2,351 matches
-
dintr-o depărtare - trandafirie și ea - a năzuinței colective. O cortină a dispariției și o alta, a reapariției, se înfășurau și desfășurau, sfâșiau și cârpeau, alunecând ca două păsări de pradă una pe lângă alta, în accese abia perceptibile de erotică marțială. A survola cu privirea numai aparențele superficiale, într-un fel reținut din decență, intra astfel într-o stranie conivență fumigenă cu a privi mult dincolo de ele, în domeniul aspirațiilor încă de împlinit, înspre nuditatea ultimă, edenică a umanului. Aspirațiile sociale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
celălalt capăt al nestrălucitului său voiaj. Un corp social străveziu, fără organe, traversa spațiul vizual al operei de artă, gata mereu să se reasambleze după dezasamblări și să-și transfere clandestin posibilități la distanță, printr-o mișcare ondulatorie; o mașinărie marțială cu geometrie variabilă, și capabilă să fluidizeze stazele în care devenirea socială se împotmolea, îl asalta mobilizator din ramele lucrărilor cu afecte fraterne, ce-l branșau la o amplă dinamică de ansamblu, transoceanică. Rostul artei de a da la iveală
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vieții lui, dinaintea unei pagini matinale! Să-și fi dorit mai mult decât își dădea seama intrarea în criză a modelului gospodăresc, colapsul lui catastrofic și, mai departe, cotitura în întunericul unui spațiu necunoscut, la pieptul căruia să se cuibărească marțial din lipsă de alt loc, și tremurând triumfător de frică? Da, celebrându-și cu dârdâieli înfrângerea temerii de frică și intrarea în rolul de amfitrion al ei cam plictisit de vizită. În mitul grecesc, Minotaurul dormea când a fost surprins
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
voluptăți, ce sfârșiseră cazate tocmai în altarul de maximă sacralitate al ființei sale calcinate de fulminență. Puțin contează că partenerul de joc nu era lumea întreagă, ci doar anumite chipuri ale ei; confuzia specifică panicii face parte integrantă din jocul marțial. Înverșunarea lumii împotriva individului trădează, dincolo de adversitate, și o formă de conivență, căci loviturile care nu-și distrug ținta o întăresc; prin ele are loc, odată cu transferul de privațiune, și un transfer de putere de a o îndura. Atâta vreme cât îi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și ei cum pot să-și facă rost de-o privire publică mai tolerantă... − Știi ce cred? Ei nu de atenția noastră au nevoie, cât de neatenție: practică un joc de-a distragerea, și nu atragerea atenției. Pură strategie, artă marțială brută, pe care-o opun dialecticii noastre. Fascinat de privirile solicitate insistent, narcisistul se mișcă greoi și previzibil, urmând spotul reflectoarelor, ceea ce face ca spațiul din jurul lui să devină mai permeabil mașinațiunilor de tot felul. Acest "vă rog să mă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
războiul Golfului, în ciuda vârstei, au solicitat masiv înrolarea voluntară în armata americană tocmai veteranii din Vietnam, cumva emaciați de cele două decade de pace scurse la limita suportabilului. Literalmente acalmia ajunsese să-i scoată din sărite. Nevoia imperioasă de adversitate marțială i-a supt afară din letargia pacifică înspre frontul nou deschis; odată dobândită, de condiția de luptător, ca și de cea de damnat, nu e deloc ușor de scăpat. Ce s-ar întâmpla dacă, în jurul unui Pământ în curs de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
promenadei. Valul de venit creează un efect de sucțiune dinaintea lui, resimțit nu la suprafață, ci în adâncime (ceea ce englezii numesc undertow). Lăsând suprafața relativ nemișcată, el sustrage fileurile de apă ce o susțin, dovedindu-se astfel maestru în arta marțială a destabilizării. În vreme ce prin cortexul arhitectului se învălmășeau semnale în curs de ordonare - mai toate legate de analitica jalnicei farse în care fusese, fără voie, coptat - între amigdala și hipocampul aferente lui se stârni un joc de ecouri, discret ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
