4,293 matches
-
numele exact. E greu, trebuie să facem față vremurilor... Știu, tu ești tânăr, ești student, vezi lucrurile altfel... Eu nici cinci clase nu am, dar am văzut multe și Înțeleg multe... Uite, dom’le, Îmi zic, insul o dă pe metafizică, de unde o știe oare? Omul de lângă mine e destul de vârstnic, cred că a prins și războiul. Intuiția Îmi este confirmată. Pe timpul războiului era tot cam așa: ajunsesem să mâncăm și cojile de cartofi. În cel mai bun caz, le sădeam
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Intimitatea absenței (1992) conectează ființa, amenințată de alienare prin absență și vid existențial, la sursele viziunii pure. Efortul de trecere a demarcației dintre imanent și transcendent revine în Cântece de îngropat pe cei vii (1993), unde, deși nu se abandonează metafizicii, poezia își asumă comunicarea cu celestul, pentru că imagistica ascensiunii poate funcționa ca terapie a stărilor depresive. Dar versurile din Complicitate (1998) relevă că întreținerea unor relații paradisiace cu lumea este iluzorie, întrucât ea a căzut din starea edenică într-o
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
praful se alege de toate visele lor se logodesc cu moartea.” Este autorul unui roman pierdut, Amor vagabond (1934), cu privire la care Mircea Eliade afirmă că „era plin de umor, plin de vervă, plin de fantezie. Invenție verbală, comparații, lirică, paradox, metafizică”. Piesa Goana după fluturi (1933) este o farsă tragică. SCRIERI: Goana după fluturi, îngr. Mircea Handoca, pref. George Gibescu, București, 1973. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Soarta scriitorului tânăr, VRA, 1936, 459; Eugen Jebeleanu, Pe drumurile infernale din Vâlcea, ADV, 1936
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
și Prevederilor Sociale. Obținând o bursă de studii a statului francez, se stabilește în toamna anului 1947 la Paris, cu intenția de a pregăti un doctorat în filosofie, susținut strălucit la Sorbona abia în anii ’80, cu o teză în metafizică. Cunoaște pe Albert Camus, care îi va gira intelectual primul roman, scris în limba franceză, Le Paresseux (1955; Prix Rivarol), apărut sub pseudonimul Constantin Amariu, folosit de autor pentru toate textele sale în franceză. Concomitent cu prezența literară și publicistică
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei, până în 1973, când aceasta își încetează apariția. Tot în 1951 îl vizitează la Freiburg pe Martin Heidegger, căruia
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
român), la realizarea volumului colectiv Rânduiala. Perspective românești, publicat de Editura Ioan Cușa la Paris, în 1973. Acest studiu deschide probabil cea mai importantă contribuție eseistică românească a lui A., căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
volumului colectiv Rânduiala. Perspective românești, publicat de Editura Ioan Cușa la Paris, în 1973. Acest studiu deschide probabil cea mai importantă contribuție eseistică românească a lui A., căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
întemeiate pe numeroase precizări terminologice și referiri la bibliografia de specialitate și autenticitatea confesiunii directe. Autorul reia unele idei de mult vehiculate în scrierile despre dragoste, cum ar fi aceea a distincției între sexualitate și erotism, expresii ale fizicii, respectiv metafizicii iubirii, însă își înviorează reflecțiile, nu întotdeauna profunde sau originale, prin nota de prospețime, ecou al trăirii personale nemijlocite. SCRIERI: Semnele timpului. Opinii, dialoguri, Iași, 1988; Pharmakon, București, 1989; ed. (Căutarea căutării), Iași, 1990; 1990. Vremea în schimbare, Iași, 1993
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
răscroit tc "Croitorul răscroit " Mai toate studiile despre arta veșmintelor Îl consideră pe Carlyle, cu al său Sartor resartus din 1833-1834, primul modilog autorizat. Abia o dată cu el s-ar putea vorbi despre un adevărat „spirit al hainelor”, despre o Întreagă „metafizică textilă”, deși nici Balzac nu spusese ceva mult diferit. Numai că rumoarea stârnită În jurul Filosofiei vestimentației a lui Carlyle, ca și relativa ignorare a tratatului balzacian chiar de către francezi dau câștig de cauză Angliei În discreta luptă pentru Întâietate În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de document nu poate fi contestată. Pentru autorul lui Sartor resartus, ca pentru un autentic om al Tradiției, „toate lucrurile vizibile sunt embleme”, iar tonul prin care Carlyle introduce În scenă Hainele e demn de cel mai grav tratat de metafizică. Ceea ce ține de această Întrupare a spiritului poate inaugura o nouă disciplină filosofică. Să râzi? Sau să devii, la rându-ți, serios, precum Herr Teufelsdröckh? Căci veșmintele, „oricât de demne de dispreț le-am crede noi, sunt atât de importante
