2,831 matches
-
abluțiuni, În timpul riturilor, se tatuează deasupra nasului, Între ochi, cu șofran, lemn de santal etc., prin care diferitele lor caste pot fi deosebite, iar săvârșirea abluțiunilor devine vizibilă. În planșele 1, 2, 3 capul este cel slăvit, fiind semnul eminenței majestății 340. Planșa 1 Maharajh sau Maharajah (Rege) Ranjit Singh Maharajah (Rege) Kurruk Singh Konwar (succesor legal) No-Nehal Singh Maharajah (Rege) Shere (sau Sher) Singh Planșa 2 R³nș (Regina) Chunda* Maharajah (Rege) Dalip (sau Dhulleep) Singh Serdar (Nobil) Jewahir (sau Jowahar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
săpat, ca să afle lucruri interesante. Când vedem șacalul scobind mormintele cele proaspete (...) un simțiment de dezgust și de groază ne Încongioară. Cu toate acestea, mult mai nesuferită trebuie să ni să apară lăcomia omului ce turbură pacea mormintelor, ce Înfruntă majestatea lor, ca să tragă din sânul lor cadavre omenești și să le vânză pe bani! Aceasta se face neîncetat de locuitori și de călători!...” (Opere, vol. VI: Călătorii, ed. cit., pp. 247-248). 77. Ciuma e prezentă Încă din deceniile anterioare (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În fața ministerului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a răspuns că nu este nici nebun, nici copil și că nu va primi cu niciun chip. Am făcut ca la ora 3 să parvină În forma obișnuită a comunicării de depeșe Majestății Sale asigurarea dată de Rosetti. Ministerul Cantacuzino va cădea În apă”, notează satisfăcut Marghiloman . Nici guvernul Carp nu va avea o soartă mai bună. La 12/25 februarie, Carp cere Camerei o moțiune de Încredere pentru programul său, dar cere
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca, tom XLVII, Seria Historica, 2008, p. 143-156; Daniel Cain, Les relations diplomatiques roumano-bulgares en 1900, În Revue des Études Sud-Est Européennes, tome XLVIII (nos 1-4), Bucarest, 2010, p. 259-282; Idem, Un trimis al Majestății Sale: Nicolae Mișu, București, 2007; Ion Mamina, Diplomația românească modernă și reprezentanții ei - portretele unor Ghiculești, În Studii și materiale de istorie modernă, tom XXI, 2008, p. 77-82. </ref>, urmărindu-se identificarea atât a diplomaților români din diferite capitale europene
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
prinț de de Solms Braunfels). În familia prințului Hermann de Wied și a soției sale Maria, se va naște primul copil, la 29 decembrie 1843 . Mică prințesă a fost botezată cu numele de Paulina Elisabeta-Otilia-Luiza<footnote George Bengescu, , Din viața Majestății Sale Elisabeta, Regina României, Editura Librăriei Socec & Comp., Soc. Anonimă, București, 1906 , p. 15 footnote>, iar peste ani va deveni prima Regină a României. Regele Carol I și Regina Elisabeta și-au dedicat viața întăririi statului pe care îl conduceau
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
limbi; era un amestec pitoresc și zgomotos de oameni, căi și bivoli”.<footnote Ibidem, p. 38 footnote> Edificiul a fost terminat în toamna anului 1883, iar inaugurarea lui a avut loc la 25 septembrie 1883.<footnote George Bengescu, Din viața Majestății Sale Elisabeta, Regina României, Ed. Librăriei Socec&Comp., Buc., 1906, p. 114 footnote> Ceremonia inaugurării Castelului Peleș a fost dintre cele mai solemne. Mitropolitul primat a sfințit toate sălile castelului, după care Suveranii au iscălit, împreună cu toate personalitățile țării, următorul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Vasile Alecsandri, care la fel ca și marele muzician George Enescu își avea camera lui în Castelul Peleș. Primul etaj al Castelului Peleș conținea apartamentele de gală și camerele elegante rezervate invitaților de rang mai mic. Camera de culcare a Majestăților Lor de afla lângă budoarul și biblioteca Reginei.<footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 120 footnote> Înfățișarea întregului interior al Castelului Peleș era bogată, măreață și impunătoare după cum amintește și Regina Maria, dar treptele întunecoase, geamurile nestrăvezii, draperiile sumbre, ca și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
României. Castelul Peleș a devenit prin urmare, un simbol al Casei Regale a României, era în fapt primul castel construit de familia princiară. Era reședință regală. La Castelul Peleș viața era, dacă de poate spune familiară. Curtea lua masa împreună cu Majestățile Lor, iar după cină, Regele se distra deseori cu o partidă de biliard, în timp ce Regina trecea în sala de muzică împreună cu suita.<footnote Robert Scheffer, Orient Regal. Cinci ani la curtea României, Ed. Saeculum I.O., Buc., 1997, p. 26
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
