7,605 matches
-
ASEAN, care obligă statele membre la „stabilirea rapidă a zonei de pace, libertate și neutralitate”3. Părțile au căzut de acord „să nu se amestece În afacerile interne ale celorlalte” și au hotărât crearea unui Înalt consiliu ministerial pentru a media În disputele dintre statele membre și a recomanda măsuri pentru rezolvarea conflictelor. Brunei Darussalam s-a alăturat ASEAN În 1984, urmat de Vietnam În 1995. Laos și Myanmar s-au alăturat Asociației În 1997, Cambodgia În 1999, aducând astfel Împreună
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1970. McHugh, F.P., Natale, S.M. (coord.), Things Old and New: Catholic Social Teaching Revisited, University of America, New York, 1993. McKenzie, Evan, Privatopia: Homeowner Associations and the Rise of Residential Private Government, Yale University Press, New Haven, 1996. McLuhan, Marshall, Understanding Media: The Extensions of Man, McGraw-Hill, New York, 1964. Melville, Herman, White-Jacket; or, The World in a Man-of-War, 1850, Oxford World’s Classics, Oxford, 2000. Meyrowitz, Joshua, No Sense of Place: The Impact of Electronic Media on Social Behavior, Oxford University Press
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
New Haven, 1996. McLuhan, Marshall, Understanding Media: The Extensions of Man, McGraw-Hill, New York, 1964. Melville, Herman, White-Jacket; or, The World in a Man-of-War, 1850, Oxford World’s Classics, Oxford, 2000. Meyrowitz, Joshua, No Sense of Place: The Impact of Electronic Media on Social Behavior, Oxford University Press, New York, 1985. Milberg, William, Heilbroner, Robert, The Making of Economic Society, Prentice-Hall, Inglewood Cliffs, 1980. Miller, Perry, Errand into the Wilderness, Harvard University Press, Cambridge, 1984. Miringoff, Marc, Miringoff, Marque-Luisa, The Social Health of
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care părinții ocupă locul central) îi sunt oarecum impuse, predefinite. Acești „alții” relevanți, apropiați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care părinții ocupă locul central) îi sunt oarecum impuse, predefinite. Acești „alții” relevanți, apropiați, cu care copilul se și identifică, îi mediază realitatea modificând-o în raport cu propria lor poziție în spațiul social și cu propria lor experiență de viață. Lumea socială apare, astfel, personalității în dezvoltare, filtrată prin această dublă selectivitate (statutul socioeconomic și profilul axiologic al persoanelor semnificante). Astfel încât un copil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la cel de grup și individual, am putea adăuga și intercondiționările axiotipului. Să remarcăm însă, în finalul abordării acestui subiect, că relația dintre însușirile bio-psiho-constituționale și sistemul individual de valori pare a fi cu mai mare pondere de ordin indirect, mediată de interconexiunea imagine de sine - eu ideal (Iluț, 1985). Concepția despre „cum sunt”, „cum aș dori să fiu” și „cum cred că aș putea fi” afectează, desigur, fizicul și psihicul nostru. 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalitățiitc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă fiind cumva decisive, în sensul că și afectiv-emoționalul, și comportamentalul sunt constatate și interpretate de individul în cauză. Câteva mențiuni mai sunt necesare în înțelegerea figurii de mai sus: a) Acțiunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor de tot felul. Selecția naturală a favorizat astfel formarea grupurilor. Determinismul genetic apare, așadar, mai degrabă mediat prin manifestări emoționale. Poziția sociobiologistă pare puțin convingătoare, mai ales când se pune problema să se explice comportamentele prosociale față de persoane străine. Și, de fapt, critica de esență la adresa speculațiilor sociobiologice este că, omul fiind o ființă rațională, conduitele lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de laborator au arătat diferențe semnificative între comportamentul agresiv al celor ce au consumat o cantitate mai mare de alcool și al celor ce au consumat foarte puțin, deloc sau în condiții de placebo. Cercetările evidențiază că reacțiile agresive sunt mediate, și în starea de ebrietate, de alte variabile, dintre care mai importante sunt prezența altor oameni și, în special, aprobarea sau dezaprobarea lor. Într-un experiment, subiecții ce băuseră o cantitate însemnată de alcool și trimiteau șocuri electrice către un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frecvent, există lideri specializați: în politică, în afaceri, în menaj, în vestimentație etc. Autorii menționați au arătat că, în ciuda creșterii importanței mass-media, influența personală a liderilor de opinie este foarte puternică. Mai mult, însăși acțiunea mass-media este de cele mai multe ori mediată de acești lideri. Liderii de opinie se expun mai mult informației mass-media, gândesc mai mult pe marginea ei și o transmit, filtrată de propria lor interpretare, semenilor lor. Curgerea informației este în două trepte (two-step flow of information): de la sursă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
