4,656 matches
-
instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i să-și păstreze doar corpul material care să furnizeze energie pentru perpetuum mobile al avuției. În fond, și piața, ca și planul, măsoară cantități și repartizează poziții în mecanica socială. Piața și planul nu sunt altceva decât instanțe extralumești de predestinare, la care cel mult poți să te rogi pentru iertarea păcatului de moarte de a le fi sfidat. Apare ca firească și o altă întrebare: de unde atașamentul inflexibil
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
social. Or, ca să spun așa, din punctul acesta de vedere, Economia tocmai a fost în Arcadia! Apăsarea pe caracterul ei istoricist ce a însemnat inflamarea ganglionilor teoriei materialismului istoric tocmai ne-a ținut mai multe decenii de inginerie socială, de mecanică a naturii umane. Determinismul materialist al fizicii transferat în Economie am văzut la ce a dus. Economia a fost în Arcadia și știe că nu trebuie să invite fizica să repete experiența sa. Predicțiile matematice ale fizicii se referă la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sinusoidale ale consecințelor în repere de minim și maxim. Acest tip de reducție este o temă nerezolvată în mod consistent și atunci când echivalăm economia cu o problemă de randament. Economia nu are cum să fie o fizică (cu fundamente de mecanică) a naturii umane. Echivalența cauzelor cu efectele care marchează viziunea inginerească ar putea fi valabilă din perspectivă tehnologică, deci de mecanică aplicată, în care omul este cel mult supraveghetor (observator). Or, și în sistemele materiale ale naturii, fie la nivel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atunci când echivalăm economia cu o problemă de randament. Economia nu are cum să fie o fizică (cu fundamente de mecanică) a naturii umane. Echivalența cauzelor cu efectele care marchează viziunea inginerească ar putea fi valabilă din perspectivă tehnologică, deci de mecanică aplicată, în care omul este cel mult supraveghetor (observator). Or, și în sistemele materiale ale naturii, fie la nivel macro, fie la nivel micro, ca și în sistemele mecanicii inginerești (regăsite ca tehnică și tehnologie), descriptorii esențiali - viteza și accelerația
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și tehnologie), descriptorii esențiali - viteza și accelerația - sunt neutri față de timp pentru că timpul fizic nu are legătură specifică nici cu cauza, nici cu efectul, nu se originează și nici nu se fixează în ceva. Timpul este obiectiv și pentru asta mecanica îl consideră reversibil (Bunge, 1984). Descrierea timpului în termeni mecanici nu se pliază decât pe sistemele cu dinamică deterministă cel mult. Mișcarea este regulată și poate fi redusă la schimbare de poziție, dar nu și de substanță. Când mecanica, în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
asta mecanica îl consideră reversibil (Bunge, 1984). Descrierea timpului în termeni mecanici nu se pliază decât pe sistemele cu dinamică deterministă cel mult. Mișcarea este regulată și poate fi redusă la schimbare de poziție, dar nu și de substanță. Când mecanica, în varianta sa cuantică, a simțit că s ar putea ca ipoteza de lucru a omogenității interne și echivalenței cauză-efect să nu fie consistentă, a căutat răspunsul tot în direcția omogenității și echivalenței. În aceste condiții a recurs însă la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să știm sensul că este de început sau de sfârșit. Dar nici cele din termodinamică, oricâte ar fi multiplicate permanent (de la volum la temperatură, trecând prin presiune, compoziție chimică etc. cu stări de dilatare comprimare pentru a transforma energii de mecanică și energie de mișcare) nu ne ajută să spunem ceva precis în legătură cu o stare sau alta a sistemului economic, nici ca regularitate a fazelor de creștere-descreștere (teoria ciclurilor), nici ca accelerări ale entropiei (teoria haosului). (Prigogine, Stengers, 1984) Transfer păgubos
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În Economie este, propriu-zis, predictibil prezentul ca teorie, fie doar și pentru faptul că există atât incertitudinea că intențiile au consecințe așteptate, cât și riscul întâmplării unor consecințe fără corespondență în intenții. Acești parametri specifici ai acțiunii în desfășurare califică „mecanica” și „termodinamica” sistemului economic, iar nu intersubiectivitatea. Chiar și în cazul realităților circulare (ceea ce numim adesea relațiile de tip cauză intermediară efect parțial receptat direct și efect parțial receptat indirect ca fiind problema cercurilor virtuoase sau vicioase dintre factori sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de forțe este inconsistent logic, căci factorii sunt egali doar cu ei înșiși, deci nu sunt egali între ei (Taleb, 2008), mai ales factorul muncă (homo œconomicus). Ca microeconomie, Economia are pretenții de știință exactă doar pentru că a reușit, imitând mecanica, să generalizeze un mod elegant de a simplifica lucrurile pe care lumea l a acceptat ca fiind real. Eroarea