8,401 matches
-
obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adaptare la care sunt supuși individul sau grupele sociale dau naștere la tensiuni, angoase și frustări cărora le cade victimă categoria cea mai fragilă a populației (copiii, tinerii adolescenți, bătrânii, șomerii, emigranții, persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc.). O societate modernă, cu cât este mai bine organizată, cu atât este mai puțin tolerantă față de bolnavii psihici și de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei cenzuri riguroase, organismele de asistență ale acestora au un caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care persoana sau grupele social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Starea de nesiguranță, neîncredere, suspiciune, evitarea de contacte umane. Ea va fi compensată prin nevoia de asociere a indivizilor în scopul obținerii unei garanții de protecție prin siguranța oferită de apartenența la un grup. Apariția de grupe de interese sau marginale care oferă membrilor săi o identitate, un rol și un statut pe care societatea nu-l mai oferă. În plus membrii grupului se vor identifica cu liderul lor printr-o relație de tip patern, întrucât acesta incarnează arhetipul tatălui protector
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au drept factor comun de manifestare violența. Din punct de vedere formal și în ceea ce privește conținutul tematic, aceste psihoze colective se pot manifesta sub diferite aspecte, după cum urmează: conduite de violență fizică, verbală, socială etc; conduite delictuale (bandele de delincvenți, grupele marginale de tineri delicvenți, crima organizată, grupările teroriste etc.); competiții sportive dominate de violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tuchilă, Două romane, AFT, 1978, 9; P. Constantin [Constantin Pricop], „Strigătul ierbii”, CL, 1978, 11; Ulici, Prima verba, II, 164-165; Gabriel Dimisianu, Povestiri din câmpia munteană, CNT, 1979, 39; Sorin Titel, Farmecul povestirii, RL, 1979, 39; Artur Silvestri, Observația mediilor marginale, LCF, 1979, 40; Gheorghe Pituț, Un roman din povești, LCF, 1980, 16; Mircea Popa, Spectaculosul acțiunii, TR, 1981, 10; Piru, Debuturi, 117-120; Roxana Sorescu, Reabilitarea epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
era recuzita curentă a supraviețuirii noastre”. Tot el citează observațiile bine făcute ale lui Mihai Botez, pentru care supraviețuirea ar fi fost o artă, „chiar demnă, sub dictatura comunistă, combinând supunere bine calculată, criticism autolimitat, păstrare tactică a unui profil marginal și utilizare inteligentă a oportunităților”. Complicitatea, bucuria victoriei în cotidian, împărtășirea și împărțirea micilor prăzi din abundența occidentală - fie cărți, fie reviste, dar tot așa și banale produse de masă, ca brânzeturile franțuzești, ciocolatele elvețiene, cutiile de bere de oriunde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vile noi din nordul Bucureștiului („Paradisul Verde”, „Corbeanca”, Mogoșoaia, Snagov) și frecventează magazine de multe ori mai scumpe decât în Occident. Pe de altă parte, spoliată de această clasă de indivizi de un cinism inuman, restul populației se distribuie între marginali de toate nuanțele, lăturalnici și lumpeni. Ar merita totuși sugerat că a caracteriza această combinație exclusiv drept „Lumea a Treia” poate distrage atenția de la modul în care Lumea Întâi este indigenizată în România, foștii privilegiați de până în 1989, precum și cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dans ces scénarios, à l’aide de deux clefs: a) comme une stratégie d’institution de nouvelles règles morales et d’un nouveau projet d’homme; b) comme un conflit socio-cognitif, comme une «lutte interpersonnelle»: la guerre d’un groupe marginal pour acquérir des positions et des rôles sociaux, «du pouvoir cognitif» (simultanément avec la dépossession des anciens détenteurs de ces attributs). Dans le premier cas nous avons à faire à une technique de déviation des processus de transfert et d
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
