3,679 matches
-
trecutului prezentul și viitorul nostru. Îngenuncherea lui Willy Brandt în fața monumentului din ghetoul Varșoviei, în decembrie 1970, a inaugurat era căințelor, care a continuat până la gesturile eminamente simbolice ale papei Ioan Paul al II-lea. Fără a uita recurentele ceremonii memoriale, dintre care cea mai recentă, în Franța, a fost comemorarea celor 60 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. Această acumulare solicită interesul cetățeanului, martor la abdicarea lentă a istoriei propriu-zise și a datelor ei cheie în fața unei datorii de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ea inocența pierdută, iar americanii moralitatea, făcând din datoria de memorie față de victimele Holocaustului propria lor datorie. O datorie care ștergea în același timp toate paginile întunecate din istoria lor, de la masacrarea indienilor până la războiul din Vietnam. United States Holocaust Memorial Museum, a cărui creare a fost votată în 1980 de Congresul american, este inaugurat de Bill Clinton în 1993. Construit la Washington și orientat către Casa Albă, el își însușește memoria Holocaustului și amintește cât de esențială este existența Israelului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
catolic, deși laicizat pe parcurs, și mai degrabă masculin. În ciuda evoluțiilor pe care le-a traversat, acest "universal" a creat de la Revoluție încoace o comunitate națională imaginată, care intră astăzi, la rândul ei și în felul ei, în arena concurenței memoriale, în timp ce memoriile de suferință se plasează inevitabil într-un raport de forță cu el. În palmaresul memoriilor, cea a evreilor este totodată percepută greșit ca o punte spre succes. Cei aflați departe de putere, outsiderii, arabo-musulmani sau negri, au tendința
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în grabă și fără să trezească reacții deosebite pe moment, a evoluat câteva luni mai târziu în subiect de polemică, mai ales după revoltele de la periferii din luna noiembrie a aceluiași an, revolte care într-un fel au eliberat revendicările memoriale, fără a conduce însă la rezolvarea concretă a problemelor care stăteau la originea lor. Această lege ar fi trebuit să-i mobilizeze mai întâi pe arabo-musulmani, moștenitori direcți și încă în viață ai trecutului colonial. Textul, în favoarea francezilor repatriați, preciza
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ar putea chiar să se agraveze și mai mult, fiecare încercând să se plaseze cât mai avantajos pe un eșichier socio-economic îngust, într-o societate cu mobilitate redusă, ierarhizată și rezistentă la pătrunderea oricărei forțe noi. În această concurență, revendicările memoriale vor avea încă mult timp greutate, cel puțin printre elitele acestor minorități. Dar nu este sigur că aceste revendicări concordă într-adevăr cu cele ale maselor acelorași grupuri, care se luptă în viața de zi cu zi cu tot felul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
umanității. Iar foarte recent legea pentru penalizarea negării genocidului armean, votată pe 12 octombrie 2006 de cei numai 129 de deputați participanți la scrutin și prezențiaaaaaa, o foarte mică minoritate a reprezentării naționale, s-a adăugat unui ansamblu de legi memoriale specifice Franței, care contribuie la judiciarizarea scrierii istoriei și la restrângerea libertății intelectuale. Desigur, aceste dispoziții legislative atrag atenția asupra nedreptăților istoriei, determină recunoașterea lor și acordarea unui loc meritat în cercetare și învățământ, dar în ce măsură creează ele un caracter
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unei perspective de viitor. Dacă noua religie a viitorului i-a deturnat de la universal, modul în care s-au impus suferința evreiască și memoria ei, în ciuda ireductibilei lor specificități, ne ajută poate, în schimb, să anticipăm evoluția probabilă a revendicărilor memoriale care emană în prezent, în Franța, dinspre diferite alte grupuri. Nu este o întâmplare că datoria de memorie a evreilor le servește drept paradigmă. Glorificarea victimității este o tendință generală care reduce universalismul Luminilor la un "universalism al suferinței"3
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
grupuri. Nu este o întâmplare că datoria de memorie a evreilor le servește drept paradigmă. Glorificarea victimității este o tendință generală care reduce universalismul Luminilor la un "universalism al suferinței"3. Ea atinge toate straturile societății și impregnează toate revendicările memoriale, indiferent de legitimitatea lor. Și ajungem cu toții prinși în aceste relații care împart lumea între victime și călăi. Această victimitate în transformare constantă ne pune zilnic în poziția de voyeuri ai suferinței Celuilalt. Acest voyeurism este întreținut de ritualurile comemorative
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
