2,689 matches
-
rămânea fără stăpâni. * De când spune adevărul, a început să-i crească nasul. * Săpând în stânga și-n dreapta, a făcut carieră. * Guvernanții își servesc poporul pe tavă. * Glumele nesărate sunt ca ciupercile necomestibile. * Înțelepții gândesc și după ce au fost decapitați. * Păsările migratoare au concurență: migratorii politici. * Cine sapă groapa altuia se numește gropar. * Descoperiri în lanț: găurile din bugetul statului. * Omul este cauza tuturor relelor. * Numai omul își ucide părinții și copiii. * Cea mai desăvârșită creație divină a devenit cea mai necruțătoare
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Ridolfi, Roberto; P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. Ridolfi, Roberto, "Le carte del Machiavelli ", La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, ed. a VII-a, Sansoni, Firenze, 1978. Rotondi, Mario, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962. Ruggiero, Guido, Machiavelli în Love: Sex, Self, and Society în the Italian Renaissance, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2006. Sân Gimignano, Folgòre da, " Ottobre e Novembre ", în Poeți del Duecento, G. Contini (ed.), vol. 2
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
264 (19.57). 35 Cfr. F. Chiappelli, Studi sul linguaggio del Machiavelli, Le Monnier, Firenze, 1952, pp. 44-45. 36 Ridolfi, Vită, p. 515 n. 19. 37 Ț. Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 226. 38 M. Rotondi, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962, p. 204. 39 Folgòre da Sân Gimignano, "Ottobre e Novembre", în Poeți del Duecento, G. Contini (ed.), vol. 2, Ricciardi, Milano-Napoli, 1960, ÎI, pp. 416-417. 40 Ridolfi, Vită, cît., p. 222. 41 Villari, Machiavelli, cît
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
izvorăsc pe la periferia zonei, sunt tot un fel de frontiere; În acest creuzet, un popor care s’a chemat cândva geto-dac, viețuiește de cel puțin cinci milenii, de la Cucuteni Încoace. În același creuzet s’au topit fără urmă valuri de migratori; biologic vorbind, explicația e simplă: Spre deosebire de autohtonii perfect compatibili cu mediul, mai ales cu apa acestui loc, alogenii au trebuit să piară, ca incompatibili, sau să se transforme, Încetul cu Încetul, pierzându-și identitatea biologică, mai mult, Împrumutând-o pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-mi voie să spun, fără a greși deloc, că universalitatea Înseamnă uniformitate și, prin urmare, entropizare. Ideatică evident, dar cu atât mai perfidă. Inversul ei, negentropia, aparține din păcate trecutului. Vechile popoare, agrare, adică sedentare, nicidecum industriale, adică cosmopolite și migratoare, nu atât prin ele Însele, cât prin produsele, capitalurile și interesele lor, vechile popoare deci, respectau cu strictețe o concordanță Între ele și mediu, locul pe care-l ocupau pe Terra, cu particularitățile lui cu tot. Câte locuri și popoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și alte probleme. Relațiile din agricultură erau la fel de proaste atît în Principate cît și în Rusia. Grupuri de țărani emigrau în ambele direcții ca să scape de extorcarea la care erau supuși de clasele dominante și de stat. Din această populație migratoare făceau parte și oameni care fugeau de justiție, bandiți și dezertori. Date fiind aceste realități, guvernul rus era preocupat de situația politică de la București și Iași. Din cauza poziției ei geografice, Moldova prezentase întotodeauna un interes imediat. Ceea ce ar fi convenit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tornade hormonale. Numai în felul acesta se explică răspândirea fulgerătoare a acestei capodopere, devenită peste noapte hit internațional. Aria ei de propagare fiind uimitor de întinsă ajungând până hăt-departe la triburile din Africa, la eschimoșii inuiți din Canada, la grupurile migratoare din tundrele siberiene, populația din pustiurile Sahara, Gobi și Kalahari, inclusiv la pigmeii trăitori prin uriașa deltă amazoniană, ce o foloseau drept incantație în ritualul de prindere a râmelor, care, ieșind din pământ, intrau fericite în meniul favorit al acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ce înseamnă oare un "stereotip" pentru un copil de 12-13 ani? Dar un conflict de reprezentări naționale? Războiul din Kosovo (1999) a adus la Geneva un mare număr de refugiați din provincia ex-iugoslavă, dar și de albanezi strecurați în fluxul migrator din acele momente... Cine oare ar fi putut să-i recunoască? Vorbeau aceeași limbă, aveau același mod de a se îmbrăca, pașapoartele fuseseră oricum arse la frontieră. În acea vreme eram student la Institutul European și îmi aduc aminte cum
