KorAP: Find »[drukola/base=magistratură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...2217 >

55,424 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463

azi. Ele au căpătat chiar un fel de recunoaștere oficială, căci numai așa putem interpreta faptul că, la „Expoziția de artă română modernă” din octomvrie 1931, București, alături de cele mai clasice tablouri au figurat și cele mai extremiste”. Perpessicius. Refuzul magistraturii critice. Eclectismul artist al unui „registrator” Prezent, sporadic, cu versuri în paginile Contimporanului, inclus în „antologia vorbită” a poeților români pe scena teatrului poetic „Insula”, Perpessicius a fost, practic, singurul critic interbelic important privit cu simpatie în mediile avangardiste. Brăilean

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
al construcțiilor sistematice, teoretizante și conceptualizante. Deloc lipsit de spirit critic, Perpessicius aparține în mod vădit categoriei criticilor „feminini”, „artiști” și „poeți”; articolul său programatic „În tinda unei registraturi” evidențiază o opțiune pentru critica înțeleasă ca „registratură”, iar nu ca „magistratură”. Utopia criticii „perpessiciene” este un ecumenism estetic epurat de intruziunea sociologicului, a eticului și a etnicului, precum și de prejudecățile dogmatice, raționalist-pozitiviste. Caracterizîndu-l în Istoria literaturii române contemporane, E. Lovinescu atrăgea atenția asupra faptului că: „Pentru a da impresia autorității, suprema

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
fără de care, pare-se, criticul nu se întrupează”; el va prefera să-și prezinte, cu modestie, foiletoanele ca pe niște „mărturisiri ale unui cititor”. Modesta, aparent umila „registratură” (ambiționînd însă cuprinderea integrală, panoramică) va fi astfel opusă orgolioasei, dar reducționistei, „magistraturi” critice (v. și „În tinda unei registraturi”, Opere, vol. II, Editura pentru Literatură, 1967, pp. 13-16: „Voi plivi... orice prejudecată sectară și mă voi sili să comentez orice operă, din orice zonă ar veni. Este un viciu al contemporaneității (...) de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555

experimentat cel mai aprofundat regim democratic de la revoltă Ciompilor din 1378.3 După alungarea lui Savonarola și ascensiunea lui Piero Soderini s-a desfășurat o amplă luptă între grupurile de putere. În septembrie 1501, Marele Consiliu 4 a permis puternicei magistraturi războinice "Cei Zece ai Libertății și ai Păcii" în care mulți dintre optimați sau aristocrați erau obișnuiți să stea în virtutea experienței lor în problemele statale, să decadă, lăsând problemele militare să fie conduse de către Priori della Signoria. În anul următor

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
aparenta căința) erau cu greu capabile să atragă intervenția divină. Problemă motivului execuției și cea a naturii miracolului și cultului asociat imaginii profanate sunt în consecință greu de soluționat. În acest sens merită subliniat rolul Celor Opt pentru Siguranța, o magistratură creată în 1378, imediat după revoltă lucrătorilor din postăvarii [Ciompi], cu jurisdicție asupra conspirațiilor, crimelor împotriva statului, amenințărilor la ordinea publică, si a crimelor comise de evrei 54. În timpul secolului al XV-lea puterile sale au crescut constant pe seama instituțiilor

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
declara, în mod general sau specific, infracțiunea săvârșită sau motivul pentru care procedează astfel, și fără dovezi, și fără a cita sau respectă orice altă solemnitate a legii, a statutelor, a ordinelor sau a obiceiurilor"56. Fiind autoritara și centralizată, magistratură Celor Opt era în mod natural controversată, si au fost multe plângeri împotriva activităților ei arbitrare spre sfârșitul secolului al XV-lea, însă în timpul regimului de dupa 1494 cei mai multi florentini, si de asemenea Fra Girolamo Savonarola, credeau că era mai important

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
Guvernul chiar a încercat cu optimism să impună un regim popular în Pistoia, de mult controlată de familii magnate rivale, ca un antidot așteptat pentru scindarea endemica 124. În septembrie 1501 Marele Consiliu a lăsat să decadă puternică și elitista magistratură de război, Cei Zece pentru Libertate și Pace (Dieci di libertà e pace) din care mulți granzi erau obișnuiți să facă parte în virtutea experienței în chestiunile de stat lăsând problemele militare, în competența așa-numiților Priori della Signoria, care erau

