1,430 matches
-
potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică=pică (cade); pâs=mâncare făcută din mălai (produs copt nu făina) mărunțit bine de regulă prăjit un pic cu ulei ori unsoare care se fierbe apoi în apă îndulcită de regulă cu liptari; pidri=vizavi; palmă=um egală cu distanța de la vârful degetului mare la vârful degetului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
curea pentru transportul în spate. Străițile servesc în general pentru transport produse în cantități mai mici (sacul săracului) dar mai ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă; scocorâ(a se)=(a se)rățoi; strujauă= bucată (felie) de pâine, slănină, mălai, de regulă mai mică decât dărabul și formă mai regulată . -"cu litera Ș" -șiubăr=ciubăr,=șaf,=vas confecționat din doage cu două urechi găurite pentru transport, de capacitate 30-80l; șină=cină; șcergari=prosop; șcearț=dispozitiv de iluminat în timpul deplasării de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități edilitar - gospodărești: Acțiunile, unele propuse chiar de către bătrâni, care au fost rezolvate cu succes au fost: renovarea și acoperirea în anii 1982 - 1983 a localului fostei agenții PTTR (azi magazin mixt); aprovizionarea cu făină și mălai în perioada 1980 - 1989 a locuitorilor din cele trei sate; analizarea aspectului igienico-sanitar și funcțional al gospodăriilor din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica Sf. Cuv. Paraschiva din Stroești
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul propriu-zis cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul propriu-zis cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
de nu era cine să-i îngroape și numai de foame se topeau că am văzut cu ochii mei cum au mâncat oamenii din cioci și de ovăz și încă cei mulți au trăit cu lobode și cu urzici și mălai de ghindă și de cojile de cucurbătă și de sămânță de berbeniță și sămânță de cânepă au măcinat de au mâncat și când s-au andăluit sușigu din anul 1812 au fost toată vara rece și nu să făce bucatele
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
să făce bucatele. Din anul 1812 tot așa au fost până în anul 1817 cât pe urmă un căbel de grâu cu 100 de zloți de tentiu cu.... După ace, la anul 1818 după Crăciun au venit grâu cu..sprăzece și mălai cu opt zloți în vremea băncuțelor adecă erau bani de popir și întru acei ani se vărsa apele și ploi peste măsură și nu se făcea nimic de care să ferească Dumnezeu să nu mai fie. Dat în Bălnaca 5
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
al XVII-lea. Este vorba despre catastifele de dare ale orașului Bistrița pe anul 1603, în care găsim consemnat și numele satului Leșu. Au existat în decursul timpului și alte puncte de vedere cu privire la vechimea satului Leșu. Astfel, preotul Anton Mălai, într-o descriere a parohiei greco-catolice Leșu, din 3 octombrie 1853, a stabilit inițial că așezarea ar exista din 1561, ca apoi să reconsidere această dată și să precizeze că anul de înființare a localității ar fi fost 1621. Îndreptarea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Leșu, din 3 octombrie 1853, a stabilit inițial că așezarea ar exista din 1561, ca apoi să reconsidere această dată și să precizeze că anul de înființare a localității ar fi fost 1621. Îndreptarea "e o dovadă că preotul A. Mălai a stabilit vechimea satului nu întemeiat pe vreo consemnare mai veche, ci în baza unor deducții personale care i-au îngăduit să ezite între cele două date, oprindu-se totuși asupra celei din urmă, care i se părea mai bună
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mai găsea o masă scundă și rotundă, pusă mai aproape de vatră, și în jurul ei, scăunele cu trei picioare sau butuci pentru șezut. În peretele din fund se săpa o zăboaică sau zâmnic, adică o cămară pentru alimente, unde se păstrau mălaiul, ceapa, usturoiul, ardeiul uscat, varza acră și altele, după puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a dat și o ordonanță, în 1932, prin care limita prețul zahărului tos la 36 de lei kilogramul! Banii fiind puțini, se practica schimbul în natură, echivalentul cel mai des folosit fiind banița de porumb sau grâu, sau blidul de mălai, cu care erau plătiți negustorii ambulanți ce treceau prin sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul ce constituia un fel de valută forte. Pentru țărani banii propriu-ziși erau cam răruți, ca să-i aibă trebuind să vândă cantități
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul ce constituia un fel de valută forte. Pentru țărani banii propriu-ziși erau cam răruți, ca să-i aibă trebuind să vândă cantități mari de cereale către veșnicii samsari ce le cumpărau întotdeauna pe un preț derizoriu, sau să vândă ceva vite
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului, a spirtului, glucozei și dextrinei. Germenii sunt utilizați pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentația dietetică. Randamente de extracție: 100 kg boabe - 77 kg mălai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoză sau 44 litri alcool sau 50-60 kg izomeroză. Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozați (nutreț
