3,272 matches
-
găsesc, la analize, urme de malarie. Ne-au dat drumul acasă și au luat pe alții care nu fuseseră până atunci. Am avut un an pauză, timp în care am putut lucra pentru familie. Ne-a mers destul de bine ca meseriași; am lucrat la un atelier de reparații pălării bărbătești. Mai erau două ateliere de prăvălii dar țăranii ne-au preferat pe noi. Toate împrejurimile Silistrei, de jur împrejur, erau clienții noștri. Când m-au luat pe mine, în 1944, întrebau
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Vorbea deschis, fără să se ascundă și fără să se teamă, deși În perioada aceea era periculos să-ți exprimi cea mai mică nemulțumire cu privire la regimul comunist. În primii ani ai comunismului, au fost desființate magazine, restaurante, ateliere ale micilor meseriași. Proprietarii au fost schimbați cu oameni noi, necalificați, ceea ce a creat o situație jalnică În sistemul de servicii din România. Nu mai găseai un restaurant În care să mănânci și să te simți bine. Dându-și seama de problemele create
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
(n. 22 iunie 1864, Șiria, comitatul Arad, d. 12 decembrie 1909, București) a fost un ziarist, scriitor, politician român, deputat în Dieta Ungariei. Provine dintr-o familie de meseriași. Mama sa, Maria, a fost sora mai mare a lui Ioan Slavici. A urmat școala primară la Șiria, după care a urmat Școala Normală din Arad. A absolvit studiile pedagogice la "Pedagogiul de Stat din Deva". După absolvirea studiilor merge
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
fost inaugurat Muzeul de etnografie universală "Franz Binder", primul și unicul muzeu de etnografie extra-europeană din România. Clădirea în care funcționează muzeul este o clădire monument istoric, construită în stil neogotic în perioada 1865-1867, ințial ca sediu al Asociației Micilor Meseriași și având de-a lungul timpului diverse întrebuințări . Muzeul găzduiește expoziția permanentă: "Din cultura și arta popoarelor lumii", precum și expoziții temporare cu titlul: "Din creația artizanală a popoarelor lumii". La ora actuală, muzeul are 3000 de exponate din nordul Africii
Franz Binder () [Corola-website/Science/303346_a_304675]
-
locuri au fost date din locurile domnești care plecau de la poalele viei de lângă Curte și au alcătuit pe Podul Beilicului (Calea Șerban Vodă) Mahalaua Slobozia Domnească. În 1...82, Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, înființează aici o “pepinieră de meseriași”- împământenește cioplitori în piatră din Dalmația Venețiană, pentru utilizarea lor la construcția ctitoriei familiei sale de la Radu Vodă. De-a lungul Podului Beilicului, drum pe care veneau trimișii Porții spre a mazili sau înscăuna ”beii” (domnii Țării Românești), s-au
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
celor mai renumite muzee din Europa. Călătoriile și studiile lui au continuat până în anul 1872, când la vârsta de 26 de ani, se întoarce în Sankt Petersburg și se căsătorește cu Augusta Julia Jacobs. În următorii 10 ani, tatăl său, meseriaș de încredere îi este deopotrivă mentor și tutore. Compania era implicată și în catalogarea, repararea și restaurarea unora din piesele de colecție ale Hermitage în jurul anului 1870. În 1881 afacerea a fost mutată pe o stradă mai importantă, Bolșaia Morskaia
Peter Carl Fabergé () [Corola-website/Science/326534_a_327863]
-
de transformare capitalistă în societatea din comuna Bordei Verde, apărând pe lângă agricultori un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de 364
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
trupele imperiale au pornit o mare ofensivă spre est, ajungând la Arad și cucerindu-l în 1687. După doi ani, Eugen de Savoia a proiectat reconstrucția vechii fortărețe turcești, Georg Haruckern fiind numit să conducă lucrările. După armata austriacă, primii meseriași și negustori germani au ajuns în Arad. După retragerea stăpânirii turcești, cetatea Aradului trece sub dominația Imperiului Habsburgic (1687). Pacea de la Karlowitz (1699) a stabilit frontiera dintre imperiile austriac și otoman, pe Mureș, iar Aradul a devenit centru zonal de
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
