3,109 matches
-
plantații pomicole; tăieri de ușurare; tăieri în plantații de portaltoi; curățirea și tăierea anuală a tufelor de coacăz; copcit vite în pepiniere și plantații pe rod; copcit în plantații de portaltoi. - Scoaterea pomilor cu coroană din pepiniere. - Plantat pomi în masiv. - Marcat impurități în școala de vită. - Erbicidat în plantații. - Alegerea, marcarea și etichetarea elitelor. - Făcut butași vegetali pentru înmulțirea plantelor. - Arăt cu holderul în sere. - Fertilizarea solului în sere și solarii cu substanțe chimice cu instalații și utilaje speciale. - Analiza
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
se regăsesc în evidența funciară la categoriile de folosință aferente patrimoniului pomicol și viticol și care nu necesită lucrări de amenajare hidroameliorativă complexă. Pentru terenurile care fac parte din alte categorii de folosință, dar sunt amplasate limitrof sau în interiorul unor masive pomicole sau viticole, deținătorii acestora, persoane juridice vor respecta prevederile art. 56 și 57 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, iar deținătorii, persoane fizice, vor obține, în prealabil, avizul organelor județene. 2. La elaborarea documentației tehnice cuprinzând amplasamentul, materialul
HOTĂRÂRE nr. 564 din 12 iulie 1996 privind subvenţionarea în proporţie de 75% a dobânzii creditelor bancare acordate de băncile comerciale producătorilor agricoli, pentru înfiinţarea şi refacerea plantaţiilor pomicole şi viticole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115628_a_116957]
-
elemente de originalitate: sunt ușor accesibili (doar 8,5% din munții României depășesc 1500 în altitudine); dispun de o densă rețea de popasuri și trecători care au favorizat construirea de drumuri modernizate și forestiere; la poalele sau pe culmile unor masive s-au dezvoltat stațiuni montane și s-au construit cabane de interes național și internațional; domeniul schiabil, în general, este lipsit de avalanșe de zăpadă și ferit de viscole; fizionomia și expunerea reliefului, alături de condițiile meteorologice sunt factori favorizanți ai
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
icrelor în întinsurile din coada lacului sau din fostele platouri ale localităților inundate. Pescuitul se deschide în fiecare an la data de 1 aprilie și se închide la 31 octombrie. Salba de lacuri situată în aval de Bicaz, la poalele masivului Tarcău, prezintă importanță pentru pescarii de păstrăv numai până la Piatra Neamț. Valea Tarcăului Constituie fond de pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
la 22 km de gura văii și la casele de vânătoare Teiuș, situată pe Brateș, la 2 km de confluența cu Tarcăul - și Ardeluța, situată la gura pârâului Goșman, la 24 km din comuna Tarcău. Valea Putnei - Moldova Izvorăște din masivul Giumalău și se varsă în Moldova, în comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai comunicativ.” (M. Preda, Viața, 290), „A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit.” (I.L. Caragiale, IV, 170) sau printr-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lung sector al Carpaților. regiunile vecine sunt mai joase, munții dominându-le prin culmi aflate la 800 - 1 000 m. Doar în sud-vest crestele munților Bucegi și Pietrei Craiului depășesc 2 000 m. b. Caracteristici sunt alcătuiți din mai multe masive care sunt separate de depresiuni mari și de văi; masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se succed de la vest la est, cu următoarea alcătuire: în vest, roci vulcanice (andezite), roci cristaline în centru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dominându-le prin culmi aflate la 800 - 1 000 m. Doar în sud-vest crestele munților Bucegi și Pietrei Craiului depășesc 2 000 m. b. Caracteristici sunt alcătuiți din mai multe masive care sunt separate de depresiuni mari și de văi; masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se succed de la vest la est, cu următoarea alcătuire: în vest, roci vulcanice (andezite), roci cristaline în centru, iar în est și sud, roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