păcii. Continuă să râdă, să petreacă, să se amețească. Însă dansează pe un vulcan. În vreme ce Hitler sfârtecă și anexează Cehoslovacia, Mussolini, care nu vrea să se lase mai prejos, invadează Albania în aprilie 1939. La 1 septembrie 1939, trupele germane, marțiale și cuceritoare, trec frontiera poloneză. Pe 3 septembrie 1939, după luni, ani de compromisuri și încercări de tergiversare, Anglia și Franța declară război Germaniei naziste. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: O NOUĂ ORDINE MORALĂ "Spirit de sacrificiu" vs. "spirit de juisare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe care o găseam difuza față de cea din care veneam. Cișmigiul era un lac pe care-l iubeam mult. Prima mea ieșire la întoarcerea în țară a fost în Cișmigiu, unde m-am întâlnit mai întâi cu proful de arte marțiale. Algerianul nu a fost prea indiscret, m-a întrebat doar dacă m-am simțit bine în Grecia și dacă am avut vreo experiență amoroasă. Am dat vina pe programul încărcat, ca și cum acestea erau motivele care ma împiedicaseră s-o fac
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
că au fost măsluite drept pentru care au ocupat piața centrală din Erevan, au ridicat corturi și luptă de vreo două săptămâni cu forțele de ordine. Morți și răniți de o parte și de alta, mașini și clădiri incendiate, lege marțială adică tot tacâmul care însoțește, de obicei, asemenea evenimente. Totuși, pentru că se întâmplă în Caucaz, faptele sunt mai grave decât cele petrecute în alte părți, fiind știut cât de repede scot, oamenii din zonă, cuțitul din teacă. Pentru noi contează
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
decembrie 1986 (tot Într-o seară fatidica de decembrie!), a unui foarte tânăr și talentat poet, elev al Liceului ,,Eminescu” din Iași, Alexandru Malin Tăcu. Precizam că tânărul, elev În clasa a XI-a, avea o constituție atletica, practica artele marțiale și nu dăduse niciodată semne că ar suferi de ceva. Și, dintr-odată, În seara fatală, cade În comă stranie, este dus la Spitalul de urgență și pus sub terapie. Dar, foarte ciudat, este scos de sub terapie intensivă, sub pretextul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
familie cu respect pentru normele moralei creștine, pentru adevăr - tatăl, fost deținut politic, dintr-o spița de răzeși din Burdusacii Tutovei, cu mulți cărturari - acest adolescent gândea liber și frumos. Din Îndrăznelile vârstei făcea parte și călirea trupului prin arte marțiale. Arte marțiale repudiate de regimul comunist. Acestea trebuiau practicate numai de trupele speciale ale Securității. La un anumit timp, familia tânărului licean a Început să fie terorizata de Securitate. Tatăl făcea parte dintr-o familie ai cărei membri au făcut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
respect pentru normele moralei creștine, pentru adevăr - tatăl, fost deținut politic, dintr-o spița de răzeși din Burdusacii Tutovei, cu mulți cărturari - acest adolescent gândea liber și frumos. Din Îndrăznelile vârstei făcea parte și călirea trupului prin arte marțiale. Arte marțiale repudiate de regimul comunist. Acestea trebuiau practicate numai de trupele speciale ale Securității. La un anumit timp, familia tânărului licean a Început să fie terorizata de Securitate. Tatăl făcea parte dintr-o familie ai cărei membri au făcut, la un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
l realizează adolescentului, HÎnceanu el Însuși un poet cu o sensibilitate aparte, pentru care m-am Îndoliat Îndeajuns atunci când am aflat ca valurile Jijiei Îi fuseseră așternut de mormânt și Încă visare - pentru noi rămașii: Pentru natură artelor (și artele marțiale), Malin avea o sensibilitate caleidoscopica. Părea că s-a născut În aceeași secundă dacă nu mai devreme, cu tulburătoarea lor frumusețe. Modelele de gândire și conduită aproape de perfecțiune Îi veneau de la sine; toate guvernate de talent. Elabora cu ușurință În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ce mă privește, nici o limită după 1990. În plus, m-am perfecționat ca un pușcaș marin și mi-am văzut visul cu ochii: cu inima cât un puric, m-am înscris la arte marțiale. Acolo am învățat multe, dar mai ales cum să-mi stăpânesc nervii sau frica și cum să mă adun dacă e să înfrunt o greutate. Trebuie deci să trag adânc aeru-n piept, să-l țin cât îl țin și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Tullius Cicero 232. „Nu te referi la cât de multe cărți, ci la câte cărți bune ai.” Lucius Annaeus Seneca 233. „Omul învățat are totdeauna averea cu sine.” Fedru 234. „Citește acea carte despre care viața poate spune: Îmi aparține!” Marțial 235. „Nu se cheamă bogăție mai mare ceea ce se pierde. Numai comoara minții, a sufletului tău, câștigată prin citirile tale, este adevărata bogăție, căci ea nu se pierde, nu se prăpădește niciodată.” Leonardo Da Vinci 236. „Pe un autor îl