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
evoluții pentru care el oferise catalizatorul. În prinderea și execuția lui Rinaldeschi, și în susținerea construirii oratoriului, Cei Opt pentru Siguranța și-au pus puterea de a face o judecată sumara în serviciul regimului popular, dar și al poporului însuși. Magistratură câștiga o nouă legitimitate în timp ce își regulariza puterea extraordinară 187. Devoțiunea populară și miracolele ce au apărut în timpul celor zece zile dintre delictul lui Rinaldeschi și procesul său s-ar putea să fi fost decisive în determinarea execuției sale. Să

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
astăzi lucrează sub același nume, înfuriat de pierderea la jocuri de noroc pe care o suferise acolo, a aruncat cu o mână de bălegar de cal adunat de pe jos spre față Fecioarei din scenă Bunei Vestiri; de aceea, prin sentința Magistraturii celor Opt a fost condamnat la moarte, cu doar două ore pentru apărarea să.211 Pentru că era nobil, conform constituției cetățenilor acelor timpuri, deoarece descindea din Messer Rinieri care a fost îngropat la S. Maria Novella cu titlul de "cavaler

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
213 A fost atârnat de acele ferestre pe 20 iulie purtând haină de cetățean, cu dungi cenușii și lungă până la tălpi, precum obișnuiau să poarte aceia care erau eligibili pentru funcții, deși era roșie pentru aceia care fuseseră numiți în magistratură. Acesta era un semn de mare asprime, considerând respectul cu care era privită această costumație, pentru că arată ca oricine insultă un cetățean îmbrăcat în acel constum va fi pedepsit sever, așa cum s-a întâmplat cu un bărbat care a spus

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
Maria Magdalena, pentru că pictură este o pagină de pe care citesc cei care nu au cunoștință literelor aceia care, în mare parte, au cea mai mare nevoie să fie atenționați și corectați.215 Din lucrurile ce i-au fost confiscate de magistratură, o parte au fost folosite pentru construcția oratoriului destinat să fie clădit în onoarea venerabilei imagini. Poporul, de asemenea, a contribuit prin ample donații la acest scop, acum că acolo a răsărit o nouă devoțiune față de ea. Documentul XI Testamentul

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
V, dos. 1191r, "Per essere stată poco numerosa în questo ramo, che venne în Firenze, si vedono în essa pochi godimenti di antichi magistrați". [Din moment ce membrii acestei ramuri care au venit în Florența erau puțini, familia a deținut puține vechi magistraturi] 48 Vezi ASF, Carte del Bene, 49, în care Scrisorile 139 (datate 1381-1382) și 224 (vorbind de un "nepot") au fost scrise de un anume Giovanni Rinaldeschi; și Scrisorile 297, 301, 304, 315, 319, si 320 (toate nedatate dar probabil

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
da Romena, dos. 232r [3 iunie 1501]). 53 Compară de exemplu, bogată tradiție discutată în J. Bremmer, "Scapegoat Rituals în Ancient Greece", Harvard Studies în Classical Philology, 87 (1983), 299-320. 54 Pentru Cei Opt pentru Siguranța vezi G. Antonelli, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze", Archivio storico italiano, 112 (1954), 3-39; A. Zorzi, L'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina (Florența, 1988), 42-45, 50-53, 67-72 și 83-89; și J. K. Brackett, Criminal Justice and Crime în Lațe Renaissance

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
facci orazione che și elegghino uomini terribili e rigidi în questo magistrato delli Otto, che, se faranno la iustizia, è liberata la città..." [Să ne rugăm cu toții că cei mai înfricoșători și mai neclintiți oameni să fie aleși pentru această magistratură a celor Opt, căci de vor face dreptate orașul va fi eliberat...]. 58 ASF, Atti del Podestà , 5547, "Liber condemnationum domini Monaldi de Fasciolis de Urbe veteri," (1 aprilie 1501-1 octombie 1501), nepaginat. O sursă vernaculara din 1508, "Libro di

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
la Bargello: vezi F. Fumi și C. Gado, Stemmi nel Museo nazionale del Bargello (Florența, 1993), 106-107, fig. 133. 59 Printr-o lege din 15 aprilie 1502, Zorzi, L'amministrazione (n. 41 mai sus), 103; discutată și în Antonelli, "La magistratură" (n. 41 mai sus), 29, și L. Martines, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florence (Princeton, 1968), 137-142. 60 Ț. Kuehn, Law, Family and Women: Toward a Legal Anthropology of Renaissance Italy (Chicago, 1991), 7, susține nevoia "de a lua în

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
1975), 45 n. 9 și 48 n. 18, a respins atribuirea. Vezi și W. J. Connell, La città dei crucci: fazione e clientele în uno stato repubblicano del '400 (Florența, 2000), 222. 125 De două ori a permis Marele Consiliu magistraturii Celor Zece să decadă în acești ani, inițial în perioada mai 1499 septembrie 1500, și din nou în perioada septembrie 1501 iunie 1502. (Pentru prima reinstituire a Celor Zece, vezi ASF, PR, 191, dos. 27r-28r [18 septembrie 1500]; și pentru