and Social Psychology, 72. McGuire, W. (1964), „Inducing resistance to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, R. (1954), Academic freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McLuhan, M. (1964), Understanding media: the extension of man, McGraw-Hill, NewYork. Mead, G.H. (1934), Mind, Self and Society, University of Chicago Press, Chicago. Mihu, A. (1967), Sociometria, eseu critic, Editura Politică, București. Mihu, A. (2002), Sociologie (vol. II), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca. Milgram, S. (1970
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bariere în comunicare ori pot înlesni comunicarea, depinde de unghiul din care vor fi abordate. E.M. Eisenberg și P. Riley observă impactul tehnologiei asupra comunicării în organizații: „Putem să ne așteptăm ca noile tehnologii de astăzi (groupware și alte comunicări mediate de computer, realitatea virtuală, biotehnologia, multimedia și Internetul) să aibă un impact puternic asupra culturii muncii, ca și predecesoarele lor (telefonul, e-mail-ul și voice mail-ul). Motivul este atât de important pentru cercetările privind cultura organizațională care acordă atenție tehnologiei, întrucât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflict, în rezolvarea conflictului prin facilitarea comunicării și oferirea de sugestii” (Myers, 1990, p. 506); astfel, medierea poate avea următoarele avantaje: - cererea de mediere sugerează că părțile sunt motivate să ajungă la o înțelegere; - faptul că mediatorul este motivat să medieze îi oferă acestuia legitimitatea de a acționa pentru „stingerea” conflictului și face mai importantă intervenția sa. Unii mediatori se centrează pe rezolvarea problemei/disputei (abordare de tip produs), alții pe îmbunătățirea relației dintre părțile aflate în conflict (abordare de tip
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
inovare ascuns în acțiunea conflictului. Dezvoltarea unei valori maxime a conflictului în interiorul activităților de comunicare, în general, și a metodelor de interacțiune, în special, reprezintă o resursă importantă în dezvoltarea unui evantai foarte larg de variabile cu impact direct sau mediat asupra formării-dezvoltării participanților la comunicarea educațională. Figura 25. Procesul apariției unui optimum al conflictului (adaptare după L.D. Brown) Astfel, preluându-l pe L.D. Brown, putem spune că este important ca o reprezentare grafică de tipul celei de mai sus să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
agentul profitase și nu era cazul să se supere atât de tare colegul acestuia”. Datorită faptului că acest conflict nu părea să se poată rezolva de la sine, de către participanții înșiși, directorul de resurse umane al companiei a fost invitat să medieze disputa celor doi. Acesta a ajuns în departament și s-a așezat la unul dintre birouri invitându-i pe cei doi să se așeze și ei și să discute problema (fără să știe se așezase la biroul unuia dintre beligeranți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rolurile de echilibrare) este cel care încearcă să țină canalele de comunicare deschise; ajută membrii mai reticenți să aibă contribuția lor la discuție și fac în așa fel încât discuția să nu fie dominată de unul sau doi membri; - Armonizatorul mediază diferențele dintre participanți și conciliază neînțelegerile și dezacordurile; încearcă să reducă tensiunea folosind, spre exemplu, umorul; - Persoana centrată pe compromis este cea care menține coeziunea de grup și ajută grupul să crească; - Observatorul și comentatorul înregistrează modul de a acționa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mult, în contextul noilor media care tind să sprijine și să definească procesul de învățământ de astăzi, apar, printr-o nouă idee, cea a „comunităților de învățare”, noi roluri pentru profesori, dar și pentru elevi. Devenind o alternativă la structurile media tradiționale, lineare (cărți, radio, filme), această comunitate de învățare are la dispoziție hypermedia (un sistem care reprezintă informații multimedia conectate - text, imagini, audio, mișcare); cel ce învață este capabil să urmeze conexiuni între unități singulare de informații (noduri) în sensul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe acest tânăr condeier peste ani”, scria profesorul Alexandru Mânăstireanu care la peste 90 de ani ai săi realiza substanțiale acte de cultură, scriind memorialistică, sperând în schimbarea în bine a opticii „intransigentului”... După cum rezultă și din Reflecții, cartea care media pentru colaborare între tineri și vârstnici și pe tărâmul creației literare a fost publicată, ea a avut ecoul așteptat, nu știm dacă tânărul universitar a citit-o, dar problema s-a soluționat cu măsura radicală în sensul dreptății ce s-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
