1,562 matches
-
Eram fie la Biblioteca Centrală, fie la diverse manifestări culturale. De regulă, până la orele 11 sunt acasă. Trimit pentru Ateneu un comentariu despre Tristan Tzara; rămâne să vedeți dacă se integrează în tematica revistei. Vă voi mai trimite un fragment memorialistic de 5-6 pagini, peste două săptămâni. Sunt foarte ocupat, dar sper să mă țin de cuvânt. Cu cele mai bune sentimente și prietenie. Constantin Ciopraga </citation> (29) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”26 apr[ilie] 1996”> Dragă domnule
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ciopraga P.S. Pe când susținerea tezei? </citation> (30) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”20 iunie 1996”> Dragă domnule Călin, Cu oarecare întârziere, deoarece am fost foarte ocupat, îți mulțumesc călduros pentru frumosul medalion din Ateneu , precum și pentru publicarea fragmentului memorialistic. Îmi este deosebit de plăcut să observ consecvența cu care pui, deasupra frământărilor acestor ani, gândul cel curat și bun. În legătură cu teza matale: apucă-te imediat de lucru și redactează două sute de pagini. Dacă e cazul, poți schimba subiectul (cu o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
celelalte patru au apărut deja1, ultimul va ajunge în curînd și în librăria din centrul Bacăului). Am răscolit totuși prin „arhivă” și am cules cîte ceva, în chiar spiritul celor comunicate de D-ta: mici... „tablete” cu caracter publicistic, fragmente... memorialistice (pagini cu... „memorii” am chiar multe, dar nu știu să le fragmentez pentru revista Dvs.), cîteva comentariii „caragialiene” actualizate, în fine un articol cam... convențional, intitulat cam „lemnos” Cultura și literatura românească în lume. Le-am recitit, cam grăbit ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
În data de 1 octombrie 1892. Din 1868 a devenit membru titular al Academiei Române. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru fără o valoare deosebită. Proza memorialistică („Suvenire contimporane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând În cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas În conștiința populară versuri scrise de Sion
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poezii (Cântece basarabene - 1912), romane sub forma de studiu social (Înstrăinații - 1910, Pribegi în țara răpită - 1912, Moartea lui Cain - 1914), nuvele apărute sub genericul Din amintirile unui bătrân în revista „Neamul românesc” (1909-1910) și în „Arhiva” ieșeană (1911), proză memorialistică (Curtea domnească din Iași, Ulița mare și Pomul verde 1913), opera muzicală Cetatea Neamțului, opera comică Pescarii din Sulina ș.a. Era și un pasionat muzician. Nașterea, moartea și întreaga lui creație sunt legate de orașul Iași. Ieșenii mai vechi îi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
scris. A reușit să realizeze și acest țel la o vârstă a înțelepciunii, când poți privi cu profunzime în urmă și poți cântări cu dreptate răul și binele pe care l-ai întâlnit. Romanul « Rădăcinile Continuității » are un vădit caracter memorialistic și este o adevărată « Saga » a unei modeste familii țărănești. Totodată, este și un « Bildungsroman » deoarece personajul Săndel, un adevărat ALTER EGO al autorului ne dezvăluie toate etapele evoluției sale. Familia Gheorghiu reprezintă, în totalitatea sa, țărănimea de pe Valea Racovei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
stație-pilot a acestui act politic improvizat, însă fără efectul scontat de conspiratori. Caragiale copil a luat parte la eve- nimente, prin urmare, relatarea păstrează sensul notației autobiografice cu o autoironie devastatoare. Ceea ce atrage de la început atenția este stilistica proprie discursului memorialistic de o anume solemnitate și cu o anume etalare a distanței calculate scenic față de faptul trăit. Iată cum sună : „Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra repu- blică a fost
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
poate dobândi într-un context mai larg, al istoriei naționale, sau chiar al istoriei universale. Invocarea unei figuri cu caracter emble- matic precum cea a lui Garibaldi indică cel puțin raportarea la un context mai larg. Registrul stilistic propriu scrierilor memorialistice sau discursului istoric este foarte curând bruiat de elementele unei retorici grandilocvente, propriu unui discurs politic avântat. Cuvântul „a sugruma” induce acest efect patetic, descărcarea afectivă improprie discursu- lui expozitiv inițial indică dubla măsură și hibridizarea sa. O temă îndelung
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