coloniști germani. Dintre aceștia, câteva zeci de familii din Franconia au fost aduse în Aradul Nou (1724). Românii și sârbii au populat și ei satele din împrejurimi. Populația orașului care s-a grupat în jurul cetății cuprindea grăniceri și civili (țărani, meseriași, negustori) români, sârbi, germani și unguri. Numărul de locuitori înregistrați în oraș și împrejurimi era de 441 familii în 1720. Aflat la întretăierea unor importante drumuri comerciale, Aradul devine cea mai dezvoltată urbe a zonei. Din punct de vedere administrativ
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
fost ales ca centru al organizației "Comunități de Nobili". În timpul domniei Principesei Maria Tereza (1740 - 1780), orașul s-a dezvoltat sub aproape toate aspectele. Populația a crescut la 1.321 familii în 1752. Ponderea manufacturii a crescut în economie. Numărul meseriașilor a crescut de la 90 în 1746, la 299 în 1774. S-au organizat în bresle și au căpătat privilegii de la autorități. Prima breaslă înregistrată oficial era una a blănarilor germani (1702). Până în 1845, numai în oraș erau înregistrate 44 de
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
doar 7 luni astfel furnalul a fost oprit la sfârșitul lui Iunie 1839. Suflanta radială a funcționat bine și nu avea nevoie de reparații pe întreaga durată al campaniei de exploatare. În 1838 la uzina de la Govăjdia au ajuns doi meseriași renumiți, instruiți și pricepuți. Era vorba de directorul László József (Verwalter) și inspectorul Barton József (Controllor). Experiența lor a fost recunoscută și la nivele mai înalte pentru că au fost trimiși prin străinătate pentru schimb de experiență, iar cu experiența dobândită
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
sprijinită militar și transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reușiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
IAS), aici gasindu-si mulți sagani desprioprietati de muncă. Și colectivizarea pământurilor a început să ia contur, așa s-a înfintat în 1949/50 colectivul "Scânteia Șagul". Din 1948 au început să treacă la stat și micile firme private a meseriașilor, iar ca urmare majoritatea șaganilor și-au căutat de muncă în Arad sau Timișoara. Începând din anul 1956, situația politică a început să se normalizese, iar băștinașii nemți și-au primit casele înapoi, pentru ca românii, cu ajutorul statului, să-și construiască
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
legat o strânsă prietenie. Pietriș i-a ascultat confesiunile și i-a înțeles frământările și i-a spus: „"Dragă, în Occident, dar mai ales la Londra, oricât de mult și oricât de bine ai lucra, nu poți depăși stadiul de meseriaș sau, dacă vrei, de mare meseriaș, pe când în România, la un moment dat, ai șansă să te simți pictor."” Spusele lui au fost înțelese și asimilate de Butescu pe parcursul vizitelor pe care le făcea în atelierul maestrului sau în timpul ieșirilor
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
a ascultat confesiunile și i-a înțeles frământările și i-a spus: „"Dragă, în Occident, dar mai ales la Londra, oricât de mult și oricât de bine ai lucra, nu poți depăși stadiul de meseriaș sau, dacă vrei, de mare meseriaș, pe când în România, la un moment dat, ai șansă să te simți pictor."” Spusele lui au fost înțelese și asimilate de Butescu pe parcursul vizitelor pe care le făcea în atelierul maestrului sau în timpul ieșirilor pe care le făceau în Delta
Vitalie Butescu () [Corola-website/Science/337524_a_338853]
-
propria persoană modificând textul pentru a-și impune propriile idei de viață etc. Unii critici l-au considerat „mediocru și vetust”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a considerat filmul ca o operă a unui "„meseriaș epuizat, care se îndărătnicește să creadă în chemarea sa, la o vârstă când tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă și kitsch”". El a comentat cu aciditate acest film astfel: "„Sursa inspirației a fost un roman ros de molii
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
temă vizuală a Orient-Expressului) și întrebarea vicleană care, inevitabil, se insinuează în cele mai neașteptate momente ale zilei punând trecutul neîncetat sub semnul întrebării: «Am făcut bine? Rău am făcut?»... E tot ce merită consemnat din acest produs al unui meseriaș epuizat, care se îndărătnicește să creadă în chemarea sa, la o vârstă la care tot ceea ce mai poate da e numai telenovelă și kitsch. Doar pentru cei care urmăresc aventura biografiei cinematografice a lui S. Nicolaescu poate fi mai mult
