3,663 matches
-
posibile conștiința, gândirea și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre aceste se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre aceste se influențează una pe alta într-un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre aceste se influențează una pe alta într-un proces iterativ continuu. În sistemele sociale, autoorganizarea poate fi descrisă ca apariția spontană a unui grup care execută o sarcină sau are un anumit scop
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de elemente interdependente (de exemplu molecule, neuroni, indivizi, piețe, organizații sociale etc.); b) interacțiunile dintre aceste elemente nu sunt deterministe; și c) topologia interacțiunilor este distribuită. Prima caracteristică se referă la faptul că un sistem poate fi analizat la nivel microscopic, mesoscopic sau macroscopic, putând extinde dimensiunile sale până la infinit. Faptul că, în raport cu necesitățile analizei, ne oprim la un anumit nivel nu epuizează nici pe departe informațiile și cunoștințele pe care le putem obține referitor la același sistem dar abordat la
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
lucruri ce caracterizează legătura dintre vârfuri (mărimea unui flux, intensitatea unei relații, probabilitatea de realizare a conexiunii etc.). 6.3.1. Microscara și macroscara Atunci când abordăm rețelele complexe, putem să o facem la microscară sau macroscară. Din punct de vedere microscopic, interesul se va îndrepta către rolul jucat de vârfuri în contextul general al rețelei. Din această perspectivă, au fost introduse o serie de măsuri ale centralității vârfurilor și ale rolurilor jucate de către acestea. De exemplu, gradul unui vârf corespunde cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație între oameni sau între grupuri. În aceste condiții esențiale, devin interesele oamenilor, scopurile pe care aceștia și le formulează, modalitățile de realizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modalitate de terapie. Un alt descriptor utilizat de către UICC/AJCC este R care descrie extensia bolii reziduale după chirurgie (RX, R0, R1, R2)[5,6]. R0 reprezintă absența de celule neoplazice local după rezecție, R1 prezența de infiltrat neoplazic restant microscopic, iar R2 se traduce prin lăsarea de fragmente tumorale vizibile macroscopic la nivelul zonei de rezecție. Când se stadializează un cancer recidivat se folosește descriptorul r care definește extensia bolii în momentul recidivei și are categoriile similare stadializării TNM (ex.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Valentin Enache () [Corola-publishinghouse/Science/92198_a_92693]
-
până la stadiul de urină finală. Tubul renal este împărțit în mai multe segmente, la nivelul cărora se realizează diversele aspecte ale fenomenelor de reabsorbție. Diferențele funcționale ale diverselor segmente tubulare sunt asociate cu variații ale structurii celulelor epiteliului tubular, identificabile microscopic. 24.5.1. Tubul contort proximal Tubii proximali corticali reabsorb cea mai mare parte a elementelor minerale și a altor nutrienți din fluidul tubular și le trec în sângele din capilarele peritubulare. Este căptușit cu un epiteliu cilindric unistratificat, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de contrast (CEUS), sunt considerate complementare EUS-FNA în diagnosticul diferențial al maselor tumorale pancreatice. Analiza moleculară a specimenelor obținute prin FNA poate ajuta la diferențierea maselor tumorale pancreatice. Endomicroscopia confocală laser pentru obținerea de imagini în timp real la nivel microscopic în cazul cancerului de pancreas este încă în curs de evaluare. Elastografia evaluează elasticitatea unui țesut în timpul examinării ultrasonografice. Culoarea albastră la nivelul adenocarcinomului pancreatic la evaluarea elastografică se datorează durității țesutului desmoplazic, în timp ce țesutul normal, de consistență redusă, apare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
Penultimul sternit abdominal cu un rând transversal, format din puncte îngroșate. Specie reofilă, eurosiberiană. l=2,5-2,9 mm. (Pl. I, fig.3) ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite, iar ghearele sunt inegale. Elitrele lipsite de o punctuație microscopică. ♀ Jumătatea postmediană a elitrelor prezintă o punctuație microscopică, greu vizibilă. 10 Haliplus furcatus Seidlitz Galben-roșcat, elitrele cu linii longitudinale maroniu-negricioase și cu multe pete confluente. Linia interioară a elitrelor adesea lățită anterior, formând o pată postscutelară. Pronotul transvers, de aproximativ
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