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898

de purificare. Trebuia să se dovedească în stare de statornicie și devotament, așa încît, trădat de Otilia, să aibă amara satisfacție de a fi mai presus de ea. Stănică vestise, solemn, că, grație protecțiilor, va fi numit spre toamnă în magistratură, deocamdată pe undeva prin provincie. Se plictisise, zicea, de incertitudini și mizerii și voia să scape de familie. În provincie avea să-și facă o mică gospodărie, avea să se bucure de liniște. După el, marile cariere începuseră totdeauna în

Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668

și să o reconstituie după cum actualitatea însăși o cere. El pledează de fapt pentru o multitudine de tipuri de public, formate în jurul unei ierarhii de lideri (administrații, partide etc.), care se stratifică progresiv pînă ajunge la nivelul ultim, cel al magistraturii supreme. Democrația maselor trimite la imaginea unei națiunii bine închegate, în care domină virtuțile colectivității. În democrația publicului se ascunde o națiune dispersată, în care fiecare fracțiune își urmează propriile-i tradiții și care are la bază consensul indivizilor. Ambele

Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici (2001) [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

a Constituției, inițiat de o comisie parlamentară constituită în acest scop, a constatat că două din prevederile proiectului de lege erau neconstituționale. Era vorba despre desființarea unei garanții a dreptului de proprietate și despre o organizare a Consiliului Superior al Magistraturii potrivnică Legii fundamentale. În ambele cazuri, Curtea Constituțională a decis că textele în cauză sunt neconstituționale și ele au fost eliminate de către comisia inițiatoare din Proiectul Legii de revizuire a Constituției. Alături de aceste sentințe de neconstituționalitate, Curtea a formulat și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

domenii care nu fac obiectul legilor organice. Capitolul V, Administrația publică, reglementează administrația publică centrală de specialitate și administrația publică locală, iar Capitolul VI cuprinde norme referitoare la Autoritatea judecătorească, reglementând instanțele judecăto rești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Titlul IV, Economia și finanțele publice, cuprinde norme referitoare la economia de piață, proprietate, sistemul financiar, bugetul public național, impozite și taxe, Curtea de Conturi. Titlul V, Curtea Constituțională, reglementează controlul constituționalității legilor. Titlul VI, Integrarea euroatlantică, vizează aderarea României

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
de război; g) regimul stării de asediu și al stării de urgență; h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective; j) statutul funcționarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; m) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii; n) organizarea generală a învățământului; o) organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; p) regimul

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
Senatul nu avea decât posibilitatea confirmării legilor votate de Adunarea Poporului, în timp ce puterea efectivă aparținea magistraților. Magistrații dispuneau de imperium, adică dreptul de a convoca o armată, de a convoca Adunarea Poporului și de potestas, adică dreptul de a administra, magistratura fiind concepută ca o instituție ce trebuia să fie o replică la regalitate. Constituția României republicată cuprinde în titlul III autoritățile publice. Astfel, sunt cuprinse în acest titlu următoarele organisme, calificate de constituant drept autorități publice: - Parlamentul (capitolul I); - Președintele

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
secțiunea 1) - ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului, autorități administrative autonome; - Autoritățile administrației publice locale (capitolul V, secțiunea a 2-a ) - consiliile locale, consiliile județene și primarii; - Autoritatea judecătorească (capitolul VI) - instanțele judecătorești, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii. Ca urmare a modificărilor și completărilor aduse Legii administrației publice locale nr. 215/2001, prin Legea nr. 286/2006, în categoria autorităților administrației publice locale intră și președinții consiliilor județene. Se observă că fiecărei puteri în stat îi corespund autorități

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției. Capitolul 3 Puterea judecătorească În Capitolul VI al titlului III din Constituția României sunt reglementate instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Deși aceste trei structuri organizatorice sunt autorități judecătorești, în sensul Constituției, puterea judecătorească este reprezentată doar de instanțele judecătorești. 3.1. Considerații generale Instanțele judecătorești realizează justiția în scopul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
incapabililor, sau în alte cauze în care apreciază necesar, supravegherea respectării legilor în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii etc. Referitor la a treia autoritate judecătorească menționată de Constituție, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, acesta este alcătuit din 19 membri care au calitatea de demnitari și sunt aleși, în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, pe o perioadă de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Acest organism are ca principală atribuție aceea de a propune

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]