a devenit regulă în afara modelului explicativ și mai ales în afara modelului matematic reducționist, abstract, nonantropic. Cheia erorii constă în expulzarea din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de conceptualizare, specificul algoritmilor cogniției etc. Nimic din aceste proiecte de restructurare a Științei Economice nu ar putea să însemne ceva dacă nu se realizează și repoziționarea cunoașterii economice față de obsesia privind idealitatea echilibrului, pe care a împrumutat-o din mecanică, cea a concurenței, preluată de la evoluționismul darwinian ca selecție naturală, cea a creșterii, mânată de ambiția controlului prin avuție a celorlalte puteri ca și cea a excluderii căii de mijloc pentru a imita matematica în utilizarea cu succes a metodei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Ordinea creată (artificială) a atins și fenomenul societal. În fond, era vorba despre o iluzie derivată din „credința” în știință ca putere nelimitată. Științele în genere au devenit fiziciste, sociologia însăși sfârșind prin a fi forțată să se comporte ca mecanică socială, iar Economia, ca teorie a mecanismului producerii de avuție. Iluminismul a ajuns în cele din urmă dincolo de ceea ce și-a stabilit ca limită a consistenței, nu în sensul deschiderii care include alternative, ci în sensul celei care exclude metode
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cogniția confirmată prin experiment. Economia nu este sigură pe sine pentru că nu operează cu legi ale naturii, universal valabile, chiar dacă știința economică pretinde că a descoperit regularități recurente. Ceea ce descoperă ea este condiționarea a ceea ce se întâmplă ca realitate de mecanica indeterministă a comportamentului uman. Adică este vorba despre o cogniție socratică, ce ar trebui să fie sigură pe faptul că nu are cum să fie sigură (că poate să știe când este sigură și mai ales pe ce să fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care sfidează guvernele ca actori economici, fie devin captive economiilor. Demarcația clară de unde încep să se înfiripe sistemele economice se leagă nu de un eveniment sau spațiu, ci de încheierea unui ciclu foarte lung de evoluție simbolizat de mecanism și mecanică, adică de imaginea paradigmei iluministe a progresului material sub formula industrialismului. Am putea să spunem că în definitiv ideea de sistem economic se leagă de o schimbare revoluționară în ponderile resurselor implicate în procesul de creare a avuției, adică marchează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
iluziile pe care cea mai mare parte a oamenilor își construiesc măruntele lor existențe. Lucrețiu asasinează ficțiunile, condamnă la moarte, calm, prin rațiune raționantă și rezonabilă, construcțiile strâmbe: cerul locuit, zeii răzbunători, religiile castratoare, speranțele legate de viața de apoi, mecanica sentimentelor, prejudecata monogamică, logica amoroasă. Pe pământ, ca și în cer, el sacrifică himerele pe imensul rug al filosofiei sale materialiste și mecaniciste. El își așază printre primii palatele conceptuale dincolo de bine și de rău. Lumea merge, târâș-grăpiș, pentru că majoritatea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în considerare faptul că aceleași acțiuni și mișcări pot avea, în plan psihologic, semnificații diferite (la diferiți oameni, sau chiar la același om, în condiții și împrejurări deosebite). Între stimulent și reacția de răspuns nu există, în realitate, o dependentă mecanică nemijlocită: în aprecierea situației exterioare ca frustrantă, în trăirea, mai mult sau mai puțin intensă, a „stării de frustrație”, un rol important îl joacă, de exemplu, procesul „evaluării”, acesta depinzând, la rândul său, nu numai de resursele intelectuale ale subiectului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
foc; frapant; funny; furios; gînditor; grațios; grozav; haotic; identic; implicare; impresionant; impresionat; inedit; inexplicabil; inovație; inovativ; interesat; internet; intrigant; iphone; îmbucurător; încet; îndrăzni; întîmplare; întrebare; pe înțeles; învățat; de învățat; job; jocuri; laudă; lectură; literatură; lucruri; luminos; magnific; mare; masă; mecanică; mișto; mitologie; model; monopol; muncă; negară; neștiut; nostim; oameni; obiectul; puțin obișnuit; obraznic; omul; oportunitate; orgolios; palpitații; parțial; pasiune; pasiv; pădure; persoană; a place; îmi place; plictisitoare; poate; porumbel; nu prea; preocupat; profesie; proiect; provocare; sclipitor; scop; seminar; semnificativ; sexy
