KorAP: Find »[drukola/base=mamar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...169 >

4,219 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

27). Opiniile legate de asocierea utilizării ambelor artere mamare pentru revascularizarea miocardică și apariția mediastinitei rămân împărțite, existând studii care evidențiează acest lucru (21, 28), precum și dovezi care susțin contrariul (20). Predispoziția la devascularizarea sternului indusă de folosirea ambelor artere mamare poate favoriza dezvoltarea mediastinitei în special când se combină cu alți factori de risc ca diabetul și obezitatea. Mediastinita după operația de by-pass aortocoronarian este o complicație potențial letală și care crește semnificativ costurile având o etiologie plurifactorială. Există numeroase

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sau > 1000 ml în patru ore). Reintervenția pentru sângerare postoperatorie este necesară în 3-5% din cazuri și la 2/3 din acești pacienți se identifică o sursă chirurgicală (60). Cele mai frecvente surse de hemoragie sunt reprezentate de: ramurile arterei mamare interne, radiale, gastroepiploice sau ale unui alt conduct arterial folosit; ramurile venei safene; anastomozele distale sau proximale; locurile de canulare; inserția firelor de pacemaker; patul arterei mamare; timusul; locul de trecere al firelor de sârmă folosite la sternorafie; ventriculografia în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicală (60). Cele mai frecvente surse de hemoragie sunt reprezentate de: ramurile arterei mamare interne, radiale, gastroepiploice sau ale unui alt conduct arterial folosit; ramurile venei safene; anastomozele distale sau proximale; locurile de canulare; inserția firelor de pacemaker; patul arterei mamare; timusul; locul de trecere al firelor de sârmă folosite la sternorafie; ventriculografia în cazul în care revascularizarea miocardică a fost asociată cu rezecția unui anevrism de ventricul stâng. Circa o treime din sângerările postoperatorii recunosc drept cauză o tulburare de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
nervului la nivelul cotului și lezarea plexului brahial la puncția venei jugulare interne. Vahl și colaboratorii său au demonstrat o creștere de 10 ori a incidenței leziunii de plex brahial la pacienții la care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (185). Pentru prevenirea leziunilor de plex brahial trebuie evitată deschiderea prea largă a depărtătorului sternal și plasarea prea sus a acestuia. Leziunile de plex brahial o dată instalate rămân simptomatice timp de 2-4 luni, dar unii pacienți pot avea deficite

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dictate mai frecvent de tehnica de anestezie folosită decât de statusul pulmonar al pacientului. Pneumotoraxul Incidența pneumotoraxului după operațiile pe cord deschis este de 1%-2% (187). Cauza poate fi traumatismul pulmonar secundar sternotomiei, inserției cateterelor venoase centrale, recoltarea arterei mamare interne, inserția unui tub de dren toracic, trecerea sârmelor prin stern la sternorafie. Aerul mai poate intra în torace în timpul unei manevre inadecvate de scoatere a tuburilor de dren sau poate trece dintr-un hemitorace în celălalt. Bolnavii emfizematoși pot

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
necesară montarea mai multor tuburi de dren sau rezolvarea chirurgicală a leziunilor pulmonare, cel mai adesea pe cale toracoscopică (187, 188). Hemotoraxul Revărsatele lichidiene pleurale hemoragice apar frecvent după chirurgia coronariană în special în cazul în care a fost recoltată artera mamară internă (189). Chiar și în cazul în care pleura nu este deschisă poate apărea hemotorax prin trecerea sângelui mediastinal prin mici orificii pleurale. De regulă, hemotoraxul trebuie drenat deoarece acumularea de sânge în cavitatea pleurală poate induce disfuncție pulmonară prin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în rândul bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192, 193). În apariția ei au fost incriminate traumatismul direct în timpul recoltării arterei mamare interne, folosirea hipotermiei locale (gheață în pericard). Uneori nu se poate decela o cauză aparentă (194). Afectarea bilaterală a nervului frenic apărea mult mai rar, dar consecințele acestei complicații sunt mult mai severe. Acești pacienți pot necesita traheostomie și ventilație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intubație orotraheală poate avea drept urmare apariția unei ulcerații pe fața posterioară a cartilajului aritenoid (210). ̨ n afectarea nervului laringeu recurent au fost incriminați mai mulți factori: presiunea exercitată de balonașul sondei de intubație, puncționarea venei jugulare interne, recoltarea arterei mamare interne (211). Este bine ca balonașul sondei de intubație să fie la circa 1,5 cm de corzile vocale adevărate, iar vârful sondei la circa 2 cm de carina traheei. În mod excepțional umflarea balonașului poate duce la ruptura peretelui