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
-ți spun, în Roma unde-o găsești anume, Iar ca să nu-ți pierzi vremea umblând o-ntreagă zi, Cu cea mai bună grijă te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau Thymele, La fel citește, Cezar și versurile mele. Nici cenzorul prea aspru cu râsul nu se-arată; Nerușinat mi-e scrisul, dar viața mea-i curată.” Marțial 612. „Citind aceste versuri, găsi-vei printre ele Și bune și mai slabe, și foarte multe rele; Avitus, eu ți-oi spune cinstit, nu pe departe, Că doar așa, nu altfel, se poate scrie-o carte.” Marțial 613. „Mi-e
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mea-i curată.” Marțial 612. „Citind aceste versuri, găsi-vei printre ele Și bune și mai slabe, și foarte multe rele; Avitus, eu ți-oi spune cinstit, nu pe departe, Că doar așa, nu altfel, se poate scrie-o carte.” Marțial 613. „Mi-e fiecare carte o cetate, Cu ziduri roase, dar ostași vestiți, Care trăgând din arcurile toate, Bat până unde nici nu vă gândiți.” Virgil Carianopol 614. „Cărțile, cărți, cărți, Într-ale lumii-patru părți. Cărțile, ca și stelele, Risipite
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mulțumească întru totul pe toți cei care o vor citi.” Miguel de Cervantes 744. „Nu te referi la cât de multe cărți, ci la câte cărți bune ai.” Seneca 745. „Citește acea carte despre care viața poate spune: <<Îmi aparține>>.” Marțial 746. „Tot ce citim, să nu lăsăm să rămână întocmai, ca să nu fie străin; să asimilăm cele citite; altfel vor intra în memorie, dar nu în minte. Nu trebuie să ne mirăm că din aceeași materie fiecare adună ceva
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
organizează "Marșul asupra Romei", o parodie de revoluție populară menită în primul rînd să exercite presiuni asupra clasei politice și asupra regelui care ar fi putut cu ușurință să bareze drumul spre Roma bandelor înarmate ale lui Mussolini decretînd legea marțială și dînd ordin armatei să atace. Cu asentimentul unei mari fracțiuni a mediilor conducătoare, Victor-Emanuel preferă însă să-l însărcineze pe Mussolini cu formarea noului guvern. În fruntea unui guvern de coaliție în care fasciștii nu sînt nicidecum majoritari, Mussolini
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
imaginii și colajul de sunet și imagine îl înzestrează pe pilot cu o aură mistică, luînd ca bază codurile culturale din Triumph of the Will, care începea tocmai cu imaginea unui avion mișcîndu-se miraculos printre nori în acompaniamentul unei muzici marțiale, într-o fuziune de imagini de natură, tehnologie și nori. Top Gun debutează cu o îmbinare similară, țelul filmului fiind acela de a contopi imagistica high-tech, eroismul mitic și vitalitatea în figura unui "trăgător de elită" care reușește în toate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cafenea pe trotuar și în stradă, având în frunte pe avocatul Atanasiadi care era mic, cocoșat și cu figura unei maimuțe. Atanasiadi era prieten cu Fănuță, dar în acel moment era plin de indignare. Ieșind în mijlocul stradei luă o pozițiune marțială, puse mâna în șold și strigă: — Savule, dă-te înapoi, căci ești soldatul tiraniei! Fănuță râzând îi răspunse: — Dă-te-ntr-o parte, pocitură, că n-am ce alege de tine! Unii au râs, alții, văzând că nu e glumă au șters-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dar pe care, alții, acum, au pierdut-o". 63 După înfrîngerea rebeliunii, Horia Sima și mulți legionari au părăsit țara și s-au refugiat în Germania. În noaptea cînd rebeliunea încetase și armata arestase pe o parte din rebeli, curtea marțială a Capitalei a dispus mobilizarea ofițerilor ei de rezervă, spre a-și completa numărul magistraților necesari pentru judecarea rebelilor. Tîrziu, după miezul nopții, am fost trezit din somn de soneria și bătăile în ușa casei mele. Era un sergent de la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Capitalei a dispus mobilizarea ofițerilor ei de rezervă, spre a-și completa numărul magistraților necesari pentru judecarea rebelilor. Tîrziu, după miezul nopții, am fost trezit din somn de soneria și bătăile în ușa casei mele. Era un sergent de la curtea marțială, care împărțea ordinele de mobilizare, pentru a mă prezenta chiar în dimineața aceea, la ora 8, la cazarma Malmaison. Făceam parte, la epoca aceea, din justiția militară, cu gradul de căpitan de rezervă. Președintele curții marțiale, colonelul Gelep, ne-a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]