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
revoluțiile muzicale, ale literelor, desenului și arhitecturii sunt opera ei. Și cum un tratat de viață elegantă reprezintă reunirea tuturor principiilor de neclintit care trebuie să orienteze manifestarea gândirii noastre În viața exterioară, el este Într-o anumită măsură o metafizică a lucrurilor. CAPITOLUL IIItc "CAPITOLUL III" Planul acestui tratat — Tocmai m-am Întors de la Pierrefonds, unde am fost să-mi văd unchiul: este bogat, are mulți cai, numai că nu știe nici ce este acela un tigru, nici un groom, nici o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se poate justifica decât prin afirmarea, repetată la infinit, a nedreptății și, Într-un anumit fel, prin consolidarea ei. Durerea, În acest stadiu, nu poate fi acceptată, se pare, decât cu condiția ca ea să fie fără leac. Revolta preferă metafizica răului, ce Își găsește expresia În literatura damnării din care noi Încă nu am ieșit. „Eu Îmi simțeam puterea și Îmi simțeam lanțurile.” (Petrus Borel) Dar aceste lanțuri sunt Îndrăgite. Fără ele ar trebui dovedită sau exercitată puterea pe care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și alții săraci, de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței și nu confuzia conștiinței. Andrei Pleșu ne amintește că "Spre deosebire de metafizica veche-indiană, cosmologia iudeo-creștină nu pune la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jude, I., Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003. Kan, S. B., Istoria ideilor socialiste, Editura Politică, București, 1964 Kant, I., Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ALL, București, 2014. Kant, I., Visurile unui vizionar, Editura IRI, București, 2003 Kant, I., Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972 Kant, I., Metafizica moravurilor, Editura Antaios, București, 1999. Kman, D., Gândire rapidă, gândire lentă, Editura Publica, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2003. Kan, S. B., Istoria ideilor socialiste, Editura Politică, București, 1964 Kant, I., Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ALL, București, 2014. Kant, I., Visurile unui vizionar, Editura IRI, București, 2003 Kant, I., Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972 Kant, I., Metafizica moravurilor, Editura Antaios, București, 1999. Kman, D., Gândire rapidă, gândire lentă, Editura Publica, București, 2012. Keynes, J. M., Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009. Keynes, J. M., Urmările economice ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau a existat independent de voința umană). Fr. Hayek, op. cit., p. 56. 23 Patrick Suppens a pus bazele argumentului științific bazat pe logica istorico-dialectică. Este vorba despre o îmbinare între raționamentul filosofic și demonstrația logico-matematică. Principiile care stau la baza metafizicii probabilistice sunt: viitorul este determinat de trecut; orice eveniment are o cauză determinantă suficientă; cunoașterea trebuie să se întemeieze pe certitudine; cunoașterea științifică poate, în principiu, să fie adusă până la nivelul de cunoaștere completă; cunoașterea și metoda științifică pot fi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este determinat de trecut; orice eveniment are o cauză determinantă suficientă; cunoașterea trebuie să se întemeieze pe certitudine; cunoașterea științifică poate, în principiu, să fie adusă până la nivelul de cunoaștere completă; cunoașterea și metoda științifică pot fi în principiu unificate. Metafizica probabilistică, Editura Humanitas, București,1990, p. 60. 24 "Anaxagoras a spus pentru prima dată că NÜS, adică rațiunea, cârmuiește lumea", Fr. Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București,1945, p. 11. 25 Vezi și Liviu Voinea, Sfârșitul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la critica economiei politice, ESPLP, București, 1954, p. 59. 