În general. Deși inițiat cu prilejul unui moment aniversar, volumul nu este o sumă de intervenții omagiale, ci mai curând un mijloc de reflecție și de analiză documentată, atât de necesar spațiului istoriografic românesc. Simpozionul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I, căruia i se cuvine Întreaga noastră gratitudine, a reunit istorici de seamă din România și Republica Moldova, recunoscuți pentru preocupările lor sistematice În direcția evaluării și reevaluării instituției monarhice, a domniei lui Carol I și a posterității
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
din parc mai e loc/ Și pentru obositele tale oase”. Altfel spus, invarianta particularizantă a lirismului lui S. e un cabotinism ingenuu. Autoportretizându-se ca haimana, ca golan, poetul o face cu un orgoliu suveran și întrebuințează, vorbind despre sine, pluralul majestății: „Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea,/ Noi n-am avut alt soare decât Umilința”. Asemenea lui Al. Macedonski, dintre „poeții blestemați” autohtoni, autorul Orei fantastice trăiește, tot timpul, cu sentimentul valorii sale paradoxale, neînțeleasă de contemporani. Dar atitudinile
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
subînțelesuri, la „El”, la „Cel mai...”, umilul cetățean retrăiește situații caracteristice climatului social-istoric general și își amintește acte personale de revoltă, planuri infantile de suprimare a tiranului. În mintea lui resuscită textul unei scrisori către regina Marii Britanii, în care cerea majestății sale să îi retragă impostorului distincțiile nemeritate, precum și tentativa, minuțios chibzuită, de ucidere a lui Nicolae Ceaușescu, la o vizită în întreprinderea lor. Cartea de la Gura Zlata (1991) e un eseu memorialistic, un fel de jurnal de vacanță, agrementat cu
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Soarelui și alte poeme, București, 1910; O privire asupra evoluției artei dramatice, București, 1912; Venus și Gioconda, București, 1912; Fluturii, București, 1914; Neguțătorul de arome, București, 1916; Pe-aicea nu se trece (în colaborare cu Mircea Dem. Rădulescu), Iași, 1917; Majestatea morții, București, 1918; Sărbătoarea pâinei, București, 1919; Autori și actori, București, 1920; Povestiri, București, 1921; Povestea vistierului Statori, București, 1921; Căderea Rinului, București, 1922; Purgatoriul, I-II, București, 1922; ed. îngr. Julieta Moldovanu, pref. Dumitru Micu, București, 1983; Poezii, București
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
fie ocultat de omniprezența titlurilor ierarhice. Episcopii se desfată cu titlu de „stăpâni” într-o lume care nu mai știe nimic despre demnitățile imperiale ale arhiereilor, măcar fiindcă au trecut cinci secole și jumătate de la căderea Bizanțului... Patriarhul folosește pluralul majestății („noi...”) și este un „preafericit”, mitropoliții sunt „înalt preasfințiți” - cât despre un preot, el rămâne doar un „cucernic” sau, pentru monahi, un „cuvios”. Iar „frăția ta” ce vă spune? Nimic, atunci când se întâmplă să fiu... o soră întru Domnul. Corespondențele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
circ”); passim (lat., „ici-colo”); per aspera ad astra (lat., „Prin greutăți spre stele”); per pedes apostolorum (lat., „cu picioarele apostolilor”, „pe jos”); persona non grata (lat., „persoană nedorită, neacceptată - de obicei, despre diplomați, persoane publice etc.”); pluralis majestatis (lat., „pluralul majestății” - a vorbi despre sine la plural”); post factum (lat., „după faptă”, „ulterior”); post festum (lat., „după sărbătoare”, „prea târziu”); post scriptum (lat., „adaos la o scrisoare după semnătură”); primum movens (lat., „primul motor”, „principiul etern al schimbării”); primus inter pares
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
necondiționat față de F.R.N. Președinta F.U.F.R., Maria Baiulescu afirma într-un interviu dat ziarului România că Frontul Renașterii Naționale a fost primit cu bucurie de către femei, așa cum ele privesc cu o adâncă încredere opera dirijată atât de înțelept de Majestatea Sa, Regele, pentru întărirea României și a poporului nostru. ș...ț Fiind nevoie și de concursul nostru, nu vom ezita nici o clipă ca să aderăm cu deplină conștiință să servim Patria și Tronul. Femeile n-au stat departe de chemarea vremurilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a poporului nostru. ș...ț Fiind nevoie și de concursul nostru, nu vom ezita nici o clipă ca să aderăm cu deplină conștiință să servim Patria și Tronul. Femeile n-au stat departe de chemarea vremurilor. Nu vom sta nici astăzi, când Majestatea Sa cere să realizăm comandamente atât de nobile: muncă, unire și prosperitate națională 1. Încrederea asociațiilor de femei în F.R.N. a fost infirmată de realitate. F.R.N. nu s-a închegat ca un organism politic viabil, în stare să „regenereze viața
