1,974 matches
-
de irigație, asigură răspândirea ciupercii. Prevenire și combatere. În spațiile protejate se recomandă dezinfecția solului, rotația culturilor, distrugerea resturilor ce ar putea avea forma perfectă și la apariția primelor simptome, se vor adăuga în soluțiile folosite ca tratamente preventive pentru mană și sulf muiabil 0,4 %. În cazul extinderii atacului, cultura se va trata cu: Metoben-0,15 %; Rubigan 12 EC-0,03 %;Karathane FN 57-0,1 % Saprol 190 EC-0,125 % (t.p.21 z) Topas 100 EC-0,035 % (t.p 7 z
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructe sănătoase și va fi tratată cu un dezinfectant ca: Apron 35 SD-2,5 g/kg, Previcur 0,15-0,25 g/kg sau Rovral 5 g/1 kg sămânță. În sere sau în câmp, tratamentele efectuate pentru prevenirea atacului de mană de sol, septorioză, alternarioză sunt bune și pentru prevenirea atacului acestei ciuperci. 8.1.18. Putregaiul alb al tomatelor Sclerotinia sclerotiorum Putregaiul alb al tomatelor este o boală frecvent întâlnită în toate culturile de seră, solarii și chiar în câmp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea sa și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la tomate. Boli produse de ciuperci 8.2.9. Mana ardeiului Phytophthora capsici Boala cunoscută și sub numele de putrezirea rădăcinii tulpinii și a fructelor de ardei, a fost semnalată în S.U.A. în 1919, în Italia în 1927, după care s-a extins în toată Europa cu o frecvență de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
datorită ploilor și temperaturilor scăzute, boala nu apare decât rar. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire presupun măsuri de distrugerea insectelor și amplasarea culturii în terenuri izolate de culturile sau plantele perene infectate. Boli produse de ciuperci 8.3.5. Mana vinetelor Phytophthora parasitica Boala este prezentă în culturile de vinete irigate unde a și fost semnalată încă din 1958 dar, producând pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectate. Boli produse de ciuperci 8.3.5. Mana vinetelor Phytophthora parasitica Boala este prezentă în culturile de vinete irigate unde a și fost semnalată încă din 1958 dar, producând pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf albicios alcătuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se manifestă sub forma unor pete mari brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. În condiții de umiditate atmosferică ridicată, petele se extind, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu: Apron 35 SD-2,5 g/kg sau Rovral-5 g/kg. Măsurile de igienă culturală, strângerea și arderea fructelor atacate sau îngroparea lor, au un deosebit rol în limitarea infecțiilor în cultură. Tratamentele preventive și curative care se aplică pentru mană și pătarea brună a frunzelor și fructelor sunt bune și pentru această ciupercă. 8.3.8. Alternarioza vinetelor Alternaria dauci Boala este frecvent întâlnită pe vinetele cultivate în spații protejate. Simptome. Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
50 WP 0,2-0,5 %; Captadin 50 PU 0,2-0,5 % sau Previcur 607 SL-0,2 %. În câmp, se va asigura o rotație a culturilor, introducând în asolamentul legumicol, o solă cu cereale sau cu graminee furajere. 8.4.7. Mana cucurbitaceelor Pseudoperonospora cubensis Boala a fost descoperită la mijlocul secolului trecut în Cuba, dar acum este cunoscută ca frecventă pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci, dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare la culturile din spații protejate. În Europa sa extins la începutul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
