9,718 matches
-
După ce, în timp, au existat numeroase dispute în privința posibilității transformării leziunilor benigne în maligne, a diferitelor etape ale transformării maligne, astăzi, se consideră că, în anumite condiții, transformarea este posibilă, dar nu obligatorie. Astfel de leziuni cu potențial de transformare malignă sunt: hiperkeratoza și nevii pigmentari, leucoplazia și displazia mucoaselor, neurofibromatoza, polipii colonici și rectali, rectocolita ulcerohemoragică. Este deosebit de importantă identificarea acestor leziuni, care corect urmărite și tratate, previne apariția neoplaziei. În actualul stadiu al cunoștințelor, am putea schematiza carcinogeneza astfel
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
Prezența acestor antigene poate fii detectată în laborator și astfel folosită în diagnosticul și monitorizarea postoperatorie a cancerului. Sinteza acestor antigene este expresia unei depresii a unor gene. Modificări genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este o etapă
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este o etapă premalignă latentă caracterizată de modificări ireversibile ale AND-ului celulei stem sub acțiunea unor carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
propagarea și progresia. Inițierea este o etapă premalignă latentă caracterizată de modificări ireversibile ale AND-ului celulei stem sub acțiunea unor carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne (promoția). Aceste celule sunt supuse interacțiunii cu gazda selectându-se clonele ce vor dezvolta tumori (conversia). Urmează propagarea caracterizată de înmulțirea celulelor tumorale până la stadiul de tumoră „in situ”. Rata de creștere a unui țesut depinde de: numărul de celule
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de înmulțirea celulelor tumorale până la stadiul de tumoră „in situ”. Rata de creștere a unui țesut depinde de: numărul de celule în diviziune, durata unui ciclu cellular, numărul de celule care se pierd. Una dintre cauzele creșterii rapide a tumorilor maligne este numărul mare de celule în diviziune. Durata unui ciclu celular tumoral nu este obligator mai scurtă, mai repede, celulele tumorale nu mor înainte de termen. Raportul între numărul celulelor în diviziune și numărul celulelor în repaus reprezinta fracția de creștere
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
lezional local, (formațiune bine delimitată, fără invazia organelor vecine, fără adenopatie sau metastaze, cu evoluție lentă) la care se pot adauga semne de compresiune asupra organelor vecine, complicații locale (hemoragie, suprainfecție) și, în cazul tumorilor endocrino secretante, semne generale. Tumorile maligne în stadiile incipiente pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome necaracteristice și inconstante. În stadiile avansate apar sindromul lezional local (formațiune rău delimitată, cu invazia organelor vecine, cu adenopatii regionale sau la distanță, cu metastaze, cu evoluție rapidă), semne de
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cu substanța de contrast al tubului digestiv (pasaj esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
sistemică. Radioterapia este folosită în diferite scheme terapeutice asociată pre-, intrasau postchirurgical, chimioterapiei și altor mijloace terapeutice. 17.7.3. CHIMIOTERAPIA În ultimele trei decenii chimioterapia anticanceroasă a devenit o element de bază al schemelor terapeutice, mai ales în hemopatiile maligne și limfoame. Indicațiile chimioterapiei sunt, de regulă, adjuvante (de consolidare) sau neoadjuvante (de conversie) și, mai rar curative sau paliative. Chimioterapicele au efecte letale asupra celulelor blocându-le creșterea și înmulțirea prin inhibarea ANDului, ARN-ului, a sintezei proteice și
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ale peretelui toracic (cifoscolioze severe, obezitate morbidă, torace moale), afecțiuni pleurale (efuzii pleurale, pneumotorax), obstrucția căilor aeriene (corpi străini, laringospasm), afecțiuni pulmonare (astm, BPOC, pneumonie, edem pulmonar). Creșterea producției de CO2 se întâlnește în stările hipermetabolice (sepsis, febră, politraumatisme, hipertermie malignă, alimentație parenterală cu exces de glucoză). Creșterea fracției de șunt intracardiace sau intrapulmonare (detresa respiratorie). Simptomatologia este similară cu cea a acidozei metabolice, efectele creșterii PaCO2 fiind însă mai marcate decât cele ale creșterii concentrației de H+. Tratament: Scopul principal