hipoacuzici. Mai târziu l-am întâlnit pe Ioan Mânzat, lucra acum ca bibliotecar, dar la început fusese repartizat la întreprinderea de ecarisaj, într-o echipă care mătura străzile. După ce fusese îndepărtat de la Facultate, profesorul Mihai Golu era și el un marginal. Fusese invitat însă la Iași, la Spitalul Socola, am aflat de prezența lui și l-am invitat la mine acasă. Pe drumul către gară - îl conduceam împreună cu fiul meu - mi-a povestit prin ce a trecut. Am început să mă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o tehnologie de poziționare globală; - a demonstrat accesul persoanelor lipsite de auz la sistemele sociale de alarmă (deci disponibil și pentru cei excluși în mod curent de la acest tip de dispozitiv); - a demonstrat cum telemedicina poate fi încorporată cu costuri marginale prin exploatarea sistemelor sociale de alarmă existente; - a demonstrat cum un centru de control partajat facilitează serviciile de urgență, lucrul cooperativ al specialiștilor din domeniul medical, de sănătate și social, permițând un serviciu larg, bazat pe sisteme sociale de alarmă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prejudicii demnității umane. Nu de puține ori astfel de etichete se transformă în bariere majore care întăresc prejudecățile oamenilor cu privire la persoanele cu dizabilități, accentuând astfel distanța socială și, uneori, chiar distanța fizică dintre cei „normali” și cei „diferiți” (adică neputincioși, marginali, inferiori, dependenți etc.). 1. În limbajul curent (cel puțin în cultura românească, dar și în alte culturi) acest termen are adeseori un sens peiorativ, fapt care, în ultimii ani, a determinat identificarea unor termeni sau sintagme noi care să înlocuiască
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Binder, Îngerul melancoliei, OC, 2001, 55; Manolescu, Lista, III, 398-402; Popa, Ist. lit., II, 1063-1064; Gheorghe Grigurcu, Conștiința peripatetică (plimbăreață) a domnului Andrei Pleșu, CL, 2002, 1; Alexandru George, După vreo douăzeci de ani, ALA, 2002, 619; Constantin Coroiu, Un „marginal”, un „împuternicit” și un Eckermann feminin, ALA, 2002, 624, 625; Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, RL, 2002, 50; Tudorel Urian, Pitoresc și filosofie, RL, 2003, 34; Ioana Pârvulescu, Îngerii domnului Pleșu, RL, 2003, 47. D.G.
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
pseudo-jurnalul Purtătorul de cuvânt (2002), scrierile sale ar reprezenta „un mozaic”, „o reflecție asupra condiției umane în fragmente”. Punctul de pornire al acestora este autobiografic: în Omul cu cioc și gheare (1994) autorul își proiectează tinerețea petrecută într-un cartier marginal și începuturile meseriei de ziarist, iar în Subomul (1993) și în Prea târziu (1996) buna surprindere a atmosferei din mină indică reminiscențe din stagiul de geolog. Preferința se îndreaptă spre cazurile extrem-dramatice, înscrise pe fundalul cenușiului exasperant sau al negrului
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
unei răni.” O abordare mai sistematică - și, fatalmente, mai didactică - se întâlnește în Avangarda în literatura română (1990). Teza rămânând aceeași, accentul cade acum pe radiografia limbajelor și nu a autorilor. Odată delimitate compartimentele (precursorii, dadaismul, constructivismul, futurismul, integralismul, suprarealismul, „marginalii”), comentariul se desfășoară pe trei niveluri: discutarea manifestelor (de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Jean-Paul Sartre. Primul volum de schițe și povestiri al lui M.-S., Rebarbor (1971), lipsit de ezitările vârstei, va fi primit cu unele rezerve de critici, care îi reproșează lipsa de mesaj și de imaginație, gustul excesiv pentru cenușiu și marginal, precum și aparenta neglijare a travaliului literar. De fapt, această proză a vieții imediate, premergătoare celei optzeciste, reține mai cu seamă gesturile sadice, iresponsabile ale unor declasați, pentru a descoperi tensiunea din cotidian atunci când sunt înfățișate, fără implicare afectivă, întâmplări banale
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
Semnele MM sunt polimorfe și constau în: Manifestări osoase: dureri (lombare, costale, ale membrelor, craniului, bazinului); fracturi patologice (costale, vertebrale, de col femural - care pot reprezenta modalitatea de debut a bolii în 30 % dintre cazuri); modificări radiologice: lacune fără osteocondensare marginală (la nivelul craniului, coastelor, bazinului), demineralizare osoasă difuză (în special, rahidiană), tasări vertebrale (dorsale sau lombare). Manifestări renale (vezi mai jos). Manifestări neurologice: compresie medulară (paraplegie); neuropatie periferică (secundară amiloidozei AL, depozitelor de lanțuri ușoare non-fibrilare sau depozitelor de Ig
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
dintre factori, se pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca reprezentând mai mult variabile intermediare, cu o contribuție proprie marginală. În explicarea delincvenței, de exemplu, eficiența sistemului de învățământ sau a celui religios poate să nici nu apară ca un factor distinct în lista cauzală, ea fiind considerată a avea o influență slabă sau ca reprezentând o variabilă intermediară în cadrul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