polar al puterii: de o parte, o accepție agonică, violentă, iar de cealaltă, una mediată rațional, abstractizată în diferite grade și parțial metaforizată. Folosit ca o hârtie de turnesol, jocul și diversele sale modele operează ca o curea de transmisie, mediind relațiile dintre putere, rațiune și creație, marcând concepțiile despre realitate și iluzie, adevăr și fals și cele despre natura și menirea poeziei. Se insistă asupra rădăcinii conflictuale a gândirii grecești, duplicitatea rafinată a conceptelor sale cheie fiind văzută ca o
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
să plângǔ mulțimea păcatelor mele” - Elina Cantacuzino 519) ori dictate de învolburările sociale 520, aceste femei singure - reprezentând, mai cu seamă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, elitele sociale - își pun pe hârtie ultimele dorințe, neuitând să medieze asupra sfârșitului ineluctabil (formulări laconice ținând de o cogitatio mortis deloc circumstanțială), iminența morții făcând emergent un vădit interes față de o eschatologie individuală (nu toate sunt, însă, testamente în articulo mortis). Marcând dreptul văduvelor (aflate, în sfârșit, în posesia unei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
constituțională, ci și ca prestigiu, autoritate, tact, comunicare În relațiile cu lumea sau cu alte persoane (tipul psiho-morală. Eul realizează sinteza datelor din lumea externă, facilitează apropierea de ceilalți a individului respectiv, fiind subiectul Întâlnirii interpersonale. El este cel care mediază acordul conștient, dar și subiectivitatea din cadrul Întâlnirii interpersonale, sau cea cu obiectivitatea lumii externe. În toate aceste situații, Eul are ca rol afirmarea persoanei respective, pe care o reprezintă. În sfera psihianalizei sunt studiate mecanismele de apărare ale Eului. Psihologia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
boală; el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță devianță - norme de sectorializare tulburare - norme degenerative normă reducere - norme transacționale de suprapunere interior exterior - norme tematice tematica de tulburare A tematica de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
împrăștiere nu depășește intervalul câmpului de toleranță T=TS-TI, unde TS reprezintă toleranța superioară iar TI reprezintă toleranța inferioară. Pentru caracterizarea preciziei mașinii se folosesc următorii parametri de împrăștiere: Abaterea medie pătratică (abaterea standard): σ Amplitudinea valorilor: R Abaterea medie absolută: mA Un proces tehnologic este considerat stabil ca reglaj atunci când valoarea parametrului statistic de grupare pentru caracteristica cercetată are practic o valoare neschimbată în timp. Procesul este considerat stabil ca precizie când valoarea parametrului statistic de împrăștiere rămâne practic
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
unor acțiuni naționale din Transilvania <ref id="14">14 În acest sens, vezi influența Pronunciamentului sau a incidentului provocat de tipărirea și distribuirea În școli a hărții „Daco-României”. </ref>. În consecință, nu este exclus, ca la momentul 1868, când Prusia media apropierea româno-rusă, Austria era Încă Într-un proces de reorganizare, iar Imperiul Otoman se confrunta cu o criză deschisă, guvernul de la București să fi tatonat terenul spre independență și proclamarea regatului, eventual, unul al daco-românismului. Suntem Într-un an al
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ca oamenii politici români să găsească soluții pentru reafirmarea politicii naționale. De aceea, baza noilor demersuri devenise exact acceptarea noului apelativ, precum și dreptul de a trimite sau de a primi miniștri plenipotențiari. Pentru obținerea acestor deziderate, Germania a acceptat să medieze din „culise”, pe lângă marile cabinete, lăsând, totuși, ca Austria să aibă inițiativa. Astfel, contele Münster, ambasadorul german la Londra, a testat opinia lui Salisbury, prilej cu care, Anglia a declarat că prințul Carol ar putea să-și ia, după preferință
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]