2,856 matches
-
aplicative în dezvoltarea gândirii. Exercițiul de intuiție, de analiză și sinteză, pe baza căruia copilul se ridică la primele generalizări și abstractizări, rămâne cea mai importantă metodă didactică în dezvoltarea inteligenței. Marele pedagog are meritul de a fi pus bazele metodicilor școlare elementare, formulând orientări interesante pentru metodica scris-cititului, a aritmeticii, istoriei, geografiei, științelor naturale și gimnasticii. Johann Friedrich Herbart (1776-1841) poate fi considerat pedagogul care s-a preocupat să fundamenteze știința despre educație pe natura umană și pe cunoașterea ei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de analiză și sinteză, pe baza căruia copilul se ridică la primele generalizări și abstractizări, rămâne cea mai importantă metodă didactică în dezvoltarea inteligenței. Marele pedagog are meritul de a fi pus bazele metodicilor școlare elementare, formulând orientări interesante pentru metodica scris-cititului, a aritmeticii, istoriei, geografiei, științelor naturale și gimnasticii. Johann Friedrich Herbart (1776-1841) poate fi considerat pedagogul care s-a preocupat să fundamenteze știința despre educație pe natura umană și pe cunoașterea ei, propunând în primul rând o fundamentare teoretică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
l-a susținut aici, a organizat și mentorat practica pedagogică a elevilor săi sub bagheta unor învățători aleși personal, fiind considerat un precursor al școlilor de aplicație ce vor funcționa mai târziu pe lângă școlile normale. În opera sa Manual de metodică și pedagogie pentru profesorii școalelor primare (1860), formulează probleme practice de pedagogie școlară. Această lucrare, inspirată din preocupările lui Felbiger și Niemayer, a rămas accesibilă oricărui inițiat, fiind structurată pe următoarele teme: educația intelectuală, educația morală, disciplina, educația fizică, datoriile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru Span s-au dovedit a fi continuatori ai liniei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
criza economică din 1929-1933, reflectată profund chiar și la nivelul sistemului de învățământ românesc de toate gradele. În acest sens, toate guvernele interbelice s-au străduit să acționeze pentru organizarea unui învățământ primar unitar, similar ca plan de învățământ și metodici pentru mediul rural și urban românesc. Totodată, s-a acordat o atenție specială învățământului liceal, cu prioritate celui teoretic, dar și învățământului elementar rural. Pedagogii timpului au susținut în mod constant ideea prelungirii duratei învățământului obligatoriu, înființării unor noi instituții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aplicarea lor. În sine, teoria sa are un pronunțat caracter speculativ, dar care conține și interesante observații ce adâncesc perspectiva herbartiană pe o linie mecanicistă. Petre Dulfu, Ilarion Velculescu și Grigore Patriciu - ultimul a activat ca profesor de pedagogie și metodică la Școala Normală din Bârlad - s-au remarcat mai degrabă pe tărâmul didacticii generale, didacticii speciale (practica pedagogică), mai puțin în domeniul teoriei pedagogice propriu-zise. Spiru Haret (1851-1912), primul doctor român în matematică cu o teză în mecanică celestă, titlu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
oferea românilor săi bănățeni în folosul învățăturilor morale pe care le conținea. Pedagogul a fost permanent preocupat, în calitatea sa de director, de perfecționarea metodică a învățătorilor. Ideile sale pedagogice pe care s-a bizuit această activitate transpar din manuscrisul metodicii sale Scurtată de mână povățuire către modrul cel înainte scris de învățătură. Chiar dacă lucrarea era o traducere din limba germană, ea rămânea importantă sub raport pedagogic prin ideile pe care le conțin cele două note explicative introductive: Prologul și Intrarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și a coordonat cele mai multe școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene din acea vreme. El este autorul manuscriselor Cercare publică din pedagogie și metodică (1814), Introducere în pedagogie (1815), manuscrise sintetizate în lucrarea tipărită la 1818, Manuductor pentru învățătorii scolasticești, cea mai prodigioasă lucrare privind instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer. Statul austriac a menținut sub