din puncte îngroșate. Specie reofilă, eurosiberiană. l=2,5-2,9 mm. (Pl. I, fig.3) ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite, iar ghearele sunt inegale. Elitrele lipsite de o punctuație microscopică. ♀ Jumătatea postmediană a elitrelor prezintă o punctuație microscopică, greu vizibilă. 10 Haliplus furcatus Seidlitz Galben-roșcat, elitrele cu linii longitudinale maroniu-negricioase și cu multe pete confluente. Linia interioară a elitrelor adesea lățită anterior, formând o pată postscutelară. Pronotul transvers, de aproximativ 3 ori mai scurt decât lung. Între striile
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
articol al tarselor anterioare puțin mai lung decât articolul 2. În centrul și nordul Europei, rară în fauna României. l=2,2-2,6 mm. ♂ Ambele gheare ale picioarelor anterioare au o lungime egală. ♀ Partea dorsală a corpului lipsită de reticulații microscopice. 11 Haliplus heydeni Wehncke (foveostriatus Thoms.) Asemănător cu ruficollis, având aproximativ același colorit și desen pe elitre, de care se deosebește prin talia mai redusă și prin rândurile longitudinale de puncte de pe elitre care sunt mai accentuate. Puntele bazale ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o bordură laterală vizibilă. Element euro-siberian, răspândit în apele din zona de șes și colinară. l=2,5-3,2 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare au dimensiuni simetrice. ♀ Cu excepția unei porțiuni triunghiulare situate în dreptul scutelului, întreaga suprafață a elitrelor prezintă o punctuație microscopică extrem de fină. 4 Familia Dytiscidae Din Subordinul Adephaga, ditiscidele sunt după carabide cele mai răspândite coleoptere. Insectele trăiesc cea mai mare parte a vieții lor în mediul acvatic, fiind bune înotătoare. Morfologia externă Dimensiunile corpului sunt cuprinse între 1 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fină și rară, printre puncte se află reticulații fine. Marginile laterale ale pronotului arcuite, prevăzute cu o bordură lată, curbată spre interior în partea ei bazală. Suprafața elitrelor cu strii punctate fine, interstriile au reticulații (suprafețe în formă de rețea) microscopice. Elitrele au o strie suturală completă și o strie bazală de-a lungul marginii posterioare a pronotului. l=1,7-2,3 mm. (Pl. I, fig.5) 5 Genul Hygrotus Stephens De Coelambus se diferențiază prin forma corpului scurtată, oval-lățită, cât
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pronotului. Epipleurele elitrelor fără o concavitate triunghiulară. Apofiza prosternului ± lățită între coxele posterioare, adesea ascuțită la vârf, rar necarenată sau prevăzută cu o carenă ștearsă. Apofiza metasternului îngustată în dreptul coxelor mediane. Partea ventrală a corpului netedă sau prevăzută cu reticulații microscopice. Forma corpului este oval-rotunjită, câteva specii prezintă marginile laterale ± paralele. Predomină formele cu o culoare uniformă, de nuanță deschisă sau castaniu-închisă până la negru. Un număr redus de specii au pete galbenroșcate. Lungimea variază între 1,7-4,5 mm. Genul cuprinde
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
roșcată îngustă, prezentă îndeosebi în partea lor posterioară. În băltoacele din păduri. l=3,5 mm. ♂ Tarsele anterioare lățite cu ghearele egal dezvoltate. 7 Hydroporus erythrocephalus Linné Corpul oval, puternic bombat. Partea dorsală cu excepția capului are suprafața lucioasă cu granulații microscopice fine și șterse, fiind acoperită de o pubescență cenușie. Capul roșcat-maroniu cu pete postoculare negre. Articolele antenale alungite. Palpii, primele 3 articole de la baza antenelor, picioarele și prosternul roșcate. Pronotul negru, marginile lui laterale sunt puternic îngustate anterior, prevăzute cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
rânduri longitudinale de puncte accentuate. Interstriile netede, nepunctate, spre vârf elitrele pot fi uneori reticulate. Metasternul, coxele posterioare și părțile laterale ale primelor 2 sternite abdominale prezintă strii accentuate. Ultimele 2-3 sternite abdominale au printre punctuația de fond creste transversale microscopice. Dimorfismul sexual este absent. Specie stenotermă adaptată la climatul rece, întâlnită în izvoare și pârâuri de munte. l=3-3,5 mm. 16 Hydroporus ferrugineus Stephens (victor Aubé) Conturul corpului alungit cu marginile laterale ± paralele. Partea dorsală ușor lucioasă, prevăzută cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sexual este absent. Specie stenotermă adaptată la climatul rece, întâlnită în izvoare și pârâuri de munte. l=3-3,5 mm. 16 Hydroporus ferrugineus Stephens (victor Aubé) Conturul corpului alungit cu marginile laterale ± paralele. Partea dorsală ușor lucioasă, prevăzută cu reticulații microscopice, acoperită cu o punctuație extrem de fină. Capul dezvoltat cu o pată frontală întunecată, situată între ochi. Corpul roșcat cu discul pronotului maroniu. Elitrele roșcat maronii, baza, marginile lor laterale și câteva pete anteapicale au o nuanță mai deschisă. Palpii, antenele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