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
fizic, deci restul de 97% revin din plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase ar fi un exemplu negativ al acestor „salve” transpozonice - aproximativ 90% din aceste mutații produse duc la defecțiuni ale genomului și implicit la boli degenerative, tumori maligne și moarte. În primăvara anului 2002, cercetătoarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit că transpozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici de informație, precum și faptul că organismele posedă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în celulele ce au fost invadate de viruși. Un alt aspect al aplicării teoriei sistemelor imunitare este completarea Materiei Medica a unor remedii în funcție de simptomele specifice fiecărui sistem imunitar. Un alt aspect demn de semnalat este existența în evoluția bolilor maligne de genul cancerului a unei etape în care cancerul se împrăștie în tot organismul (metastaze), fapt ce duce la ideea existenței unui agent patogen (virus, candida) implicați în această boală. Întrebarea pe care o pun este: Cîte din bacterii și
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Introducere Tumorile maligne ale tractului digestiv reprezintă un grup heterogen determinat de celula de origine, prognostic și comportare metastatică diferite, dar dacă limităm analiza la adenocarcinoamele cu originea în epiteliul tubului digestiv sau organele asociate, devin aparente aspecte interesante și paralele ale evoluției
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
manifestă proprietăți particulare și de ce apar diferențe? Cel mai probabil, pentru explicarea asemănărilor, se pare că este vorba despre faptul că tumora are la origine epitelii diferențiate foarte similare și care pot fi expuse la influențe carcinogenetice apropiate, rezultând tumori maligne cu multe proprietăți comune. O altă explicație, dar care nu are o susținere dovedită, ar fi că mutația genetica în celulele maligne ar putea fi similară în diverse cancere gastrointestinale. Comportamentul metastatic al adenocarcinoamelor gastrointestinale nu se conformează în nici o
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
are la origine epitelii diferențiate foarte similare și care pot fi expuse la influențe carcinogenetice apropiate, rezultând tumori maligne cu multe proprietăți comune. O altă explicație, dar care nu are o susținere dovedită, ar fi că mutația genetica în celulele maligne ar putea fi similară în diverse cancere gastrointestinale. Comportamentul metastatic al adenocarcinoamelor gastrointestinale nu se conformează în nici o paradigmă uzuală de explicare a metastazelor. Vechea paradigmă, bazată pe studii post mortem consideră extinderea centripetă a carcinoamelor, de la tumora primară la
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mucoasei gastrice și displazia colonului sunt mai greu de evaluat. Deocamdată nu a fost posibil de a identifica nici un marker oncologic sau factor prognostic care să fie de ajutor în estimarea leziunilor epiteliale care vor evolua sau nu spre modificări maligne. Este necesar un abord agresiv în excizia loco-regională datorită posibilităților extinderii tumorii pe cale limfatică și peritoneală, loco regională fără metastaze la distanță. Rămâne de determinat dacă chimioterapia sau modificări de tehnică chirurgicală pot reduce riscul extinderii locale sau distale a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
presupune pe baza unor celule sporadice pavimentoase. Se aseamănă cu celulele„de ovăz” ale cancerului pulmonar, fiind denumite carcinoame cu celule mici (McKeown). Aceste tumori sunt agresive și constant fatale, fără supraviețuiri la 5 ani. *Tipul endofitic protuberant este extrem de malign. Microscopic este un carcinom prost diferențiat pavimentos sau nediferențiat. Macroscopic poate fi dură sau fragilă și cea mai mare parte a tumorii este acoperită de epiteliu normal. Invazia este extensivă, cu multiple leziuni produse pe cale limfatică submucoasă. Marea malignitate duce
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
suprafață întinsă , deși este limitat la mucoasă și submucoasă, dar prezintă în aproximativ 50 % din cazuri metastaze în ganglionii limfatici perigastrici. O formă particulară a acestui tip este linita plastică, caracterizată printr-o reacție fibroblastică / desmoplastică în jurul cordoanelor de celule maligne. Recunoașterea endoscopică a acestui tip poate fi dificilă , biopsia superficială a mucoasei putând fi negativă. Se poate extinde spre esofag și duoden și tumora avansată cuprinde întreg stomacul. Deși extinderea cancerului gastric dincolo de pilor este considerată rară, în acest tip