verzi, dovleci, dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare la culturile din spații protejate. În Europa sa extins la începutul acestui secol, iar în România a fost semnalată în 1928 în sudul țării. În Moldova ea a apărut abia după anul 1970. Simptome. Mana atacă numai frunzele, sub forma unor pete verzideschis pe fața superioară, pete de formă colțuroasă, bine delimitate de nervurile frunzelor. Culoarea petelor se schimbă în galben, apoi în brun, iar pe fața inferioară, apare un puf cenușiu-violaceu sau bej (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În țesuturile uscate, se formează spori de rezistență sferici, galbeni-bruni. Transmitererăspâdire. Ciuperca este răspândită de apa de ploaie sau apa de irigație. Irigarea prin aspersiune aplicată dimineața până la ora 10, când răspândirea sporangilor este maximă, dă un atac puternic de mană. Transmiterea ciupercii, de la un an la altul, este asigurată de sporii de rezistență prezenți în resturile vegetale, însă infecțiile din anii următori pot proveni și de la sporii aduși de vânturi din zonele cu ierni blânde, unde aceștia rămân viabili pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pseudoperonospora și Sphaerotheca; Fabiola cu rezistență la Fusarium, Colletotrichum, Pseudoperonospora și Sphaerotheca; Crimson Sweet cu rezistență la Fusarium și Colletotrichum și toleranță ridicată la Pseudoperonospora, Sphaerotheca și hibridul Paradise ce este rezistent la Fusarium, Colletotrichum și mijlociu de rezistent la mană și făinare. Soiul de pepene verde Lonci omologat în 2003este rezistent la fusarioză. Hibridul Creso de pepene galben este rezistent la fuzarioze, făinări și manifestă toleranță ridicată la antracnoză. Soiul Neptun de gogoșar omologat în 2001 este rezistent la virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fuzarioze, făinări și manifestă toleranță ridicată la antracnoză. Soiul Neptun de gogoșar omologat în 2001 este rezistent la virusul mozaicului tutunului (VMT) și tolerant față de Alternaria și Verticilium. Soiul Diamant, hibridul Vidra 102 (dovlecei) omologați în 2001, au toleranță la mană și făinare. 8.5. Bolile la varză, conopidă, ridichi,gulie și hrean Viroze 8.5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Mikal M-2,8 kg/ha; Ridomil MZ 72 WP-2,5 kg/ha; Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha sau Shavit 71,5 WP-2 kg/ha. Soiurile Resistor, Krautkaiser, Pacha și De Socodor sunt mijlocii de rezistente la mană. 8.5.9. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Rayss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2 % (timp pauză 21 zile); Merpan 0,2 % (timp pauză 14 zile); Rovral 50 WP-1 kg/ha; Dithane M 45-0,2 %; Antracol 70 WP 0,2-0,25 % (timp pauză 28 zile), Vondozeb-0,2 % sau alte produse ce previn atacul cu mane. 8.5.10. Putregaiul uscat al verzei Phoma lingam Boala a fost semnalată inițial în Germania la sfârșitul secolului XVIII, însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rotație de minim 3 ani precum și cultivarea unor soiuri tolerante limitează pagubele. Soiurile de ceapă Django F-1 și Romito, prezintă toleranță față de acestă bacterie, iar soiul de praz Jolant este mijlociu de rezistent. Boli produse de ciuperci 8.6.5. Mana cepei Peronospora destructor Mana cepei este considerată acum cea mai periculoasă boală care, poate compromite în totalitate culturile de arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ani precum și cultivarea unor soiuri tolerante limitează pagubele. Soiurile de ceapă Django F-1 și Romito, prezintă toleranță față de acestă bacterie, iar soiul de praz Jolant este mijlociu de rezistent. Boli produse de ciuperci 8.6.5. Mana cepei Peronospora destructor Mana cepei este considerată acum cea mai periculoasă boală care, poate compromite în totalitate culturile de arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
obligatorie și va fi urmată de arături adânci pentru încorporarea resturilor vegetale posibil infectate. Rotația de cel puțin 4 ani se impune, ca și plantarea de material semincer sănătos în terenuri drenate. Tratamentele recomandate pentru prevenirea și extinderea atacului de mană, sunt bune și împotriva alternariozei. Soiurile de ceapă Romito și Django F1 avizate în 1999 și respectiv 1998, manifestă o toleranță ridicată față de acestă ciupercă. Soiul de praz Jolant este mijlociu de rezistent față de Alternaria. 8.6.7. Putregaiul alb