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Albatros 1975, pag 188). Dacă până atunci migrarea unor locuitori ai Cârței în sus spre munte, pe Valea Bâlii se făcuse mai întâi ca urmare a necesității căutării de noi pășuni pentru turmele lor, mai apoi datorită atacurilor sălbatice ale migratorilor, acum românii își părăseau vatra sub presiunea legilor nedrepte prin care cei veniți ulterior căpătau drepturi asupra teritoriului în detrimentul localnicilor de aci, din totdeauna. Prin retragerea lor către munți, românii se puteau sustrage dela impozite și dări împovărătoare, pe care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avut de făcut intervenții doar În numărul 162 din 15 august a.c. Astfel, În articolul intitulat <<BÎrladul ieri și astăzi>> semnat de Constantin Hușanu, redactorul ziarului de uzină <<Rulmentul>>, În prima coloană, printre altele, se arată următoarele: <<Dar pîrjolul popoarelor migratoare și iataganele turcești, vremelnice la urma urmei, n-au pricinuit atîta rău strămoșilor noștri pe cît a făcut-o regimul burghezo-moșieresc, instaurat după falsa independență căpătată, și aceea cu mari sacrificii după 1877 (subl. În orig.) >>. Partea subliniată a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
slave, recte vechii ruși, În capitolul „BÎrladul - istoria unei străvechi așezări” când „...În cîteva rînduri, se vorbea despre popoarele slave, cotropitoare (subl.În orig.) care au năvălit asupra Moldovei”. La sesizarea implacabilului Necula, editorul a reformulat expresiile astfel: „...populații, popoare migratoare”. d.a. Presa veche bârlădeană vs. filozofia neculană Zăbovind mai mult asupra monografiei de mai sus, cenzorul s-a mai Împiedicat și de alte trăsnăi care, odată apărute, i-ar fi pus În pericol grav leafa de pigulitor politic. În subtitlul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
I - III după Hristos, dovedindu-se astfel contactul strâns cu lumea romană. Au fost găsite și obiecte de cult ce atestă existența unor populații creștin-ortodoxe. Migrațiile au lăsat pe Valea Racovei urme mai puține decât în alte zone. Singurul element migrator ce poate fi luat în considerare este cel slav, care a lăsat urme temeinice în toponimie, încă de la începuturile existenței sale - cu mici excepții− și pînă în secolul al XVII-lea. Cancelariile Moldovei au folosit exclusiv slavona ca limbă pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vorba de „colțul” alcătuit de Nistru, Marea Neagră (linia țărmului acesteia formând pe hartă un perete aproape vertical) și Dunăre (cu prelungirea brațului Chilia). Un „colț” foarte frecventat, pe aici perindându-se în timp zeci și zeci de popoare și seminții, migratoare desigur, privind lucrurile dintr-o perspectivă milenară, dar și stătătoare, pe intervale de timp doar relativ mici, unele nu tocmai puțină vreme, altele chiar secular stătătoare. Un „colț” care a primit, sau ar fi primit (legenda infiltrează nu o dată istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
naționale ne convinge că numai acele perioade au Însemnat un real progres când resursele naturale și potențialul creativ autohton au fost dirijate după conceptul „prin noi Înșine”. Supraviețuirea românilor dealungul a două milenii În spațiul carpato dunărean, răvășit de valurile migratoare, jefuit de imperiile Învecinate - turc, rus, austro ungar, a Însemnat după exprimarea istoricului Gh. Brătianu „o enigmă și un miracol”. Fără Îndoială religia ortodoxă a fost elementul esențial al acestei uimitoare rezistențe dar tot ortodoxismul a delimitat și locul românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
geto dacii romanizați multe comunități românești au evoluat În mediul majoritar grec, slav, ilir, musulman, germanic, suferind În decursul timpului un proces pronunțat de deznaționalizare. Romanitatea sud dunăreană ca orice populație autohtonă fără porniri războinice a fost cucerită de valurile migratoare de la mijlocul primului mileniu sau de neamurile tradițional expansioniste. Încă de la formarea statelor moderne minoritatea românească a fost lipsită de instituții proprii reprezentative și obligată prin legi discriminatorii și măsuri represive să se contopească În masa majoritară. Abia În sec
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică a existat Încă Înainte de venirea triburilor migratoare și există și astăzi după cum arată statisticile demografice, de istorici și lingviști români. Asociațiile și Fundațiile aromânilor - În prima ordine Institutele de cercetări de la Freiburg, București și Constanța demonstrează perenitatea vlahilor În Balcani precum și contribuția acestora la dezvoltarea culturală, economică
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
coasta mării Adriatice, În Dalmația și Albania de astăzi iar spre răsărit au fost identificați până dincolo de Nipru În amestec cu sciții (P. P. Panaitescu) Spațiul etnografic al tracilor cuprindea lanțuri muntoase, câmpii fertile atingând Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Egee. Popoarele migratoare au dislocat seminția autohtonă În zone etnografice mai restrânse. Într-o regiune cu relief frământat cum este cea a Balcanilor, intruziunile migratorilor i-au constrâns pe localnici și pe cei veniți anterior, În spații artificiale reduse ceea ce a determinat frământări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
