5,675 matches
-
numeroase concursuri naționale și a obținut numeroase premii. Și-a continuat studiile la Facultatea „Lucian Blaga” din Sibiu, secția Sociologie-Etnologie și a susținut și un master în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de cult a reieșit din discuția preot-meșter, mai exact din cerința preotului de a-i fi executată o cruce: „Meștere, fă-mi și mie o cruce, cam așa să fie”. Se face o schiță și din puterea creatoare a fiecărui meșter în toate zonele etnografice naționale există o varietate de forme, toate respectând canonul principal. Pe ele scrie: IS- DC și NI-KA. Crucile de mână pot fi clasificate în trei mari zone etnografice: Moldova, Muntenia și Transilvania. Ele sunt cu
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau ornamentele pentru fata primarului, preotului, învățătorului și altele pentru o fată de țăran. De exemplu, pentru o fată săracă simbolurile
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
cromatica dorește să aducă un aport personal, pune mare accent pe transparență. Temele preferate sunt: Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Hristos, Sfântul Nicolae. O icoană care îi este foarte dragă îi reprezintă pe Sfinții Mucenici. Radu Dincă din București este meșter popular de icoane tradiționale pe lemn și pe sticlă. În ultimii 10 ani a lucrat mai mult icoane pe sticlă. Pentru el icoana înseamnă „duh și har”, „rugăciune”, „oglinda unei lumi nepământene, fereastră către dumnezeire.” Se consideră o simplă unealtă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
mai mici sau mai mari chiar de câteva kliograme. Granulația constă în obținerea de obiecte numai din grăuncioare de aur sau argint. Prin țintuire se aplică pietre prețioase și semiprețioase care cu ajutorul dăltițelor se fixează de metal. Târgul Iconarilor și Meșterilor Cruceri de la Muzeul Țăranului Român din București s-a terminat cu vizitarea portretului-atelier al meșterilor iconari: Muntean Nicolae, Adriana Boerescu, Ludoșanu Angela, cărora li s-au pregătit albume omagiale. Grupul „Nectarie Protopsalptul” a interpretat mai multe cântece religioase dedicate Sfintei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
numai din grăuncioare de aur sau argint. Prin țintuire se aplică pietre prețioase și semiprețioase care cu ajutorul dăltițelor se fixează de metal. Târgul Iconarilor și Meșterilor Cruceri de la Muzeul Țăranului Român din București s-a terminat cu vizitarea portretului-atelier al meșterilor iconari: Muntean Nicolae, Adriana Boerescu, Ludoșanu Angela, cărora li s-au pregătit albume omagiale. Grupul „Nectarie Protopsalptul” a interpretat mai multe cântece religioase dedicate Sfintei Cruci printre care se află și „Canonul Paraclis la Sfânta Cruce” compus în limba greacă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Ultima parte este un elogiu adus Maicii Domnului care l-a născut pe Iisus Mântuitorul: „Rana trupului, vindecă-mi și cea sufletească asemeni, Maica mea,/ c-ai născut cu trup pe Dumnezeu, Care răstignindu-se ne-a mântuit.” Întâlnirea cu meșterii și artiștii de la Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri de la Muzeul Țăranului Român ne-a oferit adevărate lecții de pictură și sculptură religioasă, în care s-au conturat fragmente ale devenirii artistice a acestora, a relațiilor lor cu divinitatea, cu
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
care l-a născut pe Iisus Mântuitorul: „Rana trupului, vindecă-mi și cea sufletească asemeni, Maica mea,/ c-ai născut cu trup pe Dumnezeu, Care răstignindu-se ne-a mântuit.” Întâlnirea cu meșterii și artiștii de la Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri de la Muzeul Țăranului Român ne-a oferit adevărate lecții de pictură și sculptură religioasă, în care s-au conturat fragmente ale devenirii artistice a acestora, a relațiilor lor cu divinitatea, cu sfinții și scenele religioase reprezentate și cu cei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
