18,914 matches
-
Nașterea lui Iisus din Fecioara Maria depășește orice altă minune, cum ne Încredințează Petru Damaschinul spunând: „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale. Pentru că sunt mai presus de minte, fire și de Înțelegere. Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te Împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele Îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
și Unul-Născut și Întrupat din ea, În zilele de pe urmă”<footnote Ibidem, p.144. footnote>. Numai ea, stând Între Dumnezeu și oameni, L-a făcut pe Dumnezeu Fiu al omului, iar pe oameni fii ai lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxă a mărturisit Întotdeauna și a apărat aceste adevăr - că Fiul lui Dumnezeu a luat asupra Sa firea omenească din clipa zămislirii În trupul Sfintei Fecioare, trup de care nu s-a despărțit niciodată, astfel Încât ea a purtat și a născut cu adevărat
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ei specială pentru noi<footnote Ierom. Drd. Irineu Pop, Maica Domnului În viața Bisericii și evlavia credincioșilor ortodocși, În Revista Ortodoxia, nr. 3/1984, p. 409 footnote>. Referitor la acest lucru, Petru Damaschinul spune: „Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, fecioară curată, mărindu-Te Împreună cu cetele netrupești...”<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 95 footnote>. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae menționează că „...toți scriitorii bisericești bizantini socotesc că ceea ce a avut atingere cu Hristos
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Dumnezeu, dar și Împarte tuturor, și Îngeri, și oameni, din strălucirile mai presus de fire și darurile dumnezeiești și duhovnicești, pe care Dumnezeu le dă Întregii zidiri<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 20 footnote>. În acest sens, Sfântul Siluan Athonitul mărturisește: „Într-o zi, pe când eram un tânăr frate sub ascultare, mă rugam Înaintea icoanei Maicii Domnului și rugăciunea lui Iisus a intrat În inima mea și a Început să se rostească de la sine”<footnote Ibidem, p. 41 footnote>. Ieroschimonahul Daniil
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
mămică și vedetă și chiar soție fericită. În final împăcîndu-se cu tatăl jignit de moarte. O satiră însoțită de o grimasă tristă despre care un cronicar a scris că-i amintește de ,,Școala femeilor" a lui Molière. Popularul actor - regizor mărturisind la rîndu-i că povestea-i într-o oarecare măsură autobiografică, dar se adresează tuturor părinților care nu cunosc defel profesia aleasă de odrasle. Gradul acesta de valabilitate universală îl vizează și Soția mea-i actriță în care Yvan Attal - aici
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
intervievați s-au lansat exclusiv în discursuri cu un conținut psiho-medical. Mai întîi s-a dat vina pe oligofrenie, și nu doar pe una, așa, de ochii lumii, ci pe una extrem de severă, pe care o directoare măruntă și inhibată mărturisea că o păstorește cu mari dificultăți, apoi, o doamnă sedentară, grasă și exoftalmică, probabil ceva cadru medical dacă ar fi să ne luăm după halatul de un alb aproximativ în care era camuflată, și-a dat cu părerea ,,că esti
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
una pereche priviri voltaice, dar debranșate vizibil de la sursa de energie, fața lui Gheorghe începe deodată să se manifeste. Să anunțe invazii de extratereștri, să amenințe echilibrele planetei, să promită uzurparea legii gravitației universale și reconstrucția mecanicii astrale. Cel care mărturisea public, nu demult, că rostul televiziunii nu este acela de a promova cultura și încerca să demonstreze că vulgaritatea, prostul gust, simbolica infracțională și incitațiile la violență sunt forme subtile de proiecție în postmodernitate, vine acum, în chip de înger
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
creator. Holban avea oroare de groapă (a dorit și a fost incinerat), Ionescu s-a temut de uitare (a dorit și s-a umplut de scandal). O angoasă exista, fără îndoială, și la unul și la altul" (p. 17). Deși mărturisește deseori că nu deține aparatul critic necesar, Valeriu Anania nu poate să nu scrie despre cărțile unor români, apărute acasă sau cine știe unde în lume și în limbi străine pe care nu le cunoaște. Sincer până la capăt, nu poți să nu
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