retrage din spectacolul memoriei pentru a reveni la memoria istoriei, care nu suferă aceste variații și a cărei relativă stabilitate asigură evenimentului o autentică perenitate și evită derivele la care este expusă orice memorie care se dă în spectacol. Legile memoriale de care Franța este avidă acum mențin aceste memorii în incandescență. Ele stau în centrul politicilor memoriale introduse de un stat care vrea să-și asigure prin intermediul lor un minim de coeziune națională. Și totuși, după recunoașterea memoriilor rănite, totul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cărei relativă stabilitate asigură evenimentului o autentică perenitate și evită derivele la care este expusă orice memorie care se dă în spectacol. Legile memoriale de care Franța este avidă acum mențin aceste memorii în incandescență. Ele stau în centrul politicilor memoriale introduse de un stat care vrea să-și asigure prin intermediul lor un minim de coeziune națională. Și totuși, după recunoașterea memoriilor rănite, totul rămâne de făcut, mai ales tot efortul de incorporare a lor în memoria colectivă națională, care nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Almbladh, Uppsala University, Uppsala, 1981. Halbwachs, Maurice, Les Cadres sociaux de la mémoire, F. Alcan, Paris, 1925. -, La Mémoire collective, volum postum publicat de Jeanne Alexandre, PUF, Paris, 1950. Halkin, Abraham, "Despre istoria masacrului în epoca almohazilor", în The Joshua Starr Memorial Volume. Studies in History and Philology, Conference on Jewish Relations/Jewish Social Studies Publications (5), New York, 1953, pp. 101-110 (în ebraică). Hammer, Reuven, "Two Approaches to the Problem of Suffering", Judaism 35 (3), vara 1986, pp. 301-305. Hannover, Nata Nathan
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 2003. Schindler, Pesach, Hasidic Responses to the Holocaust in the Light of Hasidic Thought, Ktav, Hoboken, N.J., 1990. Schorsch, Ismar, "On the History of the Political Judgment of the Jews", Leo Baeck Memorial Lecture (20), 1976, pp. 3-23. -, "The Holocaust and Jewish Survival", Midstream 27 (1), ian. 1981, pp. 38-42. -, "The Lachrymose Conception of Jewish History", în Ismar Schorsch (ed.), From Text to Context: The Turn to History in Modern Judaism, Brandeis University
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Bernard, 268 Mantova, 114 Mardoheu, 49 Maroc, 239, 259 Marrus, Michael, 249 Martinez, Ferrant, 105 Martus, 39 Massada, 61, 63, 128, 172, 213 Mauri, 81 Mauriac, François, 200-201 Maybaum, Ignaz, 174 Mayer, Arno, 205, 270 Meir din Rothenburg, Rabbi, 57 Memorialul martirului evreu necunoscut, 236-237 Memorialul Shoah-ului, 237 Merneptah (faraon), 267 Meschonnic, Henri, 295 Mesia, 25, 32, 48, 94-96, 98-99, 102, 104, 106, 111, 113, 119, 168-169, 190, 194, 200 Mi yiten roshi mayim (elegie de Kalonymos ben Iuda din Mainz
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
49 Maroc, 239, 259 Marrus, Michael, 249 Martinez, Ferrant, 105 Martus, 39 Massada, 61, 63, 128, 172, 213 Mauri, 81 Mauriac, François, 200-201 Maybaum, Ignaz, 174 Mayer, Arno, 205, 270 Meir din Rothenburg, Rabbi, 57 Memorialul martirului evreu necunoscut, 236-237 Memorialul Shoah-ului, 237 Merneptah (faraon), 267 Meschonnic, Henri, 295 Mesia, 25, 32, 48, 94-96, 98-99, 102, 104, 106, 111, 113, 119, 168-169, 190, 194, 200 Mi yiten roshi mayim (elegie de Kalonymos ben Iuda din Mainz), 57 Mica ordine a lui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Turcia, 114-115, 288-299, 295, 300 Turkish Daily News, 295 Tzadik, 120 Tzevi, Sabbatai, 104, 119 Țara Sfântă, 19, 90, 104, 101-102, 104, 118 Țigani, 79, 197 Ucraina, 59, 84-85, 96, 103, 139, 229 Ucraineni, 85 Ungaria, 133 United States Holocaust Memorial Museum, 205, 280 Universitatea Paris-VI, 235-236 Urie, 42 Usque, Samuel, 112-113 Valea plângerii (de Iosif Ha-Cohen), 108-112, 141 Valencia, 95 Valona, 95 Varșovia, 75, 164-165, 203, 213-214, 229, 276 Veneția, 84 Verein für Kultur und Wissenschaft der Juden, 125
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Power, Passivity and the Legacy of the Holocaust", Tikkun 2 (1), 1987, p. 69. 60 Ibid. 61 Despre chestiunea pasivității, de citit excelentul articol al lui Ismar Schorsch, "On the History of the Political Judgement of the Jew", Leo Baeck Memorial Lecture (20), 1977, pp. 3-23. Pentru F. Rosenzweig și teoria sa privind anistoricitatea iudaismului, vezi articolul său "Geist und Epochen der Jüdischen Geschichte", în id., Kleinere Schriften, Schocken, Berlin, 1937, pp. 12-25, citat de I. Schorsch în articolul său. 62