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de vecinătatea bazinului acvatic al Mării Negre. Pe lângă aceste contribuții importante la dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România, în special, profesorul meu a avut în atenție noi și noi subiecte pe care le-a tratat în lucrări de metodica predării cunoștințelor de geomorfologie în învățământul elementar și mediu, de metodica reprezentării grafice a caracteristicilor vântului, inclusiv, a calmului atmosferic prin reprezentarea procentuală a acestuia, de precizare a unor definiții, termeni și expresii geografice (1977), de îndrumare pentru studierea climei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România, în special, profesorul meu a avut în atenție noi și noi subiecte pe care le-a tratat în lucrări de metodica predării cunoștințelor de geomorfologie în învățământul elementar și mediu, de metodica reprezentării grafice a caracteristicilor vântului, inclusiv, a calmului atmosferic prin reprezentarea procentuală a acestuia, de precizare a unor definiții, termeni și expresii geografice (1977), de îndrumare pentru studierea climei orașelor din România, în cele cu caracter istoric sau de prezentare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în anul 1972 gradația de merit. În cadrul facultății a predat cu multă pricepere și dăruire mai multe cursuri de bază. Prin elaborarea acestor cursuri profesorul Alexandru Obreja și-a adus o contribuție substanțială în literatura noastră geografică, prin lucrări precum: Metodica predării geografiei (1967ă, Istoria geografiei în România (1972ă, Memoria continentelor (1975ă etc. A susținut numeroase comunicări de specialitate, la Academie, tipărite în Analele Științifice ale Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, în revista ,,Terra”, în Buletinul Societății de științe geografice etc.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ideii de preluare critică și creatoare a unei cantități limitate de informație, utilizată ulterior în cadrul unui sistem personal de cercetare și interpretare a diverselor categorii de date și fapte. Dacă programele analitice sunt supuse, totuși, - cu greu - unor modificări esențiale, metodica predării și examinării la nivel universitar manifestă supărătoare tendințe spre imobilism. Relația profesor-student este încă rigidă, cel dintâi fiind dispus destul de rar să vadă în cel de-al doilea un partener de dialog, uneori incomod, dar, mai ales, stimulator pentru
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în săptămîna de după ce noi terminăm examenele. Am luat patru dintre ele (pedagogia 6; socialism 6 o notă mai mare m-ar fi compromis în proprii-mi ochi!; ist. lit. perioada interbelică 10; lingvistica romanică 9), la unul (cel de metodica predării, cu Pavel Florea!) n-am fost primit (cu Adrian Alui Gheorghe, n. red.) pe motiv că ne-am fi bătut joc într-o lucrare. A ieșit cu discuții. Deh, numai cu șefii de cultură pe județ să nu ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a învățătorului Saxu și a faptului că are un singur elev - augustul școlar a dovedit cunoștințe mai multe în toate obiectele de învățământ. Vorbește cumpătat, rar și sigur, și cu preciziune față de ultima literă rostită, dând răspunsuri în ziceri încheiate. Metodica bună a dascălului iese la iveală. A mai prezentat formarea a tot felul de figuri din hârtie colorată, făcute în combinație cu lecțiunile de matematică. Apoi desene, chiar libere după vase etc. și colorate, dovedind simț de observație. Iar la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
posturi de necesitate mai mult decât dubioase... iar nouă, învățătorilor ni se taie suma din leafă și suntem sugrumați de neplata cu lunile a acestei lefi minuscule... astăzi nu ne prea arde de lecții model și de chestiuni teoretice, de metodică.” ...” Ne vom schimba atitudinea când vor veni alte vremuri, când legile și drepturile vor fi sfinte pentru oricine și când nu vom avea nevoie să le apărăm noi” - se spunea la 10 februarie 1932 în ...”O lămurire”. Deci imperativă era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
instruit și cultivat devenea o adevărată moștenire a haretismului. Cu toate acestea au existat contestatari ai structurii învățământului românesc. Vasile Pârvan spunea la 1919 că "fiii țăranului nostru, vioi și clari la minte, n-au nevoie de pisolăgeala ucigător de metodică, născocită ca sistem educativ de națiile greoaie la spirit pentru copiii lor molâi și înceți"43. Iar peste aproape două decenii C. Rădulescu-Motru vedea lucrurile asemănător când scria "școala românească, organizată după programele școalei burgheze din Apus, a voit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
așteptare al generațiilor de cititori și cercetători din secolul acesta, al douăzeci și unulea, demonstrând actualitatea ideatică a unei opere fundamentale pentru cultura noastră, zămislită cu două secole mai înainte. INTERPRETĂRI DIDACTICE Mihai Rusu * Victor Crăciun * Tudor Nedelcea * Mihai Cimpoi METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) De modul în care opera lui Mihai Eminescu este predată în școală depinde, fără îndoială, în primul rând înțelegerea ei de către cititorul de azi. Lucru deloc lesnicios întrucât tinerele generații de cititori sunt mult prea ușor acaparate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