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
artistul își schimbă cu desăvârșire stilul, decizie pe care o explică în felul următor: "Războiul a fost pentru mine un eveniment sublim. Am părăsit Parisul epocii picturii deliberate în care domnea arta astractă, pentru ca brusc să mă găsesc în mijlocul geniștilor, meseriași care lucrau în lemn și metal. Mi-ar fi trebuit și mai puțin decât atât pentru a uita de formele abstracte din anii 1912-1913". Din anul 1918, de Léger se va ocupa galeristul Léonce Rosenberg, care îi expune cu regularitate
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
a patrimoniului cultural național și este expusă la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București. O copie fidelă a coroanei se găsește și la Castelul Peleș. Coroana de oțel a fost făurită de către elevii și soldații meseriași ai Arsenalului Armatei din București. S-au făcut trei modele aproape identice. Unul dintre ele a rămas la Muzeul Arsenalului, nefiind terminat, cercul frontal diferind de acela al celorlalte două modele. Al doilea, modificat, a fost așezat pe globul purtat
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
a Casei Asigurărilor Sociale din Cernăuți . În localitate se desfășura un comerț intens cu cereale, animale și lemne, aici existând și câteva filiale de bănci (Banca Comercială, Banca Populară "Sprijinul", Banca "Tovărășia" de împrumut și păstrare, Banca țărănească "Plugarul", Banca meseriașilor C.F.R.). Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un liceu comercial de băieți, un gimnaziu industrial de băieți, un gimnaziu mixt evreiesc, 6 școli primare și 1 grădiniță de copii. Existau și societăți cultural-sportive (un cămin cultural al
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
din sudul și centrul Nigeriei și anume, Ijaw, Edo, Itsekiri, Ogoni, Igala, Tiv, Yako, Idoma și Ibibio. Grupul Igbo este unul dintre cele mai mari grupuri etnice din Africa. În Nigeria din mediul rural, oamenii Igbo lucrează mai ales că meseriași, agricultori și comercianți. Cea mai importantă cultură este cea de Ignama ; festivități au loc anual pentru a celebra recoltarea lui. Other staple crops include cassava and taro. De asemenea, populația igbo este puternic urbanizata, unele dintre cele mai mari orașe
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
fabrici-ateliere. Existau și aproximativ 90 de stabilimente cu caracter industrial, dintre care: 12 mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz și ulei, 4 tăbăcării, 2 tipografii. Statisticile înscriu existența la Craiova a 57,7% din numărul total al meseriașilor din cuprinsul județului Dolj (1.088 meseriași, 697 calfe și 485 ucenici). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
cu caracter industrial, dintre care: 12 mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz și ulei, 4 tăbăcării, 2 tipografii. Statisticile înscriu existența la Craiova a 57,7% din numărul total al meseriașilor din cuprinsul județului Dolj (1.088 meseriași, 697 calfe și 485 ucenici). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc. La 26 octombrie 1896 intră în
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
ca urmare, fuge la Sard. În 1645 se procedează la o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești. Astfel, lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni. Cum pe domeniul Dumbrăveni nu existau meseriași, sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același timp Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea. După moartea lui Grigorie Apafi, domeniul cetății
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
artiști, care folosesc vopsele pe bază de ulei, continuă să folosească culoarea alb de carbonat de plumb, motivând proprietățile acesteia în comparație cu alternativele. Cele mai multe utilizări au fost abandonate din cauza pericolului de intoxicare. Începând cu 2010, în Statele Unite a devenit obligatoriu ca meseriașii care efectuează renovări, reparații sau zugrăveli care necesită distrugerea unui strat de zugrăveală mai mare de aprox. 1 mp în case, clădiri unde stau copiii și școli construite înainte de 1978, să fie certificați și instruiți pentru a urma anumite practici
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]