4,697 matches
-
Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare ... Timpul cârpește aerul cu fum ... Privesc lumina rărindu-se ușor ... Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare ... . Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia ... O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare ... Saltă, prin spațiul nins, copilăria ... Tata e sculptat în poarta așteptării ... Din crin în crin iubirea noastră trece ... Plutește-n rugăciunea-ntârziată/ sărutul depărtărilor. Liliana Petcu a urmat
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
în lumea aceea în care tocmai ei au pășit, și mereu ne vom întreba în sinea noastră, oare cum le va fi, ce vor simți, dacă vor simți, dar vor fi doar frământări ale noastre . Prietena mea visează și sub melancolia clarului de lună simte lunecarea nocturnă a șoaptelor, simte cum a scăpat din mâini cel mai frumos colț al lumii care i-a zâmbit și pentru prima oară s-a spart în mii de firișoare argintii simțind în sufletul ei
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
de fecioară cade pe fruntea noastră ca un stigmat al acestui ev care ni se dezvăluie ca niște orfice tumulturi într-un exil voluntar venit din elada lebedelor cu gâturile lor lungi balerine pe corzi de liră iluziile plâng pleoapele melancoliei varsă lacrimi căzând pe osânda sângelui obscure danaide joacă pe timpane la porțile palatinului lui nero prevestindu-i frumoasa lui nebunie logos mă întreabă de ce incendiez metaforele în pivnița lui auerbach e posibil ca imposibilul să devină posibil să-l
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - FARMECUL TAINIC AL JOCURILOR DE CUVINTE Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Venea toamna, cu tot cortegiul ei de melancolii și eram oarecum îngrijorat de faptul că Harry Ross nu mă anunțase încă de apariția unui nou volum. Lucru neobișnuit fiindcă în ultimii ani sărbătoream cel puțin două astfel de evenimente, unul prin primăvară, al doilea către vremea mustului înțepător
FARMECUL TAINIC AL JOCURILOR DE CUVINTE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351271_a_352600]
-
și pe mine În iluzii și vise ce zboară Risipind peste florile deschise Sărutul ucigaș ce omoară. Vii cu atâta frumusețe, Îmbraci zarea-în culori fermecate, Livada o încarci cu de toate Ș-apoi ni le iei într-o noapte. Aduci melancolie și tristețe În sufletele dornice de viață Și speranța s-ascunde iute de sărutul tău care-ngheață. Referință Bibliografică: TOAMNA MEA... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 683, Anul II, 13 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
care le trăiește. După ce, într-un interviu acordat lui Nicolae Băciuț în 2009, Mariana Cristescu mărturisea că ea nu crede, citez: „...în niciun fel de criză, nici economică, nici politică, nici a literaturii....”, se apleacă apoi cu multă sensibilitate și melancolie asupra chipului maestrului Iovan Miclea sau Grigore Constantinescu, profesori dragi domniei sale și pe care-i evocă cu multă nostalgie. Lasă apoi nostalgia la o parte și abordează cu mult har subiecte aparent prozaice, dar care ne apasă sufletește și ne
MARIANA CRISTESCU- UN INTELECTUAL DE MARE CUPRINDERE, FORMAT ÎN SPIRITUL DRAGOSTEI NECONDIŢIONATE FAŢĂ DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351308_a_352637]
-
Cât de dezamăgitor poate fi să încerci și să vezi că nu-ți iese? Cât de înșelător e sentimentul de neîmplinire? Sunt momente când simți un gol covârșitor, o melancolie apăsătoare care îți ține privirea ațintita în pământ. Simți că existența ta e în zadar pentru că eșuezi constant exact acolo unde ai nevoia cea mai mare de succes. Vezi că deși schimbi și îmbunătățești metodele de abordare, finalul ajunge să
SUNT DINTRE CEI CE SUFERA IN PLUS.. PENTRU A PUTEA FI PRINTRE CEI CE SE BUCURA MAI TARE. de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351329_a_352658]
-
ureche melancolice șoapte de dragoste, pe care toamna le-a trăit în sfera divinului. Parcă ar dori să ne învețe și pe noi emoțiile calde pe care doar iubirea ni le trezește în suflet. Toamna lasă în urmă parfum de melancolie, de tainică așteptare și visare... ea aduce în desaga-i fermecată recolte îmbelșugate, dar și brumă de gânduri triste ce se depun pe colinele înverzite ale sufletului. Frunze ruginii se desprind din copacii abătuți, care rămân goi și părăsiți. Florile
ÎN ANOTIMPUL CĂUTĂRII ŞI AL MELANCOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351339_a_352668]
-