divin coborât în ele, ne-au lăsat impresia că timp de două zile ne-am aflat într-un spațiu sacralizat. Considerăm că Expoziția de la Târgul de Icoane și Cruci ar trebui să fie un punct de atracție nu numai pentru meșterii populari, oamenii bisericii, ci și pentru persoane de vârste și profesii diferite pe care ar putea să le ajute să se sustragă dintr-o lume a stresului, invidiei, lăcomiei, kitsch-urilor, dorinței de agoniseală și să le introducă într-o
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
care își petrec majoritatea timpului în atelier, printre schițe, planșe și culori, pentru a da formă unor chemări lăuntrice, neliniștii creatoare care le bântuie sufletul, impunându-le sacrificii și încercări repetate în căutarea perfecțiunii. Referință Bibliografică: TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
malul stâng al Dunării -, în neoliticul Templu al Hierogamiei lui Samoș - Soarele-Moș / Tatăl-Cer - cu Dakia - Dochia / Muma- Pământ - cf. GCiv, 64 / TIR, I, 214), cu oglindiri prin milenii în legendele despre Mânăstirea Argeșului, ori în baladele având ca protagonist pe meșterul „decadei de aur“, Malea / Manole. „Nașterea de spațiu“ este zeificată: ...Dacă se crăpa o piatră, repede era adus / și pus acolo un zeu. // Era de ajuns să se rupă un pod, / ca să se așeze în locul gol un zeu, / ori, pe
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
un artist ce cântă cântecul și poetizează poezia, reîntorcându-le de două ori prin inima sa care e o distilărie de emoții! Trei fructe are cântecul său: poezia care e vulturul gândului, vocea care e gura sufletului, violoncelul care e meșterul inimii. Aceste trei lumini din care se montează laserul cântului lui Nadin sunt nouăzeci de părți înger și zece demon! Trebuia să apară un astfel de muzician, pentru că cineva era de prevestit că va să vină ca să sfarme voluptățile prostului
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
Devotament > ESTE UN PĂCAT SĂ NU FI CUNOSCUT NICIODATĂ DRAGOSTEA Autor: Viorel Vintilă Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului In dragoste nu se plagiaza! O femeie devine mai frumoasă când este iubită. Iubirea... zidește. Meșterul Manole a iubit... și a zidit. Cea mai frumoasă poezie de dragoste se scrie pe genunchi. Pe genunchii... iubitei. Pe scrisorile de dragoste, praful refuză să se așeze, de frică să nu se îmbete cu parfumul cuvintelor însetate de iubire
ESTE UN PĂCAT SĂ NU FI CUNOSCUT NICIODATĂ DRAGOSTEA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352905_a_354234]
-
C. Paul Bădescu și mulți alții) au determinat ciuntirea operei poetice (vezi Doina), interzicerea ca gazetar - incontestabil cel mai de seamă ziarist al tuturor timpurilor -, și cea posttotalitară, când noii internaționaliști, cei care s-au agățat de pulpana eminescianului Noica, meșteri ai spălării biografiilor de gașcă, l-au atacat și continuă să o facă cu o virulență neobișnuită. ,,Eminescu, ca „produs de export”, este aproape inexistent.” - susține unul dintre acești delatori la modă, a cărui preocupare principală este demitologizarea, minimalizarea, defăimarea
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
poetului american Darren B Rankins cuprinde o discuție pe marginea poeziei americane contemporană. Poeziile semnate de :Mariana Sperlea, Sorin Olaru, Geo Galetaru, Iosif Kovacs, Dumitru Dumitrică, Al.Florin Țene, Constantin Stroe, Mirela Bălan, Teodor Barbu, George Ioniță, Ion I. Părăianu, Meșter Jozsef Tamâș, Aurelia Oancă, Floarea Cărbune, Florin Grigoriu, Violeta Petre, Titina Nica Țene, Vali Zăvoianu, Traian Vasilcău, Ioan Benche, George Nicolae Podișor, Gh. Vicol, Emil Perșa, Constantin Mândruța, Victor Chete, Petru Jichici, Silvia Van, Oliver Roland, Mircea M. Pop, Ionela