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ale accidentului coronarian. Diferitele morbidități asociate influențează supraviețuirea după by-pass-ul aortocoronarian: diabetul zaharat (255), boala vasculară periferică (256), insuficiența renală (257). Mortalitatea intraspitalicească a fost raportată ca fiind mai mică în cazul în care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (258). SITUAȚII SPECIALE ÎN REVASCULARIZAREA CHIRURGICALĂ A MIOCARDULUI Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție ............................................ 147 Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
36, 37, 38). Există autori care explică rata mai mare a mortalității prin suprafața corporală mai mică (39), diametrul mai redus al arterelor coronare (40), vârsta mai înaintată la operație, stările comorbide asociate (41), utilizarea mai puțin frecventă a arterei mamare interne (42). Complicațiile postoperatorii semnificativ statistic asociate cu sexul feminin includ sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, insuficiența renală acută, infarctul miocardic perioperator, aritmii ventriculare maligne (27, 43, 44). Date fiind însă rezultatele foarte bune în ceea ce privește ameliorarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Într-un model experimental, asocierea clopidogrel-aspirină previne mai eficient scleroza parietală la nivelul graftului venos comparativ cu simpla administrare a aspirinei (38). Utilizarea grafturilor arteriale conferă o serie de avantaje. Pe lângă excluderea practic a apariției bolii de grefon, folosirea arterei mamare interne stângi pentru revascularizarea arterei descendente anterioare crește cu 10% supraviețuirea la 10 ani (39). Când ambele artere mamare interne asigură revascularizarea miocardului, incidența anginei recurente scade de la 36% la 27% la 15 ani (40). Dacă la cele amintite adăugăm

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a aspirinei (38). Utilizarea grafturilor arteriale conferă o serie de avantaje. Pe lângă excluderea practic a apariției bolii de grefon, folosirea arterei mamare interne stângi pentru revascularizarea arterei descendente anterioare crește cu 10% supraviețuirea la 10 ani (39). Când ambele artere mamare interne asigură revascularizarea miocardului, incidența anginei recurente scade de la 36% la 27% la 15 ani (40). Dacă la cele amintite adăugăm patența recunoscută a arterei mamare interne și performanțele bune ale altor conducte arteriale (artera radială 94, 3% patența la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
arterei descendente anterioare crește cu 10% supraviețuirea la 10 ani (39). Când ambele artere mamare interne asigură revascularizarea miocardului, incidența anginei recurente scade de la 36% la 27% la 15 ani (40). Dacă la cele amintite adăugăm patența recunoscută a arterei mamare interne și performanțele bune ale altor conducte arteriale (artera radială 94, 3% patența la 2 ani ș41ț, artera gastroepiploică 92% la 5 ani ș42ț, artera epigastrică inferioară 79% la 5 ani ș43ț), obținem suficiente argumente pentru limitarea utilizării venei safene

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
printr-un acces minim, trebuie să fie însoțită de creșterea performanțelor instrumentelor chirurgicale astfel încât morbiditatea, mortalitatea și costurile să înregistreze o scădere semnificativă. Printre acestea, sistemele toracoscopice video-asistate vor juca un rol important în îmbunătățirea modului de recoltare a arterei mamare interne, precum și în minimalizarea accesului chirurgical. Clasic, în timpul recoltării toracoscopice a arterei mamare, imaginea este urmărită pe un monitor video, motiv pentru care chirurgul trebuie să mențină constant contactul vizual cu acesta. Simpla întoarcere a capului este însoțită de pierderea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
astfel încât morbiditatea, mortalitatea și costurile să înregistreze o scădere semnificativă. Printre acestea, sistemele toracoscopice video-asistate vor juca un rol important în îmbunătățirea modului de recoltare a arterei mamare interne, precum și în minimalizarea accesului chirurgical. Clasic, în timpul recoltării toracoscopice a arterei mamare, imaginea este urmărită pe un monitor video, motiv pentru care chirurgul trebuie să mențină constant contactul vizual cu acesta. Simpla întoarcere a capului este însoțită de pierderea controlului asupra locului unde se execută manevrele chirurgicale. Din acest motiv au fost