și îl coboară în sufletele oamenilor. În inima lui am putea crede că există două fonduri: luminos, care se revarsă în mediu prin licăririle ochilor și întunecos, care vuiește prin voce în unde sonore, perturbând existența. Orice vibrație rezultă din melancolie și distruge în poezia bacoviană normalul, transformându-l în regret. Regretul este tocmai taina funerarului pe care îl adâncește în lumesc: O femeie în doliu pe stradă, / O frunză galbenă tremura după ea - („Scântei galbene”, 1965:91). Poetul vrea să
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
ale străzii (dacă, totuși, găsim, cazurile respective sunt enunțuri și enumerații fără semnificație poetică), vom găsi în schimb, numeroase emoții transcrise în vers clasic sau în vers liber, stări de existenta (altceva decât afectele) fierbinte, revărsări vitaliste cumințite de ușoare melancolii într-o imagistică de tip tradițional( metafora care va sa zică), toate expresii ale pendulării, aș zice firești, între jubilație și îndoială. Aproape nimic nu lipsește din ce se poate afla pe acest traseu colinar: jocul imponderabil al nuanțelor exuberanței
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
în pod hurducă/ Melancolică, activă, inspirată, reflexivă/ Își lipește-n frunte stele, minuscule , efemere.../ Dintr-o dată ca împuns/ Podul a pornit-o-n sus/ Cu-al său înger presupus/ Genunchiat într-un surâs!”), golurile de aer ce predispun uneori la melancolie (Pământul tace, parcă mă măsoară/ Nu mă mai știu sau poate mai exist/ Aripile de cer m-au părăsit/ Hulubul alb se roagă să nu moară/ Văzduhul fagurii nu-mi mai întinde/ La porți durerea, rânjitoare sclavă/ Încă lovește hohotind
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
pustie...". Tensiunea lirică vine din revelația pe care Doru Moțoc o alimentează cu nostalgii. Stampele lirice au o pregnanță, poetul reușind să concentreze amănuntele în imagini emblematice. Doru Moțoc e un poet cu multe disponibilități și cu bună instrucție culturală, melancolia, romantismul, par a fi punctul cel mai de sus al atitudinii lirice. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ce-a mai rămas / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 337, Anul I, 03 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
conjugata cu aceeași stare de trecere, într-o suma de „trecătoare dureri”, apreciere care nu minimalizează nimic, lărgind doar o statistică a acestora. Margareta Chiurlea, cea care se poate echivala cu un eu poetic de asemenea fixat pe o programatica melancolie a trecerii, își dezvoltă în poemele din acest volum o adevarată elegie a timpului, cel care te îndepărtează de singura casă, cea a copilăriei și a adolescenței. De aici se înfiripa versuri, unele de o sensibilitate aparte, altele croind imagini
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
să găsesc cultura și ființa umană repuse în drepturile lor firești ale existenței în conformitate cu o societate cu adevărat democrată a mileniului III. De cum am trecut granița la unguri o altă atmosferă mai puțin apăsătoare mă înconjura. Traversând Ungaria și Slovenia melancolia a mai dispărut fiind frapat de priveliștile încântătoare ce se desfășurau pe rând prin fața ochilor. A urmat traversarea lanțului muntos al Alpilor prin numeroase tuneluri. Odată cu căderea celei de a doua nopți, de când plecasem din România, am pătruns în Italia
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
trecut. ( trist) Ce-o fi făcând mama acolo, departe... în sătucul acela de case cu bârne? Mereu te aud, mamă, trăind pe lume. (atent, speriat deodată ) Ce este asta ? Nu este nici dor, nici durere, nu e nici veselie, nici melancolie ... parcă melancolie este, dar este asemenea unui dor după ceva. Ca și cum aș fi aer sau vânt și m-aș risipi către tine, mamă....și către tine, femeie iubită. (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( scârțâitul fântânii se aude ca la el
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Ce-o fi făcând mama acolo, departe... în sătucul acela de case cu bârne? Mereu te aud, mamă, trăind pe lume. (atent, speriat deodată ) Ce este asta ? Nu este nici dor, nici durere, nu e nici veselie, nici melancolie ... parcă melancolie este, dar este asemenea unui dor după ceva. Ca și cum aș fi aer sau vânt și m-aș risipi către tine, mamă....și către tine, femeie iubită. (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( scârțâitul fântânii se aude ca la el în Hobița