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
au avut o extindere vasculară sau limfatică extensivă. Unii pacienți totuși, cu ganglioni dovediți negativ histopatologic au evoluat cu metastaze diseminate pe cale limfatică sau vasculară cu prognostic prost, în ciuda rezecției radicale practicate. Aceste tumori au fost clar de tip „foarte malign”. Alte tumori, în ciuda unor dimensiuni mari sunt potențial mai puțin maligne cu creștere înceată, tumori cu „malignitate scăzută”. Ar fi preferabil de-a identifica gradul malignității înaintea operației, astfel ca programul terapeutic cel mai adecvat să fie instituit de la început
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cu ganglioni dovediți negativ histopatologic au evoluat cu metastaze diseminate pe cale limfatică sau vasculară cu prognostic prost, în ciuda rezecției radicale practicate. Aceste tumori au fost clar de tip „foarte malign”. Alte tumori, în ciuda unor dimensiuni mari sunt potențial mai puțin maligne cu creștere înceată, tumori cu „malignitate scăzută”. Ar fi preferabil de-a identifica gradul malignității înaintea operației, astfel ca programul terapeutic cel mai adecvat să fie instituit de la început. Din toți indicatorii de comportare a tumorii cel mai evident și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
aceeași și dacă se face rezecția, deși prognosticul pare să fie mai bun dacă se face rezecția tumorii primare și a metastazelor hepatice, sau chimioterapie prin artera hepatică. In cazul în care cancerul a atins suprafața peritoneală a stomacului, celulele maligne sunt eliminate în marea cavitate peritoneală constituind depozite peritoneale și în pelvis. Această stadializare anatomoclinică finală a cancerelor digestive superioare este importantă pentru că permite o apreciere cât mai corectă a prognosticului și necesității 35 unei terapii adjuvante. De asemenea stadializarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
focalizată asupra detectării invaziei de vecinătate, care se evidențiază prin pierderea stratului cinci și confluența masei tumorale cu organele vecine. Deși CT permite aprecierea dimensiunilor ganglionilor limfatici, EUS adaugă informații asupra limitelor demarcării, intensității și texturii ecografice. Astfel sunt considerați maligni ganglionii rotunzi, precis delimitați, omogeni, hiperechogeni, iar cei alungiți, hipoechogeni, mai probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
probabil benigni sau inflamatori (figura 11). Figura 11: Imagine ultrasonografie endoscopică de tumoare esofagiană T2 N1. T: tumora; LN: ganglion limfatic; Ao: aorta. Aceste aspecte sunt însă evaluate subiectiv și nu evidențiază micrometastazele ganglionare. Sensibilitatea medie în detectarea 44 ganglionilor maligni de 89%. Dacă sunt depistați ganglioni de orice natură, există probabilitatea de 86% de prezență a metastazelor, în timp ce dacă nu sunt evidențiați, probabilitatea de a nu exista metastaze ganglionare este de 79%. Acuratețea EUS în aprecierea profunzimii invaziei tumorale și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
se impune în special la bolnavi cunoscuți cu risc: ulcere gastrice preexistente, cu intervenții gastrice pentru afecțiuni benigne, cu antecedente familiale, cu gastrite atrofice sau cu anemie pernicioasă. Orice ulcer gastric trebuie biopsiat, un mic procent, 0,5% din ulcerele maligne au aspect macroscopic benign (Graham, 1982). Biopsiile trebuie să fie multiple, din margini și din baza ulcerului, acest lucru duce la creșterea sensibilității, de la 70% în caz de biopsie unică la 98% la un număr de 7 biopsii (Graham, 1982
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
85% în stadializarea T pentru cancerele avansate și doar de 15% în cancerele precoce. Tomografia cu emisie de pozitroni Tomografia cu emisie de pozitroni a întregului corp (PET) folosind 18F fluorodeoxiglucoza (FDG) este aplicată în unele centre pentru evaluarea tumorilor maligne ale tubului digestiv. Un analog al 2-deoxiglucozei marcat cu 18F, 2-(18F)fluoro 2-deoxiglucoza este transportat în celule, unde este fosforilat în FDG -6-fosfat, care în celulele tumorale nu este metabolizat mai departe. Astfel se produce o acumulare preferențiala a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]