2,090 matches
-
vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele. Aceea care mătură să-mi măture / Datul, faptul, urâciunea / Din fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe hainele mele. / Iar cea care toarce să-l întoarcă, / Să-l ducă, să-l lepede / Datul, faptul, / În vorbă-i, / În haină-i, / În fața lui, / În ușa lui."61 "Apa sacră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
elementele teluricului în personaj-martor care are rolul unui actant conclusiv: "Mamă, câte fete ai / Prin străini să nu le dai, / Că destul m-ai dat pe mine / De mă mustră orișicine, / De mă mustră și soacra, / Că nu știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu să fac focul. De mă mustră și bărbatul, / Că nu știu ca să-i fac patul. De vrei să mă ai `napoi, / Pune la car patru boi / Și-mi du zestrea înapoi, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mine depărtatu-o. / Sora Soarelui ce mijlocie / Luceferi în umerei pusu-mi-o, / Pusu-mi-o, luminatu-mi-o, / Ura de la mine depărtatu-o. / Sora Soarelui cea mică / Stelele-n poală bătutu-mi-o, / Bătutu-mi-o, luminatu-mi-o, / Strălucitu-mi-o, / Cu mătura ura măturatu-o, / Departe de la mine depărtatu-o!"124 În unele colinde din Bucovina, Crăciun este însoțit de Dumnezeu, Maica Domnului și Sâmpetru care drămuiesc faptul lumii și sortesc traiul omenesc, de cele mai multe ori destinul este simbolizat de "pahar"; nu întâmplător, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125 Paradigma mitologică a colindelor este construită pe baza nuntirii dintre pământ și cer, legătură consfințită de prezența astrelor; în unele colinde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de mătasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănu mi se clătește, / Bate vântu ș-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile, / Cu poalele supniței, / Cu vârfu cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"199 Motivul "copilului ales", prezent în scenariul ritualic din cadrul colindelor în care se înfățișează devenirea, transfigurarea exteriorizând zbuciumul interior al ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te mușcă cîrcăiacul, nu mai ai leac. Ca să te lecuiești, trebuie să te legene în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să-i mai dai și cu talpa de la amîndouă picioarele, ca să nu faci trîntitură. Corp în ziua de Sf. Vasile, femeile măritate fac piftie, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. Coș Coșul casei să nu-l mături în zile de post, căci e rău de aprinderea casei. Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere. Coșciug De o parte și de alta a coșciugului unui mort se face cîte-o mică fereastră, ca să aibă mortul pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci trîntitură. Corp în ziua de Sf. Vasile, femeile măritate fac piftie, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. Coș Coșul casei să nu-l mături în zile de post, căci e rău de aprinderea casei. Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere. Coșciug De o parte și de alta a coșciugului unui mort se face cîte-o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc la mormînt și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie apa în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, că mă nîncă uliul găinile. Tot pentru aceasta, nu se dă cu mătura pe vatră. A treia zi după Bobotează nu se țipă cenușa din vatră, pentru că mănîncă dihorul găinile. Cînd aduni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură, să nu azvîrle gunoiul înspre soare, ci în altă parte, că numai așa se mărită degrabă. Cînd dai gunoiul afară după asfințitul soarelui nu-i bine. Să nu dai gunoiul spre răsărit, că e păcat. Gunoiul sara nu se dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că numai așa se mărită degrabă. Cînd dai gunoiul afară după asfințitul soarelui nu-i bine. Să nu dai gunoiul spre răsărit, că e păcat. Gunoiul sara nu se dă afară, că pe urmă nu vin vacile la viței. Gunoiul măturat sara din casă să nu se dea tot sara afară, căci e rău de urît [singurătate]. Gunoiul nu e bine să-l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube. Nu este bine a scoate gunoiul măturat în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gunoiul măturat sara din casă să nu se dea tot sara afară, căci e rău de urît [singurătate]. Gunoiul nu e bine să-l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube. Nu este bine a scoate gunoiul măturat în ziua Ajunului Bobotezei, că la din contra, se scoate norocul din casă. Cine-și lasă gunoiul lîngă prag ori lîngă prispă nu-i va intra nimenea în casă cu vești bune. Nu se ține gunoiul la ușă, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
norocul din casă. Cine-și lasă gunoiul lîngă prag ori lîngă prispă nu-i va intra nimenea în casă cu vești bune. Nu se ține gunoiul la ușă, că nu se mărită fetele. Cînd e mort în casă, să se măture gunoiul de la ușă înspre fundul casei, ca să nu iasă gunoiul înaintea mortului; tot așa și la cîrciumă, pentru a avea mușterii. Gură Se crede că nu e bine a întrebuința pelincele unui copil ca obiele* sau altceva, că la din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
una urîtă etc. Cînd cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează semn este că se vor mărita. Se crede că, dacă un flăcău sau văduvoi se înfruptă miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată se lă sara, apoi o ia un om bătrîn. Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe cînd sosesc cocostîrcii, numai un singur cocostîrc, ea în acel an nu se va mărita
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături casa, că-ți mănîncă lupul vitele. Pe timpul sfințirii apei la Bobotează, se aprind niște petici, și se crede că acela care ține astfel de petici aprinse în mînă nu va fi mîncat de lupi. Se crede că lupii dau asupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ape. Cînd, mergînd noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că e rău pentru lupi. Cînd cauți vite pierdute să nu mănînci, că le mănîncă lupul. (Gh.F.C.) Cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
obada* de la roată pe foc, te dor măselele. Lumînarea de la înviere e bună de durere de măsele. Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]