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Și tata-n bastonel în drum mă conducea, Ce se întâmpla de fapt nici el nu-nțelegea. Tristețea și amarul învăluiau și chipul său Că pe acest tărâm este din ce în ce mai rău. Aceeași durere-n suflet purta și soacra mea, Cu melancolie din blajinii ochi lăcrima și ea Că printre străini îi purtam fetița dragă, Pe care și-o dorise de o viață întreagă! Din pragul ușii, surprins și socrul meu, Șoptind, printre suspine, se întreba mereu, De ce oare pe acest pământ
GUSTUL AMAR AL DESPĂRŢIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350861_a_352190]
-
ta la porți /iubi-mă-voi cu ea ,sau poate alta,/înspre prăpastii prdispus,mă voi simți zefir sau cănt sau chiar sultan /deși eu tot cu pumnul ars și tot desculț .../ Și-ncet cu aburii din ploi ,/voi băntui melancolii,iubiri /și vise foarte ,foarte vechi /în timpuri tot mai noi ! Referință Bibliografică: Suflet călator / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUFLET CĂLATOR de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350873_a_352202]
-
au poposit, Orașe noi la mare ți-au zidit; Din liră ți-au cântat în temple albe, În amfiteatre purtai straie dalbe. Romanii și-au trimis al lor poet Să-i cânte Mării Negre un duet, Al Tristelor și Ponticelor rime, Melancolia dorului s-anime. Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră, Îngenunchiați prin vremuri să răzbată. Ți-a dat apoi un nume Dobrotiță, Ori poate fiica
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
neantului divin”, cum iese din Pământ... Serendipity! Să cauți Eternitatea în “Coloana prizonierelor neantului divin”... și să găsești “Coloana soarelui de vis”, cum coboară din cer... Serendipity! Să cauți Visul în “Coloana soarelui de vis” și să găsești “ Coloana Femeia-îngerul melancoliei”, cum cântă un cântec de aprigă slavă! Seredipity! Să cauți Dragostea în “Coloana Femeia-îngerul melancoliei” și să găsești “Copilul care joacă dame”... Cum se joacă cu “săgeată de aur” a lui Abaris și cu arma de “foc stelar” a lui
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
și să găsești “Coloana soarelui de vis”, cum coboară din cer... Serendipity! Să cauți Visul în “Coloana soarelui de vis” și să găsești “ Coloana Femeia-îngerul melancoliei”, cum cântă un cântec de aprigă slavă! Seredipity! Să cauți Dragostea în “Coloana Femeia-îngerul melancoliei” și să găsești “Copilul care joacă dame”... Cum se joacă cu “săgeată de aur” a lui Abaris și cu arma de “foc stelar” a lui Apollon Hyperboreeanul! Seredipity! Să cauți Libertatea pe pământ... și să descoperi că de fapt nu
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
glosse în scurgeri de ape/ Prin mine se rup în secunde/ Clepsidre lichide și-n unde/ Vin norii uscați să se-adape.” Tot în „dogmă” fixă, poezia cu formă prozodică - Sonetul - reia într-un alt capitol tema iubirii, cu o melancolie romantică, amintind de tristețea solitară din poemele lui Grigore Alexandrescu, de influență franceză, ca în „Sonet de iarnă”: Gândesc la prima mea iubire,/ Pe banca udă de sub nuc/ Și în a mea închipuire/ Fantasma dragă readuc.” Tema ploii revine în
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
FRAGMENT DIN SCRISORI DE TRANZIȚIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINȚESA X - SCRISOAREA NR.141 Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Foto: Două Coloane infinite care sprijină cerul: Coloana Femeia - îngerul melancoliei și Coloana infinită (“Stâlpul Moștenirii”) în atelier, Brașov, 2007 “Curăță câmpul, ca să aibă loc să aterizeze îngerii” ( Nichita Stănescu) Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, Dragi prieteni, de pe facebook și de pretutindeni, Lumea fizică și metafizică din care venim noi, și în
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
ploi Îți dau toamna peste iarnă, îmi dai vara inapoi? Și presari peste-nserare întrebări fără răspuns; Dă-mi un pic amurgu-n geană ca să-mi fie de ajuns Când n-oi fi din nou în preajmă-mi să-mi aduni melancolii Eu dau clipa înainte ca să știu când ai să vii... Să mă știi cum ning alene peste zile, taina mea; Doar cu tine sting lumina și m-ascund cu tine-n ea Să-mi lumine peste noaptea albă-n care
TU, POETUL ŞI EU VERSUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351653_a_352982]
-
constituie într-un roman bine structurat având personaje reale ale căror umbre umple cu amintiri memoria lui Florian Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a francezului Kessel, gesticulația ușor teatrală, retorismul și
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]