1,626 matches
-
de la Teatrul Național, Nicolae Massim a pus în scenă primul spectacol de marionete "Cu Țăndărică spre Mările Sudului" după care a rămas aproape întreaga carieră un entuziast colaborator al teatrului, fiind în același timp un adevărat mentor artistic al regizoarei Margaretei Niculescu, o fostă studentă de la IATC, care în 1949 a înlocuit-o pe Lucia Calomeri în funcția de directoare a teatrului. După o lungă și distinsă carieră regizorală și didactică, Nicolae Massim a fost transferat din motive politice la Teatrul
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
securitate și politica monetară. Groenlanda, deja ieșită din Uniunea Europeană în 1982 printr-un referendum, are o economie bazată în principal pe turism și pescuit, dar 30% din PIB provine din subvenții din Danemarca. Groenlanda este condusă de către monarhul Danemarcei, actualmente Margareta II. Guvernul danez, condus de regină, numește un "Rigsombudsmand" ("Înalt comisar") care reprezintă guvernul și monarhia daneze. Groenlanda are un parlament compus din 31 de membri, numiți în urma alegerilor generale. Șeful de guvern este primul-ministru, care este de obicei liderul
Groenlanda () [Corola-website/Science/297954_a_299283]
-
și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și o bună parte din jnepenișurile de pe platoul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
încetat din viață în prizonierat la Orsk, în sudul Uralilor, în octombrie 1943. O mică parte din bogata sa colecție de documente, manuscrise, corespondența Hurmuzacheștilor etc, a ajuns în păstrarea Arhivelor Statului din București și Iași. După 1941, soția sa Margareta von Zotta a revenit la Cernăuți și a recuperat ce s-a putut din colecția genealogistului, donând cu acest prilej, o parte din scrisorile fraților Hurmuzachi, adresate mamei lor Ileana (Ilinca, Elena), istoricului Teodor Bălan. Sever Zotta a fost decorat
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
contemporane. Scriitorii protestanți ca Theodore Agrippa d'Aubigne, nu au ezitat să exagereze numărul de victime și să transforme evenimentul drept rezultat al unui conflict religios. Catolicii au încercat să se dezvinovățească aruncând vina asupra mareșalului de Tavannes sau asupra Margaretei de Valois - care a spus că nu știuse nimic. În realitate complexitatea și rapiditatea tragediei au fost atât de mari încât nimeni nu a știut cu adevărat care au fost în realitate fazele desfășurării evenimentelor. Revendicând câteva zile mai târziu
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
următoarea emisiune, în duet cu Marină Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășeneasca a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori. Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 și Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică ușoară în anul următor. Discul de Aur primit în 1968, o catapultează la Cannes în 1969, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M., și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Arta - CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu, studentă la Facultatea de Drept. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru. Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
doar în memoria fanilor. Apreciată cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb că actrița în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Curtea Veche cu 5 basme de Andersen 2009 urmat 3 audiobook-uri - Editură Litera 2012 în care a jucat rolul povestitorului; 1 DVD editat de UNICEF 2007. De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice. Vocea Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group - Japonia, Recordings Tel-Aviv, Melodia - URSS, Muză - Polonia, VDE - Elveția. Aici se poate vedea cea mai mare parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, incepand cu
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
CD-uri medalion - compozitor și tematice. Vocea Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group - Japonia, Recordings Tel-Aviv, Melodia - URSS, Muză - Polonia, VDE - Elveția. Aici se poate vedea cea mai mare parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, incepand cu 1960 până în prezent: Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Veniți la București”. Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului în anii '66, '67, '70 și '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Vă prezentăm lista premiilor câștigate de Margareta Pâslaru în ordine cronologică: 1961 - Premiul I solist vocal - la Faza Orășeneasca, ediția a VI-a, Concursul
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Campania "Școală te face mare", OvidiuRrom 2010 - Diplomă de Excelență oferită de Casă de Discuri Electrecord pentru fidelitatea față de Electrecord 2010 - Diplomă de Excelență Artistică pentru colaborarea cu echipa „Top Românesc“, Radio România Actualități. 2010 - "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord 2011 - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România 2011 - Premiul pentru Excelentă - o viață dedicată muzicii și carității - Premiile Confidențial TV 2011 - Trofeul
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
și Degețica apărute la Editură Litera 2013 - Omagiata la Noaptea Albă a Filmului Românesc pentru rolurile interpretate pe marele ecran 2014 - Lansarea programului „Vise frumoase copii“ inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București 2014 - Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în „Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie” din cadrul expoziției “Haină îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie 2014 - Trofeul Gală Crucea Roșie 2014 2014 - Diplomă