inspirată de realitățile noastre și exprimată în limba vie a poporului. Alecu Russo a fost un scriitor realmente înzestrat și numai memorialistica sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
BAGAJE PENTRU PARADIS Prefață La apariția primei cărți memorialistice a lui Valeriu Cristea, scriam în Orizont: „Poate nu mi se va lua în nume de rău dacă, scriind despre Bagaje pentru paradis (Cartea Românească, 1988) o voi pune în relație cu propriumi Clopotul scufundat. N-am putut, la lectură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-o culme-n hotar. Umilă, smerită, parcă datoare, Când unul, altul o mai lovea, Aștri blânzi, licăreau prin ninsoare Ochii ei de cățea. I. Olteanu La Berlin, în 1922, recitând această poezie la rugămintea lui Maxim Gorki (care va fixa memorialistic momentul), Esenin rostise ultimele două versuri ale ei cu ochii în lacrimi. Berdiaev mărturisea că nu va merge în rai decât cu pisica lui în brațe. Nu ne putem închipui raiul lui Serghei Esenin decât ca un pătul strălucitor, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pentru că autorii ar deforma cu bună știință trecutul, ci pentru că, în general, trecutul suferă o continuă schimbare atât în memoria noastră cât și în momentul în care hotărâm să-l consemnăm pe hârtie. O problemă majoră o constituie acele scrieri memorialistice croite nu pentru a clarifica un eveniment, o perioadă, un proces etc., ci pentru a scuza, dezinforma sau 8 chiar manipula cititorii. Este cazul, de pildă, al unor foști lucrători ai Securității. În cărți sau articole, tot mai multe în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
este adevăr sau manipulare. Am făcut această incursiune pentru a arăta de ce trebuie să ne ferim și, totodată, pentru a sublinia faptul că memorialistica cinstită în România de azi e din ce în ce mai firavă. Făcând parte din această ultimă categorie a scrierilor memorialistice, volumul doamnei Dorina Stoica, Bietul om sub vremi, reprezintă, în opinia noastră, o excepție. Este, în primul rând, una din prețioasele surse de informare pentru cine vrea să cunoască sau să rememoreze atmosfera din România anilor ’80. Iar pentru a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și gradul de comandant legionar. Nepublicate au rămas în schimb câteva poezii scrise în închisorile de la Rahova (în 1954) și Jilava (în 1955), pe care le-am inclus acum, la sfârșitul volumului. Textul de față vine să completeze seria lucrărilor memorialistice alcătuite de Vladimir Dumitrescu, având ca subiect central politica sa legionară. Manuscrisul a fost scris într-un timp foarte scurt, între 16 decembrie 1944 și 29 ianuarie 1945, după cum menționează în scris chiar autorul, moment în care, date fiind schimbările
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și implicarea politică. Prin extensie, textul îndeamnă la reflecție critică asupra relațiilor existente între activitatea științifică a arheologilor și ideologiile dominante din trecut sau din prezent, caracteristice diferitelor contexte sociopolitice. Nu în ultimul rând, pus în relație cu alte lucrări memorialistice și date, manuscrisul poate fi un prilej de a reflecta asupra responsabilității față de lumea în care trăim, asupra legitimării uneia sau alteia dintre ideologiile politice, dar și asupra consecințelor pe care, conștient sau nu, opțiunile și acțiunile noastre în general
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Mai ales cei care n-au făcut mare lucru în viața lor, au stat toată viața cam în același loc; da, dar au văzut atâtea lucruri interesante și care merită să fie povestite... Mă rog, eu nu vorbesc de literatura memorialistică: amintiri, jurnale, însemnări, aforisme etc. Dar mă gândesc chiar la romane și nuvele. Ori la poezii. De pildă, marii noștri critici, aproape toți au scris... beletristică. Mai ales marele George Călinescu. Ce romane superbe în plin realism socialist! Sau Marin
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
tumescente, contururile lor se estompează; ele se descompun și se transformă. În Nașterea suferinței lichide vedem un copac uriaș din care izvorăște o fântână, apoi un altul, la fel de mare, despre care se spune că ar fi copacul pâinii. În însemnările memorialistice ale pictorului, primul este confundat cu o plantă care creștea pe câmpurile din apropiere de Figueras, orașul său natal, cunoscută sub numele de "laptele Sfintei Tereza" (2006: 370). În tablou, ea figurează ca simbol al fructului oprit din paradis, pentru că