de fapt, altceva. Să vedem ce anume. Pasionată de poezie (ea însăși poetă) și vorbitoare de limba rusă, eseurile încep prin a fi prelungite incursiuni în opera poetică a cinci poeți ruși: Esenin, Țvetaeva, Ahmatova, Pasternask și Maiakovski. Aura Christi mărturisește încă de la început că nu poate scrie despre un scriitor dacă nu ține "realmente" la opera lui. Aici trebuie căutat eșecul cărții de față. Autoarea ține prea mult la poeții despre care scrie pentru a putea susține un discurs clar
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
d-lui Marino. Am fi dat dovadă de-o impardonabilă naivitate dacă ne-am fi închipuit că într-un asemenea context cvasisistematic, de "curățire a terenului", ar fi putut fi cruțați Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, cărora pontiful "ideilor literare" mărturisește a nu le fi fost "simpatic" și pe care, în consecință, doar cu o acră politețe, îi scoate în afara scenei literare. Punctul de pornire îl constituie, așa cum am fost obișnuiți, lepădarea falsei modestii: "Dar nu eram nici simpatic, fiindcă (...) aveam
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Z. Ornea Tragic destin a avut Lucrețiu Pătrășcanu, singurul intelectual de vază al Partidului Comunist din România. În interviul pe care i l-a acordat lui Ion Biberi, în 1946, pentru cartea care se va numi Lumea de mîine, mărturisește că el, provenit dintr-o familie de intelectuali (tatăl său era prozatorul D.D. Pătrășcanu), a devenit membru al PCR încă înainte de constituirea acestuia, scriind, aproape în întregime, ziarul Socialistul. A ajuns apoi, după afilierea Partidului Comunist din România, activist al
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
și a avut legături cu dușmanii. De atunci încolo întreaga anchetă urmărea să dea substanță acestor acuzații. Șoltuțiu s-a slujit, aici, de scenariul rocambolesc alcătuit de Belu Silber, care n-a mai putut suporta condițiile anchetei. Dar el, a mărturisit în memorii, era încredințat că Pătrășcanu, cunoscîndu-l bine, nu va recunoaște nimic din aceste inventate acuzații și procesul nu va avea loc. Eroare. Gheorghiu-Dej și, prin el, Chișinevschi, vegheau atent mersul anchetei și pe documente s-au găsit însemnări ale
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
un stâlp, undeva în Bolintinul din vale. Tot interogând-o, anchetatorii află că fata își făcea proces, după cum se exprima unul dintre ei și că nu se zbătuse destul... Că nu opusese rezistență și că nu înlemnise de frică. Fiindcă, mărturisise Narcisa la un moment dat, că ei îi plăcuse. Mai ales că unul, nu ăla rău, ci ălălalt, al doilea, vorbea frumos cu ea, strigându-i la ureche că o iubește. Anchetatorul-șef ceruse și alte amănunte. Dar fata repeta
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
Pătrășcanu a fost mai întîi pus sub regim de arest la domiciliu și, apoi, transferat la închisoare. Dar nu se adoptase o atitudine rezolută și ancheta era cînd condusă de organismele PCR, cînd de cele ale Securității. Ba chiar, cum mărturisește Belu Silber în memoriile sale, Dumitru Coliu, din partea Comisiei de Control a PCR i-a comunciat că ancheta s-a terminat și că, în curînd, va fi eliberat. Dar Gheorghiu-Dej a fost perseverent și, obținînd acordul conducerii PCUS, a lui
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
o sămânță aruncată de vânt pe un sol roditor radioactiv ca la Valea Vinului. Un tip care se răzbună târziu de tot pe un alt tip din cauza unei femei pe care a iubit-o în tinerețe, fără să-i fi mărturisit însă vreodată acest lucru. Iar acest tip se răzbună pe cel de-al doilea care se căsătorise după douăzeci de ani cu femeia dorită și iubită, deși nu i se declarase niciodată amor. Femeia aceasta este singura care descoperă mecanismul
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe teritoriul cuvintelor-simbol, printre termeni cărora le descoperim istoriile, într-o hartă spectrală a poeziei românești: abis
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
culturale, stăteam cu urechile ațintite și ne delectam. Cum aș putea vreodată să uit aceste imense servicii făcute cu statornicie și dăruire. De aceea le port doamnei Monica Lovinescu și d-lui Virgil Ierunca o recunoștință extraordinară, pe care o mărturisesc public, sincer și bucuros că am prilejul să o fac. S-au consacrat exclusiv acestei îndeletniciri, ratînd alte posibilități de împlinire la Paris, scriind și publicînd în revistele și editurile de acolo. Ei au optat decis, încă de pe vremea cînd