391 Într-o scrisoare către un alt președinte american, Thomas Jefferson. 392 Thomas H. Greco Junior, Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 105. 393 Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, Editura Antaios, București, 1999, p. 121. 394 Idem. 395 Ibidem. 396 Ibidem, p. 122. 397 Ibidem. 398 "Dar cum este cu putință ca ceea ce este mai întâi marfă să devină, în cele din urmă bani? Acest lucru se întâmplă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este cu putință ca ceea ce este mai întâi marfă să devină, în cele din urmă bani? Acest lucru se întâmplă atunci când cineva depinde de o anumită materie până în pragul risipei, materie care este folosită mai întâi ca podoabă ...". Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, Editura Antaios, București, 1999, p. 122. 399 Fr. Engels, Dezvoltarea socialismului, de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, p. 15. 400 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 38. 401 Hayek analizează banii ca liant
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unui sistem de "economie planificată" în care antreprenorul care muncește pentru a avea un anumit profit este înlocuit printr-un organism planificator central", Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 45. 1107 Vezi și Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ALL, București, 2014. 1108 Ludwig von Mises, Birocrația și imposibilitatea planificării raționale în regim socialist, Editura Institutul Ludwig von Mises România, București, 2006, p. 52. 1109 N.N. Constantinescu-co., Capitalismul contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985, p. 73
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Garzanti de Milan, Italie 1074 → 1995 : traduction en italien de quelques poèmes de Blaga, parue à Timișoara à l'occasion du Centenaire Blaga (recueil bilingue)1075 → 1995 : traduction en allemand de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), parue aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1076 → 1995 : traduction en aroumain de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Cartea Aromana de Constantă 1077 → 1995 : traduction en suédois de quelques poèmes de Blaga, parue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1079 → 1998 : traduction en allemand du recueil Mirabila sămânță, parue aux Éditions Universal Dalsi de Bucarest 1080 → 1999 : traduction en hongrois de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), păru aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1081 → 1999 : traduction en portugais du recueil La curțile dorului (Nas cortes de saudade : Anthologia poetica), parue aux Éditions Minerva de Bucarest 1082 → 2000 : traduction en aroumain de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș autres recueils bilingues dédiés aux poètes roumains qui ont été publiés par la maison d'édition Grâi și Suflet. Le centenaire de la naissance de Lucian Blaga a été célébré par la parution de la traduction en allemand du recueil Tristețe metafizica.1271 En 1996, la même maison d'édition publie deux recueils de Tudor Arghezi, traduits en français et en allemand.1272 Le recueil contient 125 poèmes choisis, qui représentent " environ un quart de l'"émerveillante" création lyrique de Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la vie. Dans leș poèmes de maturité, le moi poétique ne croit plus aux miracles : " [...] am cântat cu pescarii [...]/visând corăbii încărcate/de un miracol străin. " " [...] j'ai chanté avec leș pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește./ Nu se-mplinește, nu se-mplinește ! " " [...] oh, aucun miracle ne s'accomplit./ Ne s'accomplit, ne s'accomplit ! " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 355) ; " spre crudă, spre sacra
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește./ Nu se-mplinește, nu se-mplinește ! " " [...] oh, aucun miracle ne s'accomplit./ Ne s'accomplit, ne s'accomplit ! " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 355) ; " spre crudă, spre sacra uimire " " vers un étonnement cruel et sacré " (Văzduhul semințe mișcà/L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; Leș termes " minune " (" merveille ", " miracle "), " uimire ", " mirare " (" étonnement "), qui font pârtie du code
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]