forme de organizare, a unor noi strategii de acțiune (Etzioni, 1969). O persoană, ocupând poziții sociale diferite, va avea cerințe funcționale diferite: autoritate, prestigiu sau putere dacă ocupă o poziție de conducere, securitate și supraviețuire în cazul unei poziții sociale marginale (șomer), autoactualizare, recunoaștere socială, prestigiu într-o poziție ca aceea de artist sau om de știință. Există multe teorii care invocă drept cauze factori externi ce acționează asupra comportamentului sistemelor prin cerințele funcționale ale acestora. J. White (1948) face observația
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundamentale. Colectivitățile de până acum, cu excepția celor arhaice, sunt neomogene, diferențiate în clase și grupuri sociale cu interese distincte, mergând până la conflict. În aceste condiții, interesele generale sunt fie iluzorii (interesele particulare ale clasei dominante prezentate ca interese generale), fie marginale (referitoare la aspecte secundare ale vieții colective). Analiza fenomenelor sociale trebuie pornită de la indivizii reali, cu configurația lor individuală, biologică, dar și socială. Aceștia formează, în funcție de interesele generate de poziția lor în sistemul producției materiale, grupuri și clase sociale, tinzând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau altul. După cum se poate vedea, modelul client/consultant are drept consecință faptul că intervenția specialiștilor poate provoca un dezechilibru în dinamica socială, oferind cunoștințele necesare doar unor componente ale colectivității. Sunt grupuri, în special cele denumite în mod curent „marginale”, care nu reprezintă clienți potențiali pentru știință: șomeri, minorități etnice, handicapați, bătrâni, adolescenți, consumatori. Sondarea cererii economice este foarte bine plătită, în timp ce investigarea gusturilor artistice ale populației nu prea găsește suport economic. A treia limită: neomogenitatea clientului însuși. Ideea că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și în aceea a diferitelor subsisteme ale societății. Sociologia industrială este interesată în explorarea condițiilor optime de desfășurare a activităților productive. Este firesc ca, din acest motiv, exigențele altor subsisteme, ca, de exemplu, cele ale familiei, să fie considerate doar marginal. Sociologia familiei se vaangaja, dimpotrivă, în perspectiva distinctă a acesteia, ca important subsistem al societății, evidențiind exigențele specifice ei. Un sociolog care studiază sistemul cercetării științifice poate să se concentreze asupra identificării cerințelor și condițiilor favorizante ale acestei activități, fără
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este concluzia care stă la baza unei analize a aplicării sociologiei în SUA (Scott și Shore, 1979). Sistemul politic, consideră autorii, se caracterizează printr-o abordare incrementalistă. Mecanismele politice nu își pun ca obiectiv schimbări de structură, ci perfecționări treptate, marginale ale activității sociale. Din acest motiv, oamenii sunt tentați să considere soluțiile oferite de sociologi ca fiind dacă nu utopice, în orice caz nepractice. Concluzia specialiștilor americani este că rezolvarea acestei incompatibilități constă în asimilarea de către sociologi a perspectivei politice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sprijinirea practicienilor în formularea și soluționarea problemelor practice care apar neîncetat, sprijinul în perfecționarea pas cu pas a proceselor reale. Este clar că o asemenea soluție reprezintă o opțiune pentru statu-quo și pentru mecanismele tradiționale de schimbări bazate pe perfecționări marginale, pas cu pas, pe incrementalism. Ea reprezintă o adaptare a sociologiei la mecanismele tradiționale de schimbare socială și abandonarea explorării alternativelor de organizare. În fine, este necesar să examinăm relația dintre alternative și structura de interese a colectivității. În primul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. *** (1971), Survey of Working Conditions, Survey Research Center, Ann Arbor. Capitolul 12 DIMENSIUNEA TEMPORALITĂȚII ÎN ȘTIINȚĂtc "Capitolul 12 DIMENSIUNEA TEMPORALITĂȚII ÎN ȘTIINȚĂ" Până în secolul trecut, timpul era considerat în știință doar marginal. Analiza științifică făcea abstracție de temporalitatea fenomenelor. Conceptul de „istorie”, expresie nemijlocită a dimensiunii temporale, nu avea ce căuta în preocupările propriu-zise ale omului de știință. Știința se ocupă cu aspectele generale și repetabile, insensibile la scurgerea timpului. Aproximativ pe la mijlocul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]