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
nici noi n-am șezut și plînsem. Despre cel dintîi volum al acestor memorii am scris în revista noastră. Acum a apărut al doilea volum. M-am grăbit să-l citesc și să-l comentez cum i se cuvine. Autoarea mărturisește că n-a ținut un jurnal, decît, puțină vreme în 1977, pentru perioada evocată (1960-1980), slujindu-se de jurnalul soțului d-sale și de scrisorile către el pentru a reînvia realul din cenușa amintirilor. La �Europa liberă� cei doi prea
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
liberă� cu presa din străinătate, credea că trebuie să se apere, contraatacînd. Ba chiar Ceaușescu confunda �Europa liberă� cu cancelariile occidentale, voind să-i pedepsească pe cei de la acel, în țară, vestit microfon. Mai tîrziu, Pacepa, exilîndu-se în SUA, a mărturisit această inițiativă a fostului său șef suprem. Așadar, să reținem de aici, primejdia care apăsa permanent asupra celor ce oficiau la �Europa liberă�, fără îndoială cel mai ascultat post de radio străin în limba română, în țară. Dar îmi dau
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
bătînd din palme lîngă Tăchiță întărîtat la culme și care răgea și al cărui sex monstruos atîrna ca un buzdugan... Ei, toate acestea, criminologul le aflase din sat, din om în om, pînă cea care "mulgea măgarul", femeie măritată acum, mărturisise și că "băiețelul" Veniamin, le văzuse, că trăgea cu ochiul prin poarta grajdului "pe jumate deschisă". Întîmplarea asta, zicea criminologul, complica mult cazul... Și iar recursese la psihiatru, care o analizase pe Lucreția din acest punct de vedere. Bărba-su fusese
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
cazul... Și iar recursese la psihiatru, care o analizase pe Lucreția din acest punct de vedere. Bărba-su fusese deja închis, omorul fiind clar, - toporul cu care o lovise crunt, sîngele ei țîșnindu-i drept pe piept și pe obraji... Da, Lucreția mărturisise întîmplarea cu măgărușul "vizitat de amîndouă"... Era fată mare cînd se măritase, și mult timp Ghiță al ei, așa și pe dincolo... E drept că, o dată, Veniamin, care venise pe la ei cu o găină care își rupsese un picior, o
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
loc stabil și în manualele școlare, este "redescoperit" acum grație relevanței sale pentru unele teorii și interpretări mai noi, legate de marcarea lingvistică a formelor, a gradelor și a surselor cunoașterii. Enumerînd diferite construcții verbale cu a fi, C. Noica mărturisea, din punctul de vedere al nelingvistului, o oarecare perplexitate față de natura modului: "De altfel, mai avem și un straniu mod verbal, pe care-l numim prezumtivul, și care ne poate duce la forme ca va fi fiind să fie, ba
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
să facă dintr-o sumă de carențe o magistratură critică. Am spus că-mi displăcea acest fapt: nu mă închipuiam cîtuși de puțin pe mine însumi într-un rol în care ceea ce contează este textul piesei și nu actorul. Pot mărturisi acum, cînd nu mai am vanități, că de teamă să nu fiu comparat de posteritate cu un funcționar conștiincios sau, vai, cu un birocrat al criticii, așa cum a fost Pompiliu Constantinescu, am scris, de pe la finele anilor '60, eseuri și cărți
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
aduce perspective noi. Dintre cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape nici o îndoială; ne-o mărturisește autorul însuși, în Introducere; după ce proclamă întrebarea "ce fel de ființe umane vrem să devenim", drept loc gometric al tezelor sale, filozoful o divide în două întrebări subiacente. Prima este "cu ce comunități ar trebui să ne identificăm?", iar cea
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
de la țară sau nu, dar că, în orice caz, n-au văzut niciodată teatru pe viu. Niciodată. O bătrînă din Teleorman, care n-a înțeles nici cu ce mă ocup, nici de ce sufăr, nici ce anume caut acolo, mi-a mărturisit la sfîrșit: "maică, care oi afla că-i bolnav la mine în sat, aici îl trimit: mîncarea-i bună, doctorii sînt cumsecade și mergi la teatru pe gratis. Oi avea ce povesti cînd oi scăpa de-aici!" Mi-aș fi dorit
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]