Avea o voce tandră, învăluitoare, dar presimții ceva și inima îmi bătu mai tare. "La ce să mă gîndesc?" "Cum la ce?! Când ai de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Femeia aceasta, care era și ea operatoare de criblor, nu clipi, nu zâmbi: păr negru, ochi și mai întunecați, buze subțiri, Ripley ar fi considerat-o seducătoare, cu prețul unui mic efort. Era nevoie de niște capacități speciale pentru a mânui criblorul: o combinație destul de rară de forță, inteligență și reflexe. Ripley aștepta ca femeia să-i vorbească, dar Vasquez trecu fără să deschidă gura. Toți militarii aceștia erau redutabili. Operatorii de criblor nu făceau excepție de la regulă și păreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
rula pe drumul ce ducea la terenul de aterizare. Un vacarm asemănător zdrăngănelii unor buloane într-un mixer se auzea din spatele blindatului. Câteodată, scrâșnetele erau asurzitoare. Aceste zgomote indicau niște stricăciuni, poate ireparabile; lubrefianții nu mai puteau face față. Ea mânuia comenzile dar, exact ca în coșmarurile ei cronice, zăngănitul continua obsedant. Hicks veni lângă ea și-i luă mâna de pe accelerator cu blândețe dar și fermitate. Fața lui Ripley era tot atât de albă ca și încheieturile degetelor. Clipi și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dreptul să greșească. Dacă nu reușea, nu mai trebuia să-și facă probleme cu respingerea creaturilor. Focul de artificii care se amplifica înlăuntrul stației de epurare îi va termina pe toți. Culcat pe spate, Bishop privea lucirea aparatului de sudură mânuit de Vasquez care desena un cerc deasupra capului său. Era frumos, iar el știa să aprecieze frumusețea. Însă nu avea timp de pierdut. Se rostogoli pe burtă și porni să se târască împingând sacoșa cu materialele și consola. Împins-târât, împins-târât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
din pricina iuțelii deplasării. Ripley se retrase spre ușă mergând de-a-ndărătelea, ferindu-se de pereți. De cum se lovi cu spatele de ușă, își trecu repede mâna peste comanda murală. Panoul, care trebuia să se dea numaidecât în lături, nu se clinti. Mânui iarăși întrerupătorul, apoi îl lovi cu pumnul fără să-i pese de zgomot. Nimic. Comanda era debranșată, sau în pană. Vru să facă lumină. La fel. Femeia și copilul erau captive în penumbră. Fără să-și ia ochii de la sol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ca programele de calculator pe care mi le împrumutase Mihnea și care rulau singure, combinându-mi ideile cu parametrii sociali dați de ziare și calculând probabilitățile de succes și dezastru ale zilei următoare. Îmi secționam creierul cu precizia unui chirurg, mânuind laserul printre striațiile bulbilor, pentru a extrage toată seva infectă și delicioasă a minciunii. Unul, doi, trei, cinci Alexandri, jucându-se cu gândurile mulțimii. De-oricâte ori era nevoie; și era nevoie tot timpul. Un spectacol mut, cu sala tăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Procesul necrozei aviare părea accentuat și de faptul că, de fiecare dată când ajungeam în cămin și Felicia pleca la fabrica de pâine sau după vreo colegă la alt etaj, îl stropeam bine pe bârzoi c-un jet de spray: mânuiam fără ezitări „Fa“-ul verde, cu pulverizator. Când Felicia se întorcea cu pâinicile calde sau caietul de cursuri, duhnea toată camera a lămâiță; Coco sărea prin cușcă, umed, pufos, decalcifiat. Ridicam din umeri, tandru ca un hitlerist. Și pe Felicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
luminoase dintre ele, poate că ar fi apărut o hartă secretă a nebuniei și, suprapunând-o peste cea a curiozității mele, m-aș fi lămurit cine e Bidileanu: un activist politic, cu documente de Partid în brațe? un disident liric, mânuind metafora ca pe-o capsulă cu cianură? sau un escroc nevinovat, păcălindu-și propria minte și pe cea indiscretă a altora? N-am făcut-o și nu mi-a părut rău; aveam și alte victime de vizitat. Următorul pe listă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aici, variantele presei difereau: într-una, Costi, orbit de furie, lovise de trei ori cu un briceag; într-alta, fata îl îndemnase ea s-o cresteze; într-o a treia, briceagul devenise un cuțit de bucătărie, pe care asasinul îl mânuia mortal și feroce, într-o reconstituire televizată. Datele conlucrau, parametrii se suprapuneau, ca într-o aplicație pe calculator. Puteam să fiu eu în locul lui Costi sau al lui Tony, în funcție de cum mixam indicii de vârstă, mediu și personalitate. Făcusem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mihnea și-am butonat telefonul. Pe ecranul lui 6210 i au început să curgă rândurile furate din bibliotecă. Scrisorile nu mai purtau dată, nici însemne oficiale. Scrisoarea 6. Mă uit în oglindă. Fața se deschide-n dominouri albe și verzi, mânuite de-un suprarealist abil. Ochiul clămpăne peste buze, nasul cade pe-obraz, dinții se rostogolesc odată cu bărbia. Mai vii eram atunci când simțeam frigul caloriferelor și gustul de votcă ieftină, când ne băteam de Crăciun pentru brazii aduși pe-ascuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]