teșite sau drepte, în vecinătatea lor se află câte o impresiune bazală adâncită. Elitrele scurte, marginile lor laterale au o bordură ce pornește din dreptul umerilor. Suprafața elitrelor dispune de o punctuație extrem de fină, printre puncte se află linii longitudinale microscopice, ușor ondulate și greu vizibile. Apofiza prosternului granulată, prevăzută cu o carenă teșită. Metasternul și coxele posterioare cu o punctuație neregulată, ± accentuată. Primele 2 sternite abdominale au o punctuație ștearsă, restul sternitelor fiind nepunctate. În apa izvoarelor și în pâraiele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
vârfurile rotunjite. Metasternul, coxele posterioare și marginile laterale ale primelor 2 sternite abdominale au o punctuație deasă și accentuată, în rest punctuația abdomenului este fină și neregulată. Sternitul anal triunghiular cu vârful ascuțit. Partea ventrală a capului dispune de reticulații microscopice fine, numai porțiunea mediană a metasternului este netedă, nereticulată. Specie răspândită în întreaga Europă, frecventă și în fauna României. l=3-3,5 mm. ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare și mediane lățite. ♀ Partea dorsală cu o punctuație extrem de fină, lipsită
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
diferențiate, articolele 3 și 4 având o lungime egală. Corpul aplatizat, iar scutelul nu este vizibil. În Europa Centrală este întâlnit un singur gen, care este prezent și în țara noastră. 15 Genul Laccophilus Leach Aplatizat, dorsal prevăzut cu reticulații microscopice. Capul scurt și lățit, între clipeu și frunte există un șanț adâncit. Ochii mari, neproeminenți. Labrumul știrbit anterior și pubescent. Antenele subțiri. Palpii maxilari alungiți cu articolul bazal scurt, al 2-lea și al 4-lea articol sunt de două
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ale elitrei, uneori ea poate fi divizată. Banda posterioară este dreaptă, zimțată pe margini. Partea ventrală a corpului și picioarele galben-roșcate. Antenele și palpii galben-roșcate cu vârfurile maronii. Marginile laterale ale pronotului ușor arcuite, îngustate anterior. Suprafața pronotului prezintă reticulații microscopice inegale. Elitrele dispun de o punctuație fină și neregulată, precum și de reticulații microscopice duble: unele mai mari, ± șterse, altele mai mici, rotunjite și mai bine conturate. Epipleurele elitrelor concave în partea lor anterioară. Coxele posterioare lipsite de organe stridulante. Ultimul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
margini. Partea ventrală a corpului și picioarele galben-roșcate. Antenele și palpii galben-roșcate cu vârfurile maronii. Marginile laterale ale pronotului ușor arcuite, îngustate anterior. Suprafața pronotului prezintă reticulații microscopice inegale. Elitrele dispun de o punctuație fină și neregulată, precum și de reticulații microscopice duble: unele mai mari, ± șterse, altele mai mici, rotunjite și mai bine conturate. Epipleurele elitrelor concave în partea lor anterioară. Coxele posterioare lipsite de organe stridulante. Ultimul sternit abdominal cu 2 impresiuni superficiale. în zonele mlăștinoase. l=3,5-4 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
coxele mediane. Coxele posterioare dispun de organe stridulante. Specie comună, frecvent răspândită. l=4,5-5 mm. 3 Laccophilus minutus Linné (obscurus Panz.) Conturul corpului ovalalungit, cu marginile laterale rotunjite, mai îngustate în partea anterioară. Partea dorsală a corpului prezintă reticulații microscopice duble. Verde-maroniu, elitrele au câteva benzi longitudinale și tivitura marginilor laterale de nuanță mai deschisă. Antenele relativ alungite, vârful antenelor și tarsele cu o culoare negricioasă. Coxele posterioare sunt lipsite de organe stridulante. Mai rară decât specia precedentă. l=4
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fig.42b, pag. 42) ............................................................................22 Rhanthus Dej. 16 Genul Copelatus Erichson în fauna noastră o singură specie răspândită prin vegetația din bălți, șanțuri, iazuri. Se întâlnește și în apele colmatate. Copelatus haemorrhoidalis Fabricius Corpul oval-alungit, ușor bombat, dorsal cu reticulații microscopice. Marginile laterale ale pronotului ușor rotunjite, prevăzute cu o bordură îngustă și accentuată. Elitrele prezintă câte 4 rânduri de puncte, al 2-lea și al 4-lea rând sunt formate din câteva puncte izolate și slab accentuate. Dorsal roșcat-maroniu cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]