P. P. Panaitescu) Spațiul etnografic al tracilor cuprindea lanțuri muntoase, câmpii fertile atingând Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Egee. Popoarele migratoare au dislocat seminția autohtonă În zone etnografice mai restrânse. Într-o regiune cu relief frământat cum este cea a Balcanilor, intruziunile migratorilor i-au constrâns pe localnici și pe cei veniți anterior, În spații artificiale reduse ceea ce a determinat frământări și instabilitate, fenomene ce În Balcani s-au prelungit până În epoca contemporană. Populația veche, autohtonă, a continuat să viețuiască În grupuri izolate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
schimbă mai greu sunt mărturii ale realităților etnografice de până la așezarea slavilor. După ce Serbia a obținut În anul 1220 biserică și școală, descendenții dacilor au fost asimilați cu mai multă ușurință. Romanicii din Bosnia, Croația, Herțegovina, Serbia, au oferit popoarelor migratoare roadele unei civilizații milenare iar În cursul Evului Mediu ei au constituit pătura mijlocie de meșteșuguri, constructori, comercianți. De luat În considerație că deși popoarele balcanice au origini diferite și au venit la date diferite, astăzi specificul cultural popular este
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu slabe Înțelesuri pentru istoria universală. Au dispărut vlahii seminție altă dată Înfloritoare dar stingerea lor nu este un fenomen doar al trecutului. Au dispărut romanicii din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Croația, Dalmația, după ce au fost mai Întâi divizați prin intruziunea migratorilor și apoi aserviți prin forța armelor, a legilor discriminatorii sau exclusivismului confesional, segregare, marginalizare, descurajare, umilire. Scutul supraviețuirii vlahilor care se mai găsesc În zonele menționate rămâne conștiința fiecăruia, cea colectivă și dovezile trecutului. Acesta ar fi mesajul pentru prezent
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Sitna s-a făcut o stație de preparare a asfaltului, care asigura asfaltarea șoslelor din acea parte a județului Botoșani. Povestea drumurilor la noi dăinuie încă din antichitate. Să ne amintim de comercianții greci, cei romani, ca și trecerea popoarelor migratoare care toți aveau nevoie de drum. În Moldova, drumurile au început să fie tot mai bune, de prin secolul al XIV-lea. Era Marele Drum al Siretului, numit și Drumul moldovenilor, ce trecea și prin nord-vestul Botoșanilor, continuând spre zona
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Sitna s-a făcut o stație de preparare a asfaltului, care asigura asfaltarea șoslelor din acea parte a județului Botoșani. Povestea drumurilor la noi dăinuie încă din antichitate. Să ne amintim de comercianții greci, cei romani, ca și trecerea popoarelor migratoare care toți aveau nevoie de drum. În Moldova, drumurile au început să fie tot mai bune, de prin secolul al XIV-lea. Era Marele Drum al Siretului, numit și Drumul moldovenilor, ce trecea și prin nord-vestul Botoșanilor, continuând spre zona
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o strategie substanțial încurajată de o tradiție culturală în care accentul nu a căzut pe fapte și responsabilitate istorică și moral-politică, ci pe explicații care s-au legat mereu de ideea că noi, românii, am fost mereu oropsiți: de popoare migratoare, de turci, de austro-ungari, de ruși: victime ale unui fel de viol istoric colectiv. Eterni nedreptățiți. Reacția formală o găsim în imn: „croiește-ți altă soartă”. Reacția comună este însă alta: o strategie a văicărelii. 4. Neajutorarea. Un lung exercițiu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Cogo. Se deschide «poarta» Romei Roma înainte de anexarea la Statul italian avea aproximativ 200.000 de locuitori, aproape toți închiși între zidurile orașului. Asistența religioasă era asigurată de sute de parohii, biserici neparohiale, institute și convente. În 1930 în urma fluxului migrator populația depășea milionul de locuitori. Noii «romani» s-au revărsat în afara zidurilor, creând cartiere noi, târgulețe, aglomerate de barăci. Situația spirituală în aceste aglomerate umane era dramatică și se agrava alunecând spre abandonare și degradare socială. Suveranul pontif Pius XI
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mult sau mai puțin subtilă, dar nu un abandon oficial din partea lui. Curând însă (tot în secolul IV), fiul său va stipula oficial ca basileul să aibă reședința permanentă la Constantinopol; o decizie nefericită pentru Roma, asediată și cucerită de migratori în 410. Nu doar consecințele civile și sociale sau cele politice și religioase, nu doar condițiile în care vechea capitală s-a confruntat cu noua situație sunt aici grăitoare pentru ceea ce a provocat abandonarea ei, ci și transformările care au
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]