1,698 matches
-
Betulaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent de curățare Betula Alba Extract este un extract din frunze și scoarță de mesteacăn, Betula alba, Betulaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent de curățare Betula Alba Leaf Extract este un extract din frunze de mesteacăn, Betula alba, Betulaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent de curățare Betula Alba Oil este uleiul volatil obținut din frunze de Betula alba, Betulaceae Agent de mascare Betula Alba Sap este seva de mesteacăn, Betula alba, Betulaceae Agent de protecție a
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Extract este un extract din frunze de mesteacăn, Betula alba, Betulaceae Tonic/agent astringent/calmant/agent de curățare Betula Alba Oil este uleiul volatil obținut din frunze de Betula alba, Betulaceae Agent de mascare Betula Alba Sap este seva de mesteacăn, Betula alba, Betulaceae Agent de protecție a pielii Betula Platyphylla Japonica Extract este un extract din scoarță de Betula platyphylla japonica, Betulaceae Agent de întreținere a pielii butil-hidroxianisol Terț-butil-4-metoxifenol Agent antioxidant butil-hidroxitoluen ***[PLEASE INSERT F.EUR.NAME IN LATIN]*** 2
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
ciuperci) ● Părți de plantă - Abies pectinata (brad) - muguri - Acer campestre (arțar) - folia - Alium ursinum (leurda) - herba - Alnus glutinosa (arin negru) - muguri, frunze - Arctium lappa (brusture) - rizomi - Aristolochia (mărul lupului) -herba - Berberis vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium majus (rostopască) - herba - Convallaria majalis (lăcrimioare) - herba înflorită - Cornus sanguinea, Cornus avellana (sânger) - muguri - Crataegus monogina (păducel) - lăstari - Fagus sylvatica (fag) - frunze, muguri - Fraxinus excelsior (frasin
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
cm pe an. Ca urmare, fostul fund al mării se transformă treptat-treptat în uscat: suprafața țării crește cu circa anual. Pădurile acoperă 86% din suprafața țării, țara fiind cea mai împădurită din Europa. Pădurile sunt în special de pin, molid, mesteacăn și alte specii. Finlanda este cel mai mare producător de lemn din Europa și printre cei mai mari din lume. Peisajul este predominant (75% din suprafață) acoperit de taigale de conifere și de , având foarte puțin teren arabil. Cel mai
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
din sud până în nordul Laponiei. Pe coasta de sud-vest, la sud de linia Helsinki-Rauma, pădurile sunt predominant de amestec, tip mai des întâlnit în zona Baltică. În nordul extrem al Finlandei, aproape de și de Oceanul Arctic, sunt mai frecvente pădurile de mesteacăn de munte. Finlanda are și o faună diversă. Există cel puțin șaizeci de specii endemice de mamifere, 248 de specii de păsări care se înmulțesc aici, peste șaptezeci de specii de pește și unsprezece de reptile și amfibieni, multe migrate
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
palmieri, crotoni, mușcate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de speciile de arbori și arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se găsește o replică a unei grădini japoneze. Ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi văzute
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn. Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Existența localității este însă mult mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
de deal până la cea alpina, incluzând un numar de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de munte
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populație din țară. Rezervatia Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele din Munții
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha. Din cauza umbrei dese
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
longitudinal de la vest la est teritoriul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Principalii afluenți ai râului Moldova pe teritoriul localității Câmpulung Moldovenesc, de la vest spre est, sunt următorii: pe partea stângă, pâraiele Sadova, Morii, Corlățeni, Deia și Hurghiș; iar pe partea dreaptă, pâraiele Mesteacăn, Valea Seacă, Izvorul Alb, Izvorul Malului, Valea Caselor și Șandru. Orașul are un climat temperat-continental cu nuanțe moderate, datorită poziției de adăpost oferită de rama muntoasă înconjurătoare. Iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, însă nu excesiv de aspre, iar verile
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Suprafața totală ocupată de rețeaua hidrografică este de 1426 km pătrați. Austria este una dintre cele mai împădurite state europene(cca 44% din suprafața țării). Speciile de plante și animale din Austria sunt specifice Europei Centrale. Foioasele(în special fagul, mesteacănul și stejarul) și coniferele(bradul, molidul, pinul) acoperă munții până la altitudinea de 1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
excursii la ruinele vechii cetăți Histria, secolul VII î.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia, Neptun și Olimp au
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
de obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovăni), dar se transformă în viitura deseori după ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomina înconjurând satul din toate părțile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. Iepuri,căprioare,porci mistreți,lupi și chiar urși sunt prezenți în zona satului. Ciobănii și chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urși: în 2001 un copil a
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Văleni-Dâmbovița este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Mesteacăn și Văleni-Dâmbovița (reședința). Este situată în partea de nord-est a podișului Getic, la poalele Munților Bucegi, pe valea Dâmboviței. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ723, care leagă valea Dâmboviței și DN72A de valea Argeșelului și DN73D. Conform recensământului efectuat
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
reședință. Întrucât în același județ existau două comune cu numele de Văleni (una în plasa Golești și aceasta în plasa Argeșel), în 1931, comuna a primit pentru dezambiguizare denumirea actuală de "Văleni-Dâmbovița", și având componența actuală (cu satele Văleni și Mesteacăn). În 1950, comuna a fost devenit parte a raionului Muscel al regiunii Argeș, iar în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost reînființat și comuna a fost transferată la județul Dâmbovița.
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
între ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al pădurilor se adăpostește
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
de glucoză din xilan din ovăz și secară albă per minut la pH 5,0 și 40o C. 4 1 IU este cantitatea de enzimă care eliberează 1 micromol de zaharuri reducătoare (echivalenți ai xilozei) din xilan din lemn de mesteacăn per minut la pH 4,5 și 30o C. ANEXA II Nr. (sau nr. CE) Aditiv Formula chimică, descriere Specia animală sau categoria de animale Vârsta maximă Conținut minim Conținut maxim Alte prevederi Perioada de autorizare CFU/kg de furaj
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90431_a_91218]
-
stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale Hunedoarei. B. Fauna alpină nu
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]