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a mii de ostași români și care rămâne un testimoniu prețios de evlavie ce va înscrie numele Societății Ortodoxe în istorie. Terminând lucrările acestui congres ne îndreptăm gândul către scumpul nostru Rege și către întreaga Familie Regală în frunte cu Majestatea sa Regina Maria, cărora le aducem asigurarea unui devotament ce nu s-a dezmințit niciodată. Prea Veneratului Patriarh, Membrilor Sfântului Sinod, Mitropoliți și Episcopi și întregul Cler, îi asigurăm că în noua perioadă de activitate ce se va deschide astăzi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în rândurile ei aproape un milion de femei, s-a alăturat celor care luptă pentru înfăptuirea Platformei-Program a Blocului Partidelor Democrate. Realizările de până acum ale Blocului Partidelor Democrate reprezentate în guvernul Groza - înfăptuiri care au primit înalta prețuire a Majestății Sale Regelui, cu prilejul decorării d-lui Prim-Ministru - sunt o chezășie că cele cuprinse în Platforma-Program a Blocului Partidelor Democrate vor fi îndeplinite. Vor fi îndeplinite cu atât mai degrabă și mai bine, cu cât mai inimos și mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de pe malul Mării Negre, de la 5 km sud de portul Mangalia și să ajungă pe malul Dunării în apropiere de Silistra 366. Tratatul de pace de la Berlin, semnat la 1/13 iulie 1878, prevedea la articolul 45 că "Principatul României retrocedează Majestății Sale Împăratul Rusiei partea din ținutul Basarabiei care a fost despărțită de Rusia în urma tratatului de la Paris din 1856"367. Articolul 46 al tratatului stabilea ca "insulele din Delta Dunării, cât și Insula Șerpilor, sangeacul Tulcei, cuprinzând districtele (cazas): Chilia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
853. În anul 1875 în spatele mănăstirii a fost amenajată o fântână de către un anume Theodor Moruian Construcția clopotniței mănăstirii a început în anul 1864 dar lucrările au fost finalizate abia în anul 1883854. Aici a fost așezată inscripția: "Sub domnia Majestății Sale Regelui României Carol I și a soției sale Regina Elisabeta și sub păstoria Prea Sfinției Sale Episcopul Iosif Gheorghian al Dunării de Jos s-a zidit această clopotniță și un paraclis cu hramul adormirea Maicii Domnului; prin stăruința și cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor din oraș, regele Carol I și principele Ferdinand s-au aflat, pentru scurt timp, în vizită la primăria orașului Constanța. În cursul vizitei la prefectura județului Constanța "fură presentați Majestății Sale toți capii de servicii"1644. După prezentări, regele Carol I "se întreținu cu fie-care", în timp ce, principele moștenitor "adresă (...) întrebări asupra mersului afacerilor"1645. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 1889, la orele 1400, "M. S. Regele și A. S. Principele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța publica un articol în cadrul căruia se afirma, printre altele: "( ...) noi ne plângem de părăsirea în care e uitată Dobrogea. Pe noi ne interesează faptul că de când provincia a fost anexată afară de domnul prim-ministru, cel mai bătrân din consilierii Majestății Sale, nimeni n-a vizitat Dobrogea, dintre oamenii de stat"1745. Cu toate că "nimeni nu s-a mai interesat de soarta acestei părți constitutive a statului", Dobrogea avea "un oraș maritim în dezvoltare vertiginoasă (...) grupuri de bordeie și colibe devenind sate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județ prezentat M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General al județului Constanța, (...) pentru a supune la cunoștința Majestății Voastre situațiunea județului, credem că îndeplinim nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
delegați de Consiliul General al județului Constanța, (...) pentru a supune la cunoștința Majestății Voastre situațiunea județului, credem că îndeplinim nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea îndatoririlor"1775. Având în vedere toate acestea, semnatarii memoriului solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în parlamentul țării"1776 apreciind că "această cestiune rămâne la chibzuința Înaltului Guvern al Majestății Voastre"1777. Autorii memoriului considerau că guvernul "e în măsură de a hotărî dacă spiritul public dobrogean este destul de apt și matur pentru drepturile politice, și dacă rațiuni de înaltă ordine de stat nu se opun la aceasta"1778. Pe lângă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]