văi largi (Bistrița, Moldova, Moldovița etc.). - în vest și sud-vest se află munții vulcanici Oaș (600 - 800 m) și Gutâi, care închid Depresiunea Oaș, precum și Munții Bârgău alcătuiți din roci sedimentare. În subsol se găsesc minereuri neferoase. - în centru sunt masive din roci cristaline, cu înălțimi mari, bine împădurite, dar și cu pășuni. Acestea sunt Munții Maramureș, unde vârfurile cu pășuni alpine depășesc 1 900 m, Munții Rodnei, cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303 m în vf. Pietrosu), unde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
găsesc izvoare minerale. - în centru se desfășoară, la vest, depresiunile tectonice Gheorgheni și Ciuc, cu șesuri întinse în care sunt culturi de cartofi și fânețe. Aici se află multe așezări, între care municipiile Miercurea Ciuc și Gheorgheni. La est sunt amplasate masivele din roci cristaline și calcare Giumalău și Rarău (aici sunt Pietrele Doamnei, un vârf cu turnuri de calcare și rezervația de arbori seculari Codrii Slătioarei). La sud se află Munții Bistriței (afluenții Bistriței separă masive ale căror vârfuri principale depășesc
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Gheorgheni. La est sunt amplasate masivele din roci cristaline și calcare Giumalău și Rarău (aici sunt Pietrele Doamnei, un vârf cu turnuri de calcare și rezervația de arbori seculari Codrii Slătioarei). La sud se află Munții Bistriței (afluenții Bistriței separă masive ale căror vârfuri principale depășesc 1 700 m). Bistrița a tăiat defileele de la Zugreni și Toance. Urmează spre sud Munții Giurgeu, cu pasurile Borsec (1 105 m), Tulgheș (1 025 m), Bicaz (1 256 m) și Munții Hășmaș (1 792
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Maramureș Depresiunea Câmpulung Molodovenesc dreapta Munții Ceahlău (1 907 m), cu un platou, abrupturi și numeroase turnuri de zeci de metri înălțime, Munții Tarcăului și Munții Goșmanu. În bazinul Trotușului sunt Munții Ciucului, Munții Nemira și Munții Berzunți. Ultimele două masive închid Depresiunea Comănești, de origine tectonică, unde există zăcăminte de cărbune brun. - în sud sunt munții Bodoc, Baraolt și Perșani, separați de cursul Oltului. Au altitudini de 800 - 1 200 m, sunt împăduriți, iar în subsol se găsesc zăcăminte de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
zonă Carpații realizează cel mai mare cot din parcursul lor. Grupa Sudică reunește: - un lanț de munți alcătuiți din gresii, conglomerate, argile, cu înălțimi între 800 și 1 256 m (vf. Ciucaș). Câteva văi adânci îi împart în: Munții Vrancei (masive cu înălțimi de 1 000 - 700 m separate de râurile Putna, Zăbala); Munții Buzăului (între Bâsca Mică și Telejenel, divizați de râurile Buzău și Bâsca Mare în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
256 m (vf. Ciucaș). Câteva văi adânci îi împart în: Munții Vrancei (masive cu înălțimi de 1 000 - 700 m separate de râurile Putna, Zăbala); Munții Buzăului (între Bâsca Mică și Telejenel, divizați de râurile Buzău și Bâsca Mare în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu vâr furi sub formă de turnuri, creste zimțate și chei; Munții Baiului (între Doftana și Prahova). Pe marginea Depresiunii Brașov se află munții Brețcu în est, Întorsurii în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
hărții și a informației din textul lecției munții vulcanici. • Menționați principalele ape curgătoare care izvorăsc din grupa centrală a Carpaților Orientali. • Indicați între parantezele din fața fiecărei resurse din coloana unu, cifra corespunzătoare zonelor de exploatare din coloana a doua. • Numiți masivele muntoase alcătuite din calcare. Resurse ( ) sulf ( ) cărbune ( ) izvoare minerale Zone de exploatare 1. Munții Harghita; 2. Munții Baraolt; 3. Călimani; 4. Depresiunea Comănești. • Numiți pe baza informațiilor din text și a hărții Carpaților de Curbură: limitele grupei muntoase; caracterele generale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și denivelări de peste 500 metri. mai sunt numiți Carpații Sudici (datorită poziției lor geografice în sudul Carpaților românești) și Alpii Transilvaniei (denumire dată de geograful francez Emmannuel de Martonne, care a găsit multe asemănări cu Alpii în înfățișarea reliefului acestor masive). b. Caracteristici sunt cei mai înalți munți din România, având 11 vârfuri cu altitudini ce depășesc 2 500 m (vf. Moldoveanu, cu 2 544 m, este cel mai important); alcătuiesc grupări de munți formați predominant din roci cristaline și din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și de alta a lor; Transalpina (Munții Parâng) și Transfăgărășanul străbat munții la peste 2 000 m. c. Diviziuni Carpații Meridionali sunt alcătuiți din patru grupe de munți ce se înșiră de la est la vest. Numele fiecăreia este dat de masivul mai important din alcătuire. DE REȚINUT Carpații Meridionali au 11 vârfuri peste 2 500 m altitudine, fiind cei mai înalți munți din România; Carpații românești au altitudinea maximă în vârful Moldoveanu (2 544 m); sunt alcătuiți predominant din șisturi cristaline