LIMBA 3 ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) 3 MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) 3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) 3 AVATARURILE EDITORULUI (Aurelia Rusu) 3 CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
legilor generale de dezvoltare a copiilor și, pe de altă parte, modul în care ele pot fi realizate în cît mai bune condiții. Alături de pedagogia filosofică, E. Meumann situează alte ramuri ale pedagogiei științifice: știința despre tineret, știința acțiunilor educative, metodica educației și învățămîntului etc., fiecare dintre ele primind sprijin din partea pedagogiei experimentale ca "fundament empiric al pedagogiei". Cercetările întreprinse l-au condus pe Meumann la o concluzie care venea să confirme teza fundamentală pe care se construia, în aceeași epocă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a acțiunilor materiale în acțiuni mintale. După Galperin și colaboratorii săi, este posibilă o deplină dirijare de către educator a procesului de formare atît a structurilor operaționale, cît și a celor cognitive. De aici locul important pe care îl ocupă, în metodica bazată pe această teorie, orientarea elevului în sarcină. În acest sens se propune un instructaj detaliat de dirijare referitor la caracterul și condițiile operațiilor obiectuale și verbale implicate în activitate; organizarea elementelor de orientare pentru o corectă alegere și utilizare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
produce cu mult înaintea vîrstei de 11-12 ani" (13, p. 91). În cursul experimentelor, unor copii de 5 ani li s-au format noțiuni care în mod obișnuit se formează la vîrsta de 10-12 ani (9, p. 109). Predîndu-se după metodica inițiată de Galperin, noțiunile și acțiunile mintale se formează în alte termene, cu alte etape și într-o altă ordine decît la Piaget. Astfel, în problema conservării cantității, Galperin apreciază că este vorba doar de lipsa anumitor parametri cu ajutorul cărora
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologi ruși (N. A. Mencinskaia, E. N. Kabanova-Meller, I. A. Samarin). Astfel, se apreciază că acțiunea mintală nu poate fi pusă la baza reprezentărilor și noțiunilor, că succesiunea etapelor de formare a acțiunilor mintale nu are caracterul unei legități universale, că, prin metodica pe care o aplică, este subapreciată "esența creatoare a activității mintale". Galperin și colaboratorii săi susțin că adevărata independență și creativitate se pot manifesta numai după ce elevul dispune de un sistem de cunoștințe și principii pe care să le poată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceasta se explică nu numai prin complexitatea fenomenului, ci și prin simplitatea pregătirii specialiștilor din acest domeniu. Mai mult, nu de puține ori aceștia sînt improvizați, pornindu-se de la ideea că toată pedagogia nu este altceva decît un asamblu de metodici. Contradicția dintre necesitatea unor cercetări complexe privind educația și învățămîntul, pe de o parte, și tendința de a simplifica pregătirea specialiștilor din acest domeniu, pe de altă parte, se întîlnește în numeroase țări. Unora le lipsește tradiția unor cercetări complexe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mamă eroină, acolo la școală eram toți ai dumneaei și ne identificam cu apelativul „promoția sau seria Băteanu”. La limba și literatura română era cu adevărat „o nebunie”, făceam cu nu mai puțin celebrul profesor Florea, fratele cunoscutului profesor de metodică și didactică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doamne, învățam în medie, aproape în fiecare zi, în jur de trei ore numai la română. Ai mei erau ușor nemulțumiți deoarece nu se mai știa masa de seară, orele treceau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Iași, specializarea Știința calculatoarelor. Poziție universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Bazele Electrotehnicii. Conferențiar universitar din anul 2003. Discipline: Bazele electrotehnicii, Teoria circuitelor electrice, Circuite liniare și neliniare, Compatibilitate electromagnetică, Instruire asistată de calculator, Metodica predării disciplinelor tehnice. Cercetare științifică: compatibilitate electromagnetică, instruire asistată de calculator, utilizarea tehnologiilor informatice în educația inginerilor, pedagogie inginerească. 10 contracte de cercetare științifică. Publicații: 2 manuale universitare, 4 monografii, 18 articole în reviste din țară și străinătate, 27 articole
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]