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt albe... copii, acolo e țara!..." Poemul în întregul lui, cu toate bunele intenții, rămâne fals. În schimb, în proza memorialistică, Al. Russo și-a însușit până la virtuozitate maniera clasicilor târzii, a lui Xavier de Maistre și a lui Paul-Louis Courier, adică umorul eseistic, scutit de dezordinea fantastică, în care intră totuși o ușoară melancolie sub forma sentimentului grandoarei geologice. Russo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Suferințele discrete ale unei femei măritate cu un bărbat pe care nu-l iubește, melancoliile unei fete tuberculoase, acestea sunt temele esențiale din culegerea de nuvele Ada Lazu a Constanței Marino-Moscu, care a risipit prin reviste fermecătoare pagini de tip memorialistic. DUMITRU C. MORUZI Dumitru C. Moruzi (1860-1914) e un amator care își romanțează amintirile. Subiectul epic din Pribegi în țară răpită e fără însemnătate. Toată valoarea romanului stă în documentația asupra vieții boierilor și țăranilor din Basarabia. Alcătuirea unei case
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care un moment anecdotic e tocmai acela care va forma tema din Catastrofa lui Liviu Rebreanu. PROZA DOCUMENTARĂ Masivul dar superficialul roman al lui Eugen Goga, Cartea Facerii, reia la alt moment istoric ideea din Îndreptări de Duiliu Zamfirescu, opera memorialistică din lumea didactică a lui C. Kirițescu, interesantă, continuă nuvelistica cu suburbii idilice și patriarhale a lui Delavrancea, pe care o cultivă foarte pitoresc Sărmanul Klopștock, scriitor bizar, de o volubilitate grotescă. Lumea acestuia, așezată între marginea tabacilor și maidanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe care va evolua această personalitate și tot acum găsim „in nucce” realizările complete de mai târziu într-un domeniu sau altul al creativității. în acest sens nu trebuie neglijat pericolul ca rolul educatorului să nu fie întotdeauna pozitiv. Literatura memorialistică, dar nu numai (chiar unele capodopere ale literaturii universale), ne prezintă nenumărate cazuri când pedagogi rău intenționați au căutat să înăbușe elanurile creative ale copiilor. Evocarea anilor de școală de către scriitori se face mai întotdeauna într-o tentă care merge
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în centru pe Fany Perlov și pe Maria Culiceeva), de exprimări stângace. Nu la fel de rezistentă este secvența ultimă a ciclului, formată din Ciubărești, În ajun și Uraganul, unii critici vorbind chiar de un eșec integral aici. Într-adevăr, transformarea materialului memorialistic în roman, reușită în mare măsură în primele cinci volume, este ratată parțial în ultimele trei, experiența politică recentă a autorului suscitându-i o pornire pătimașă, resentimentară. Din cauza acesteia, tarele societății, ca și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
caracter literar, revista găzduiește în fiecare număr versuri de Cincinat Pavelescu (Cântecele străzii), Elena Văcărescu (Lângă stână), Corneliu Moldovanu (Ovidiu la Tomis, Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu, D. Nanu, A. Mândru ș.a. Proza, de obicei memorialistică sau de influență folclorică, e reprezentată de Ion G. Ionescu-Quintus, Victor Eftimiu (În umbra dafinilor), Ion Dragoslav (Volintirii, La iaz, Împăratul Rogojină, Codreanu), Em. Grigorovitza (Dezertorul). D. Anghel figurează în sumar cu poemele în proză Floarea de aloes și Sonata
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
compozițional motivul scrisorilor găsite. Aproape toată nuvela e alcătuită din epistole. Naturalețea exprimărilor, verosimilitatea și viața ce se degajă dau acestor pagini un parfum aparte. Dar T. înregistrează cele mai multe reușite în textele confesive, ca în Efimeridele (I-II, 1930-1937), scriere memorialistică și roman despre formarea sa spirituală și intelectuală. Între paginile de evocare pe care le-a scris, un loc aparte îl ocupă monografia din 1922 dedicată lui Eugeniu Carada, unchi dinspre mamă, scriitor, economist și om politic, ctitor al Băncii Naționale a României
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
documentare, aducând în plan narativ evenimente, personaje reale și ficționale, ca rod al conlucrării dintre ziarist și prozator. Îndeosebi Pavilionul de vânătoare, proiectat ca parte a unui ciclu despre neamul boierilor Măgureanu, se distinge prin tipologia de factură realistă. Paginile memorialistice ale lui T.-B. relevă, deopotrivă, har și plăcere de a povesti, fiind și mărturii documentare despre oameni, fapte contemporane scriitorului. Ca traducător, a facilitat cititorului român contactul cu scrierile lui Benjamin Constant, André Maurois ș.a. SCRIERI: Suflet de femeie
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]