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
stat și chiar și școlile particulare erau nevoite să urmeze îndrumările guvernului azi este atracție turistică și muzeu se recomandă la fabricarea pâinii toast negre fiind înlocuitorul ideal al caramelului în covorul ierbaceu semnalăm ferigile pchivniul obsiga de pădure vinarița mălaiul cucului coada cocoșului tatăl său a fost inginer antraxul este una dintre puținii agenții biologici pentru care angajatii federali au fost vaccinati joncțiunile culturale au favorizat apariția unei culturi foarte bogate și variate la nivel mondial când mâncarea se termină
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
prin care munca manuală este înlocuită cu mașinismul soarta statului multinațional nu poate fi determinată de voința liderilor a trei republici actrița are rădăcini englezești și italienești din partea tatălui ei și rădăcini ungurești și evreiești din partea mamei ei vînturai vara mălai vînturunga punga lungă de asemenea periculos cand dupa orgasm ramane sperma pe degetul baiatului si el mangaie fata intim din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat în timp ce un ateu pozitiv afirmă inexistența divinității un
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap“, "dirig", „diriginte“, "dirigă", „dirigintă“, "fasole", „dinți“, "felicitare", „ordin de concentrare“, "fetiță", „mitralieră“, "frunză", „profesoară de botanică / biologie“, "găină", „pălărie“, "gagiu", „individ“ / „iubit“, "hard", „creier“ / „cap“, "icre", „bombe", "limbă", „informator al poliției“, "lovele", „bani“, "mălai", „salariu“ / „bani“, "mardei", „bani“, "mate", „matematică“, "mișto", „foarte bun / frumos“, "mititica", „pușcărie“, "pârnaie", „oală de pământ“, "parai", „bani“ (< de la "para", "parale", monede din vremea Imperiului Otoman), "profă", „profesoară“, "sticlete", „polițist“, "șase !", „atenție !“, "șucar", „frumos“, "tigvă", „cap“, "universitate", „închisoare“ etc. . Pentru
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
Mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din făină de porumb (mălai). Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, ("polenta"), dar se întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria ("puliszka") Savoia, Elveția, Austria, Croația ("palenta, žganci, pura"), Slovenia ("polenta , žganci") , Serbia ("palenta"), Bulgaria, Corsica ("pulenta"), Brazilia ("polenta"), Argentina
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
încetează însă existența. Pentru istoria românilor până în epoca modernă este de neconceput constituirea unei comunități de locuire fără constituirea concomitentă a unei comunități religioase. O primă mențiune despre numele primilor preoți cunoscuți în Leșu este făcută pe vremea preotului Anton Mălai, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, într-o însemnare publicată de Ștefan Buzilă, care afirmă că a primit-o în 1912 de la preotul Dănilă din Rodna, nepot al preotului Dănilă Mălai din Leșu (1805-1840), însemnarea fiind copiată de preotul rodnean de pe
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
preoți cunoscuți în Leșu este făcută pe vremea preotului Anton Mălai, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, într-o însemnare publicată de Ștefan Buzilă, care afirmă că a primit-o în 1912 de la preotul Dănilă din Rodna, nepot al preotului Dănilă Mălai din Leșu (1805-1840), însemnarea fiind copiată de preotul rodnean de pe o carte veche, pe care a primit-o de la fătul bisericii din Leșu, Ioan Pop. Din această însemnare aflăm că primul preot al leșenilor a fost Sava, adus din “Țara
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
cărțile în cauză mai existau la ora respectivă în patrimoniul bisericii din Leșu. Anton Coșbuc își exprima îndoielile față de veridicitatea acestei legende, care era atestată le bătrânii satului, dar a cărei origine este pusă pe seama însemnărilor din timpul popii Anton Mălai. Atribuirea unei origini leșești preotului Sava, este pusă de Anton Coșbuc pe seama ignoranței autorului respectivei însemnări, care nu ar fi cunoscut realitățile bisericești din vechime, când limba slavonă era limba oficială a cancelariilor domnești și implicit limba cultului, iar mai
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
la românii ardeleni. Preoții valahi erau rareori școliți, cunoștințele lor constând cel mai adesea în capacitatea de a citi din cărțile de cult. O importantă transformare din acest punct de vedere a însemnat păstorirea credincioșilor leșeni de către preoții din familia Mălai. Familia Mălai, amintită prima dată în Leșu în conscripția din 1750, era una din familiile care se impun în comună la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care vor domina istoria locală în secolul următor. Primul preot din această familie
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]