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.17-DECEMBRIE 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353007_a_354336]
-
Nuante > OCTOMBRIE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Poveștile sfîrșesc cîteodată în somn, alteori la o vîrstă cînd buzele tremură o dată cu vîntul și cred pesemne că fiecare om e un Meșter Manole și fiecare dor o pasăre peste obrazul lunii. Nalba de China se-ntoarce după soare cu ironia suavă a propriei căutări. În eternitate duminicile sînt fericite laolaltă cu podurile, gîndurile, gările cu fluturi în stare să treacă prin ziduri
OCTOMBRIE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353023_a_354352]
-
a mărit Casă parohiala, iar Biserică care era la venirea să într-o stare jalnică a fost mărită și ea, s-a refăcut în întregime pictură interioară iar mobilierul, scaunele, strana și suportii icoanelor au fost confecționate și sculptate de meșteri din Moldova cu finanțare exclusivă din partea unor oameni aflați în acea vreme la tratament în Băile 1 Mai.care au apreciat calitatea rugăciunilor ce se fac în Biserică din Rontau. Exemplul părintelui Emanuil ( a lui POPA TANDA ÎI ) a fost
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
Vasile Durloi, Titina Nica Țene, Mariana Zavati Gardner, Melania, Rusu Garagioiu, Olimpia Bebu, Vasile B.Gădălin, Alensis de Nobilis, Liviu Zanfirescu, Ioan Cărășel, Marius C. Nica, Lazăr Magu, Rodica Ghinea, Natalia Micalona, Mara Paraschiv, George Tei, Ovidiu Vasile, Viorel Gongu, Meșter Tamâș, Neculai Sorea, Ion Stoica, Florin Măhălean, Lucia Bibarț, Raveca Vlașin, Adela Sturza, Horea Gana), cronică: (Iulian Patca, Carmen Cătunescu, Ana Cristina Popescu, Al.Florin Țene, Vasile S.Popa, Mihai Păstrăguș, Constantin Zărnescu, Ion Cristofor, nadia Farcaș, Antonia Bodea, Vasile
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.24, SEPTEMBRIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354407_a_355736]
-
gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Românească!!! -Este și normal! zise ea calmă, încercând a pune „punct”. -De ce? -Pentru că nu se trage din „manele”! -Măi să fie! Unii nu pot dormi de Baladele noastre, iar eu de manelele astea... Oare cum ar suna balada „Meșterul Manole” dacă ar recita-o „guță” sau „copilul minune”? -Ăștia nu recită, ci „cântă” doar! Ca să reciți o baladă, așa... să nu sune a „manea”, hâm(!) îți trebuie o leacă de pregătire, bărbate! Dacă o reciți așa... cam cum „recita
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
autoarea „Jurnalului nefericirii” își dezvăluie tristețea, dureroasă ca o boală, prea mare preț al unei iluzorii fericiri ... Din propriul univers concentraționar, al iubirii-templu, al iubirii „la cota zero”, fără ecou, dar și fără putință de evadare, Elena - corespondent ideatic al meșterului Manole - se înalță către ideal îngropându-și strigătul și trupul sfâșiat în lacrima veșnică a zidirii: „Eu scriu scrisori și aștept scrisori ce nu mai vin. Încep acest jurnal ca un adăpost pentru sentimentele mele. Să nu mai stea în
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele Romică l-a tocmit pe meșterul Teodor Bârsan din Bârsana, de lângă Sighetul Marmației, preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele Romică l-a tocmit pe meșterul Teodor Bârsan din Bârsana, de lângă Sighetul Marmației, preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și pe părintele-paroh. Și iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]