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prin diverse locații, clădirea televiziunii o cere Biserica, fostul ho-tel al Primăriei l-a luat tot Biserica, din cimitirul evreiesc se fură oase și e tot o paragină, începînd cu portalul de la stradă, portalul de la Sfîntul Spiridon de asemenea, casele memoriale nu le mai vizitează nimeni, majoritatea statuilor orașului sunt nefericit alese și mai nefericit plasate, spitalele Iașiului au devenit adevărate focare de infecție, ca și Bahluiul, rîulețul care ne traversează orașul și pe care așteptăm ca dl. Cîrlan să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Nora nota, pe bună dreptate, că aniversările actuale au trecut de la domnia „memoriei restrânse” la aceea a „memoriei generalizate”31. Acest fapt nu impietează cu nimic asupra inițierii de noi festivități având în comun desfășurarea în afara oricărui sistem de referință memorial (petreceri nocturne tehno, Gay Pride, Campionatul Mondial de Fotbal sau Serbările Muzicii). Să semnalăm, în trecere, că acestea sunt sărbătorile cel mai puțin legate de trecut, cel mai puțin bogate în sensuri religioase ori istorice și care reușesc să distreze
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau realitate? Ea n-ar fi existat decât cu consimțământul unui zeu, care îi permisese tatălui să se întoarcă - fie și numai în vis - doar în același loc unde sfârșiseră cei din neamul Heike, un loc al amintirii, un spațiu memorial. Oricum, ea va fi ultima lor întâlnire. Iar în relatarea nocturnă pe care fantoma o face, în timp ce dansează, despre evenimente petrecute demult, tot despre sfârșitul neamului Heike va fi vorba. Atsumori nu scoate un cuvânt despre propria-i moarte, preferând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vorbesc ky:gen și waki în interludiu - este tocmai întruparea în vizibil a unui invizibil care se dezvăluie privirilor grație actorului mascat și costumat, actorul-dansator. Un zeu, un demon, dar și un om mort, atrași cu toții de magnetismul unui loc memorial. În teatrul no, invizibilul - fie că e vorba despre morți sau despre zei - se materializează în dansul lui shite, în mișcările executate în spațiu ale acestui trup costumat, ale acestei statui animate care dansează mascată. Dansul său ne conduce până la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Summer 5750/1990, pp. 27-30. Obiecțiile aduse de Idel teoriei lui Scholem au fost reformulate recent În articolul său „Jewish Reactions to the Expulsion from Spain”, În vol. The Expulsion from Spain and the Holocaust: The Jewish Community’s Response, Memorial Foundation for Jewish Culture, New York, 1990, pp. 18-25. 17. Iren. I.30.1-2. 18. Iren. I.30.3-9. 19. Iren. I.30.6-7; 9-10. 20. Iren. I.30.12-13. 21. Hipp. V.24.2-27.5. 22. Hipp. V.25.1
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Trunchet, Pléiade 82, Gallimard, Paris, 1950. L’Hypostase des Archontes, ed. și trad. Bernard Barc (BCNH 5), 1980. Moshe Idel, „Jewish Reactions to the Expulsion from Spain,” in The Expulsion from Spain and the Holocaust: The Jewish Community’s Response, Memorial Foundation for Jewish Culture, New York, 1990, 18-25. Irenaeus of Lyon: Irénée de Lyon, Contre les hérésies, ed. și trad. A. Rousseau și L. Doutreleau, 9 vols, Cerf, Paris, 1969-79. Jules Isaac, Genèse de l’antisémitisme:Essai historique, Calmann-Lévy, Paris, 1956
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
asumate. Cazul Doina Cornea (Octavian Coman) 281 Indice de nume 293 Indice de localități 298 Precizaretc "Precizare" Ideea acestui volum s-a născut după cum urmează: aflându-mă la Simpozionul de la Sighet, ediția 2005, desfășurat și găzduit În fiecare vară În cadrul Memorialului de la Sighet al Victimelor Comunismului și al Rezistenței (singurul muzeu de acest tip din România, care sintetizează pe etape ale represiunii Întregul Gulag românesc) - amfitrioni fiind Ana Blandiana și Romulus Rusan, alături de echipa lor de la Academia Civică (București) și de la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la Sighet al Victimelor Comunismului și al Rezistenței (singurul muzeu de acest tip din România, care sintetizează pe etape ale represiunii Întregul Gulag românesc) - amfitrioni fiind Ana Blandiana și Romulus Rusan, alături de echipa lor de la Academia Civică (București) și de la Memorial -, am discutat pe scurt, dar aplicat cu Stéphane Courtois (coordonatorul Cărții negre a comunismului - lucrare de anvergură dedicată represiunii comuniste În țările-satelit ale Moscovei -, dar și rectorul școlii de vară de la Sighet) despre fenomenul Pitești (1949-1952), adică despre experimentul abominabil
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
au mai putut participa și la cea românească, din varii motive: Romulus Rusan lucrează actualmente la un Recensământ al Gulagului românesc (care va fi publicat În 2007 de către Academia Civică); Ana Blandiana, care În versiunea franceză făcea o prezentare a Memorialului de la Sighet, a renunțat la publicarea aceluiași text În românește, având În vedere faptul că Memorialul de la Sighet este cunoscut În România și nu necesită schițarea unui profil ca pentru un cititor străin; Stejărel Olaru, care În versiunea franceză avea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]