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezinfecta cu Derosal 50 SC-0,2 kg/t. În timpul lucrărilor se va evita rănirea plantelor. Soiurile Romito și Djanga F1 avizate în ultimii ani manifestă o toleranță față de acest patogen. 8.6.11. Alte boli ale cepei, usturoiului și prazului Mana prazului; putregaiul verde al bulbilor; mucegaiul negru al cepei; tăciunele cepei; mucegaiul măsliniu; antracnoza; putrezirea roșie a rădăcinilor; rugina cepei. 8.7. Boli la morcov, pătrunjel, mărar,păstârnac, țelină, leuștean Viroze 8.7.1. Mozaicul țelinei Celery mosaic virus Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate fi infestat și nu poate fi folosit în grădina de legume. La înființarea culturii semincere, se vor folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bombarea zonei centrale a frunzei și curbarea spre partea inferioară a marginii limbului. Beet mild yellowing virus produce la spanac o îngălbenire, pete galbene mari, deformări ale limbului și nanism însoțit de decolorări. Boli produse de ciuperci 8.8.2. Mana spanacului Peronospora spinaciae Boala este cunoscută de foarte multă vreme putând fi întâlnită în răsadnițe, sere și câmp. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1929. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete verzi gălbui, difuze, variabile ca dimensiuni, în dreptul cărora, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
arăturile adânci de toamnă, rotația de trei ani și folosirea de sămânță sănătoasă, micșorează riscul îmbolnăvirii spanacului. Sămânța se va dezinfecta termic cu apă caldă de 50șC timp de 25 minute. În culturile semincere stropirile preventive care se execută pentru mană sunt eficace și pentru antracnoză. 8.8.4. Ascochitoza spanacului Ascochyta spinaciae Ciuperca a fost descris inițial din fosta U.R.S.S. în 1923 dar, acum este semnalat în toată Europa și America iar din 1952 este cunoscut și în România
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Rotația culturii de minim trei ani, recoltarea de sămânță sănătoasă, îngrășarea echilibrată ca și tratamentele preventive executate pentru mană, feresc cultura de atacul ciupercii. 8.8.5. Veștejirea fuzariană a spanacului Fusarium oxysporum f.sp. spinaciae Boala a fost descrisă încă din 1919 în S.U.A., însă acum se semnalează în toate țările cultivatoare ca producând pagube în special în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
legumicol, andivele nu vor urma după cartof, ceapă, ardei, usturoi. Cultura trebuie menținută curată de buruieni care, pot fi și ele atacate. Îngrășarea se va face echilibrat, deoarece excesul de azot amplifică atacul. Boli produse de ciuperci 8.9.3. Mana salatei și andivei Bremia lactucae Boala este cunoscută din 1843 în culturile de salată din zonele temperate ale Europei, iar la noi a fost semnalată încă din 1932, la Iași Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistă ca fructificații cu spori în resturile vegetale sau ca miceliu de infecție în semințe. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune și pentru evitarea atacului acestei ciuperci. 8.9.6. Alte boli ale salatei și andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o pastă de lanolină și ulei de parafină (N. Zinca, 1969). Plantele curățate de tumori, în primăvară vor fi stropite prin îmbăiere cu soluție de sulfat de cupru 2-3 %, înainte de a porni în vegetație. Boli produse de ciuperci 10.6. Mana viței de vie Plasmopara viticola Boala este originară din America de Nord, unde a fost observată încă din anul 1834 de către L. D. Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cupru 2-3 %, înainte de a porni în vegetație. Boli produse de ciuperci 10.6. Mana viței de vie Plasmopara viticola Boala este originară din America de Nord, unde a fost observată încă din anul 1834 de către L. D. Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]