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
instrumentelor în câmpul operator. La acestea se adaugă și condițiile ergonomice de lucru în care se realizează intervenția chirurgicală. Imaginea endoscopică tridimensională este urmărită pe un mic ecran montat în casca pe care o poartă chirurgul. Se recoltează endoscopic artera mamară internă, după care se trece la efectuarea anastomozei pe artera descendentă anterioară. Există două posibilități: fie se realizează pe cord bătând, fie este instituit by-pass-ul cardiopulmonar prin tehnica Port-Access (51) și anastomoza se face pe cordul oprit cu soluție cardioplegică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
antecedente (conduct folosit vena safenă internă), operat în alt centru din țară, la care toate by-pass-urile erau nefuncționale și care avea angină pectorală invalidantă. Calea de abord a fost sternotomia mediană. Pentru revascularizarea chirurgicală s-au folosit conducte arteriale (artera mamară internă stângă și artera radială stângă), iar pentru zonele de miocard care nu au putut fi revascularizate prin procedeul clasic (lipsa vaselor coronariene graftabile) s-a utilizat un LASER holmium:YAG. Evoluția postoperatorie a fost bună, pacientul fiind asimptomatic. Chirurgia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de calibru redus. Pentru minimalizarea efectelor ischemiei regionale în normotermie trebuie respectate câteva reguli. În primul rând trebuie restabilit cât mai curând posibil fluxul sanguin distal de stenoză sau ocluzie. Pentru aceasta se va realiza mai întâi anastomoza cu artera mamară internă. În cazul folosirii venei safene, anastomoza proximală se va face prima. În al doilea rând, ramurile arterelor coronare cu stenoze severe sau ocluzii vor fi graftate înaintea celor ce asigură circulația colaterală. În sfârșit, vasul ce urmează a fi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Chirurgia coronariană miniinvazivă (MIDCAB) Dezvoltarea tehnicilor de cardiologie invazivă în revascularizarea miocardică a redus fără îndoială semnificativ numărul bolnavilor cu leziuni uni- și bicoronariene care se adresează serviciilor de chirurgie cardiacă. Cu toate acestea s-a constatat că patența arterei mamare interne anastomozată pe LAD (10-15 ani) depășește în multe cazuri intervalul de timp după care apar restenozări sau ocluzii consecutiv unei revascularizări percutane. Pe de altă parte, revascularizarea chirurgicală a miocardului folosind tehnica clasică (by-pass-ul cardiopulmonar) are costuri mult mai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
oferă în plus o serie de avantaje semnificative față de procedeele clasice: scurtarea duratei de spitalizare, recuperarea rapidă (91), evitarea accidentelor cerebrovasculare cauzate de mașina cord-pulmon (92). Aspecte tehnice în chirurgia coronariană miniinvazivă Bolnavul este poziționat în semidecubit lateral drept. Artera mamară internă stângă este recoltată sub ghidaj toracoscopic. Trocarele sunt introduse prin trei incizii de circa 15 mm în spațiile intercostale III, IV și V de-a lungul liniei axilare posterioare (93) sau în spațiile IV și VI pe linia axilară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
spațiile intercostale III, IV și V de-a lungul liniei axilare posterioare (93) sau în spațiile IV și VI pe linia axilară mijlocie și în spațiul V pe linia axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu intercostal. Ramurile arterei mamare interne sunt cauterizate sau ocluzionate cu clipuri. Dificultatea recoltării sub ghidaj toracoscopic a arterei mamare interne s-a redus o dată cu introducerea instrumentelor toracoscopice destinate special acestui

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în spațiile IV și VI pe linia axilară mijlocie și în spațiul V pe linia axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu intercostal. Ramurile arterei mamare interne sunt cauterizate sau ocluzionate cu clipuri. Dificultatea recoltării sub ghidaj toracoscopic a arterei mamare interne s-a redus o dată cu introducerea instrumentelor toracoscopice destinate special acestui scop: electrocautere toracoscopice ce au înglobat un sistem de irigare-aspirare și cautere toracoscopice cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
axilară anterioară (94). Acest abord permite o disecție completă a arterei mamare interne de la nivelul arterei subclavii până în al V-lea spațiu intercostal. Ramurile arterei mamare interne sunt cauterizate sau ocluzionate cu clipuri. Dificultatea recoltării sub ghidaj toracoscopic a arterei mamare interne s-a redus o dată cu introducerea instrumentelor toracoscopice destinate special acestui scop: electrocautere toracoscopice ce au înglobat un sistem de irigare-aspirare și cautere toracoscopice cu ultrasunete (95). Se practică apoi o toracotomie anterioară minimă (4 cm) în spațiul IV sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
însă situații în care până la o treime din bolnavi necesită stimulare temporară intracavitară pe durata intervenției chirurgicale (97). Se administrează heparina 1 mg/kg corp. Se identifică locul unde va fi efectuată arteriotomia pe LAD după care se secționează artera mamară internă stângă între clipuri. Se flușează artera mamară internă cu sânge amestecat cu papaverină și se ocluzionează cu ajutorul unui bulldog. Se trec două fire Prolene 4,0 sau 5,0 pe sub LAD proximal și distal de locul viitoarei anastomoze. Artera

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]