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Piatra Craiului se desfășoară în nord-vestul grupei, fiind alcătuiți dintr-o uriașă creastă calcaroasă cu versanți abrupți și mase de grohotiș; în est, râul Dâmbovicioara a săpat chei în versanții cu relief carstic, unde se află peștera Dâmbovicioara. Între aceste masive se află culoarul Rucăr-Bran, o regiune mai joasă la 800 - 1 300 m, alcătuită din culmi netede formate din roci cristaline și petice de calcar, conglomerate, gresii. Râurile sunt adânci și curg spre sud către Dâmbovița, formând chei în jurul localităților
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Vidraru. În sud-est, între văile Dâmbovița și Râul Doamnei sunt Munții Iezer, cu vârfuri ce depășesc 2 000 m (2 462 în vf. Iezeru Mare, 2 391 în vf. Păpușa), circuri glaciare, pajiști alpine. La vest de Râul Doamnei sunt masivele Ghițu, Frunți, Cozia, cu înălțimi de 1 000 - 1 600 m. Valea Oltului, pe parcursul a cca 50 km, formează un defileu cu două sectoare înguste (Cozia în sud și Turnu Roșu în nord), cu lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu două sectoare înguste (Cozia în sud și Turnu Roșu în nord), cu lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe sate și mânăstiri, precum Cozia, care datează din secolul al XIV-lea. DE REȚINUT grupa Munților Bucegi este alcătuită din trei masive: Bucegi, Leaota și Piatra Craiului; pe platoul Munților Bucegi există două vârfuri (Babele și Sfinxul) care sunt rezultatul acțiunii agenților externi; Munții Făgăraș au cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km) și șase vârfuri peste 2 500 m
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
este depresiune tectonică. RELIEFUL 15 • Precizați după analiza hărții și a informațiilor din textul lecției: limitele diviziunilor Carpaților Meridionali; patru caracteristici generale ale zonei muntoase analizate. • Argumentați denumirea de „Alpii Transilvaniei“ dată de geograful Emmannuel de Martonne Carpaților Meridionali. • Menționați masivele muntoase ale grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt formați predominant din roci cristaline și numai în nord-vest și în sud sunt culmi calcaroase cu chei și peșteri. Râurile Jiul de Est, Sebeș, Sadu și Lotru îi separă în mai multe masive. În sud-vest se află Munții Parâng, cei mai importanți, cu vârfuri ce depășesc 2 400 m (Parângu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obârșiile râurilor Jieț, Lotru (circuri, văi și lacuri, între care Gâlcescu) și întinse pajiști alpine
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Între văile Sadu și Lotru sunt Munții Lotrului (vf. Șteflești, 2 242 m), unde se află lacurile Vidra și Malaia, hidrocentrale, stațiunea balneoclimaterică Voineasa etc. Grupa Munților Retezat se întinde la vest de râurile Jiu și Strei și cuprinde șase masive separate de Depresiunea Petroșani și culoarele văilor Râul Mare, Râul Rece și Cerna. Acești munți sunt alcătuiți în cea mai mare parte din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află și culmi calcaroase, în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg și Petroșani. Au cel mai mare număr de văi și circuri glaciare. În acest masiv se află cel mai întins lac glaciar (Bucura) și cel mai adânc (Zănoaga) din Carpații românești; o parte a masivului este declarată Parc Național din 1935, cu zonă strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu pantă mare deasupra depresiunilor Hațeg și Petroșani. Au cel mai mare număr de văi și circuri glaciare. În acest masiv se află cel mai întins lac glaciar (Bucura) și cel mai adânc (Zănoaga) din Carpații românești; o parte a masivului este declarată Parc Național din 1935, cu zonă strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est, au înălțimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezintă versanți abrupți, chei și vârfuri calcaroase. În sud-vest
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]