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ghem; a gîndi; graiul; greșeală; hîtru; horoscop; ideea; iertător; iluminat; implicare; indulgent; inocență; intelectual; interpreta; iscusință; istețime; istorie; împlinire; încăpățînat; încrezătoare; îngăduință; însuși; întreba; a întreba; întrebarea; nu înțelege; înțelegere; lămuri; limbă; lucrul; lucruri; lumea; mamă; matematica; materia; materie; maturitate; mecanică; a memora; memorizez; mîndru; navigație; nădejde; nebun; neînțelegere; niciodată; normală; noutate; oare?; ok; onest; opinie; ora; oral; orb; părinți; pătrunde; perfect; persecută; o persoană; plăcut; plecare; nu pot; prăjitură; nu prea; doar se preface; prețuiește; pricep; un prieten; prieteni; printre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; înțelegere; înțelepciune; învățat; învestitură; jos; kilogram; kw; laș; Lăpușneanu; lebădă; legiuitor; limitată; loc; lupta; mafie; magie; mama; manipulare; masculinitate; matematica; matur; mărime fizică; mecanică; minciuni; minister; mintală; și minte; miros greu; mîini; mîncare; mîndru; monarhie; mondială; motor; muncă; nașpa; neînvins; nelimitată; neputincios; om; onoare; operă; panda; pantera; parlament; periculos; perseverență; pile; plăcere; poet; politic; pondere; posibilități; premier; prestigiu; prieten; prietenul; prioritate; prostie; psihic; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
față de mașini, lucrurile s-au schimbat radical pentru susținătorii vieții sintetice: artificiul poate constitui de data aceasta motorul vieții. În timp ce orologiul a marcat în diacronie trecerea de la uneltele simple la mecanisme complexe, creaturile vieții artificiale sunt considerate a trece dincolo de mecanică sau de industrie. Pe când omul a învățat de la mașinile-mecanisme modul funcțional de interacțiune al părților într-un întreg (până la analogia om-ceasornică, din domeniul vieții artificiale reiese faptul că omul poate învăța să conviețuiască și să comunice cu alte specii pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Bowring, 2003, McKibben, 2003, Fukuyama, 2004, pentru critici umaniste ale acestor practici, în special ale entuziaștilor în ingineria genetică și în clonare precum Silver, 1997, sau Stock, 2002Ă. La fel cum fizica este astăzi, în cercetarea computerizată, o combinare între mecanica clasică, cuantică, teoria haosului și a complexității, fractali, teoria corzilor etc., biologia este o convergență între conceptele neodarwiniene (de selecție naturală și de moștenireă și principiile sistemelor complexe, autoorganizaționale și autoreproductive. Însă aceste principii se regăsesc și în cibernetică, economie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
plămâni și spre rinichi. • Vezica are rolul de a elimina urina, mai precis, reziduurile mai ușoare dizolvate în apă. C. Respirația Bazată pe noțiunea de transformare a aerului în energie umană, respirația este un fenomen care pune totodată în practică mecanica ventilatorie, energia ieșită din alimente și aporturile sangvine și lichide la nivelul plămânilor. Ventilația este reglată în doi timpi: • inspirația și • expirația. Acești timpi formează mișcarea respiratorie. Aerul respirat este repartizat după cum urmează: • jumătate de litru de aer este stocat
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
învățătoarei „estrema sărăcie de cugetări”, emanație a „învățământului mecanic” care este „cel general” în școlile noastre; recomandând Povățuitoriu la cetire prin scriere care explică metoda cea nouă a lui Creangă, insistă asupra faptului că se renunță la „învățarea rutinară și mecanică” în favoarea unui „învățământ viu și intuitiv”. Deosebirea e de la „dresură” la „pedagogie”. Cartea pornește de la cunoștințele (puține) ale elevilor, urmărind șirul unor „desvoltări treptate”. Temelia e însă „micul capital de cunoștințe din viața copilului”, acesta progresând „pe cale intuitivă” și prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a unei scări care calcă deasupra neantului. Prin acest ultim act aberativ dovada instaurării dincolo de haos a totalei dezagregări inexistența devine moarte. Iar moartea finală e anticipată pas cu pas de moartea morală progresivă. De-a lungul traseului parcurs în mecanica celor trei timpi cercetați luciditatea se insinuează pentru a amplifica lui Ilie Popescu tensiunea conflictuală a tragicului și derizoriului coșmarul acelei dezbateri alternate în prăbușire pe balansul grețos al celor două muchii, cea sfîșietoare și cea hilară, traducînd admirabil imponderabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
căciulița aia de pe capul lui a... Bunica: Fie așa cum spui tu... da dreptul ăsta îi bun la medicină? Alex: Da de unde! Nu-i bun. Bunica: Și-atunci? Alex. Păi la medicină am dat anul trecut. Bunica: Era vorba parcă de mecanică...! Alex: La mecanică am dat acum doi ani... Bunica: Da cu agronomia cum rămîne? Alex: La agronomie dau după ce cad la drept. Bunica: Bravo, bunică, ai să fii un om tare deștept. Alex: Multilateral deștept... Bunica: (udînd florile) Le mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
capul lui a... Bunica: Fie așa cum spui tu... da dreptul ăsta îi bun la medicină? Alex: Da de unde! Nu-i bun. Bunica: Și-atunci? Alex. Păi la medicină am dat anul trecut. Bunica: Era vorba parcă de mecanică...! Alex: La mecanică am dat acum doi ani... Bunica: Da cu agronomia cum rămîne? Alex: La agronomie dau după ce cad la drept. Bunica: Bravo, bunică, ai să fii un om tare deștept. Alex: Multilateral deștept... Bunica: (udînd florile) Le mai adăp olecuță că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]