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
niciodată de Biserică, ceea ce avea să facă totuși, odată ajuns în zenitul carierei politice criminale. În noiembrie 1923, Himmler a participat la puciul Luddendorff-Hitler (zis „Puciul berii”) coordonat militar de fostul căpitan Ernst Röhm. În 1928 s-a însurat cu Margarete Siegroth, care era cu șapte ani mai în vârstă decât Himmler, divorțată și de confesiune lutherană. Din punct de vedere fizic ea reprezenta pentru Himmler idealul rasial nordic (blondă, ochi albaștri etc.). Au avut o fiică, Gudrun (n. 8 august
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
divorțată și de confesiune lutherană. Din punct de vedere fizic ea reprezenta pentru Himmler idealul rasial nordic (blondă, ochi albaștri etc.). Au avut o fiică, Gudrun (n. 8 august 1929). Himmler își adora fiica, alintând-o "Püppi" (păpușică). Mai târziu Margarete a adoptat un fiu, neglijat de Himmler. Soții s-au separat în 1940 fără a divorța. Himmler a avut doi copii ilegitimi - fiul Helge (n. 1942) și fiica, Nanette Dorothea (n. 1944) - cu secretara sa, Hedwig Potthast. Între 1919-1923, Himmler
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
thyrsiflora"), "Cnidium dubium" o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau pipiriguț ("Eleocharis carniolica"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, broaște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
mânerul sabiei cu semnul crucii. Satan este nevoit să dea înapoi. După acest incident petrecerea reîncepe. Apare Margareta (soprana). Faust îi iese în cale și se oferă să o însoțească până acasă. Tânără refuză cu modestie, dar ferm. În grădina Margaretei, tânărul Siebel (soprana) vine cu un buchet de flori pe care-l lasă pe o bancă, semn al curatei sale iubiri. După plecarea să, în grădina pătrund Faust și Mefisto. Impresionat de atmosfera de liniște și pace a acestui lăcaș
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
refuzase brațul. Așezându-se la roată de tors, ea cântă vechea Balada a regelui din Thule, cel rămas până la moarte credincios iubirii sale. Deodată zărește casetă pe care nu se poate stăpâni să n-o deschidă. Împodobita cu bijuteriile minunate, Margaretei i se pare că seamănă cu o fiică de rege. Faust și Mefisto se apropie. O vecină mai vârstnica, Martha, extaziata în fața unor asemenea bogații este discret îndepărtată de către Mefisto care se preface că o curtează. Rămași singuri, Faust și
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
unor asemenea bogații este discret îndepărtată de către Mefisto care se preface că o curtează. Rămași singuri, Faust și Margareta sfârșesc prin a se îndrăgosti unul de celălalt. Odată cu căderea nopții Faust vrea să plece, dar, reținut de Mefisto, ascultă glasul Margaretei care de la fereastra camerei își cântă dragostea stelelor chemându-și iubitul. Faust răspunde la chemarea ei și cei doi se pierd într-o îmbrățișare pătimașa. Cu un zâmbet sarcastic Mefisto își admira victoria. Părăsita de Faust, Margareta se refugiază în
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
Valentin care vrea să spele în sânge dezonoarea surorii sale. În duelul cu Faust, Valentin este rănit mortal de spadă lui Mefisto și, înainte de a-și da sufletul, isi blestema sora. „Noaptea Valpurgiei”. Vrând să-l facă să uite dragostea Margaretei, Mefisto l-a dus pe Faust în împărăția să unde, într-un dans fantastic, i se perinda prin fața cele mai frumoase femei. Faust nici nu le vede. Gândurile sale sunt tot la blândă și curată Margareta. El îi cere lui
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
celulă. Cu ultimele puteri ea cheamă îngerii să-i salveze sufletul chinuit. În fața trupului ei lipsit de viață se aude glasul lui Mefisto: "E OSÂNDITA!!! HAI VINO VINO ", dar de sus, din înălțimile cerului, voci limpezi rostesc: "E MANTUITAAA... Sufletul Margaretei se înalță la cer. EPILOG (în traducerea lui LUCIAN BLAGA) : "TOT CE ESTE VREMELNIC E NUMAI SIMBOL, CE ESTE CHIP ÎNDOIELNIC AICI S-A ÎMPLINIT, NESPUSUL DEPLINUL IZBANDEI, ETERN FEMININUL NE ÎNALTĂ ÎN TĂRIE "
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
conducă opera ""Faust"" de Charles Gounod, a fost, în seara respectivă, indisponibil, Comissiona, pe atunci în vârstă doar de 17 ani, a convins conducerea operei că el cunoaște partitura, făcându-și astfel debutul dirijoral alături de mama sa, care interpreta rolul "Margaretei". În 1949, se căsătorește cu dansatoarea Robinna, care îi va fi alături până la sfârșitul vieții. În 1950, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai tarziu, în 1955, este numit dirijor principal al Operei de
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
cu Maria de Medici, una dintre cele mai bogate femei din Europa, după ce căsătoria cu Margareta de Valois a fost anulată de papa Clement al VIII-lea; motivul despărțirii a fost lipsa urmașilor și o serie de escapade amoroase ale Margaretei. Copiii rezultați din căsătoria cu Maria de Medici au fost: După datele istoricilor din acea perioadă, 80% din populația de la țară a avut o viață mai ușoară și, în general, nivelul de trai a crescut. În anul 1610, la vârsta
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
(n. 23 noiembrie 1948, București) este o scriitoare, traducătoare, orientalista (arabista), diplomata din România de etnie germană. După căsătorie, numele ei oficial este Margareta Tăbărași. s-a născut la 23 noiembrie 1948 la București. Grețe Tartler este absolventa a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția arabă-engleză, si a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Este doctor în filosofie al Universității București, 1995, cu
Grete Tartler () [Corola-website/Science/302330_a_303659]