4,188 matches
-
că „multiplele lucrări de cancelarie” și lipsa de personal superior impun ca inspectorii generali să fie asimilați ca directori generali cl. II-a și repartizați să semneze actele necesare instituției. A doua zi, 1 aprilie 1921, a fost emisă Decizia Ministerială nr. 18254, iar Romulus P. Voinescu a decis atribuțiile celor trei inspectori generali: 1. Caton Călugăreanu - lucrările referitoare la Inspectoratul General al Polițiilor și Direcțiunea Siguranței Generale: anchete, inspecții, măsuri disciplinare și notarea personalului; 2. C. Smântânescu - lucrările referitoare la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
personalului, s-au mai desfășurat, printre altele, la Baia-Mare, Odorhei și Brașov. Având în vedere rezolvarea problemelor specifice din Transilvania de către Consiliul Dirigent și transferul, gradual, al serviciilor administrației publice de la Cluj la București, la 12 mai 1922, prin Decizia Ministerială nr. 17181, semnată de ministrul de Interne, general de corp de armată Arthur Văitoianu, s-a decis desființarea Directoratului General de Interne din Cluj cu începere de la 1 mai 1922. Toate atribuțiile acestuia au fost preluate de Ministerul de Interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1920 s-a angajat la Serviciul mișcărilor de personal din D.P.S.G., de la 1 octombrie 1921 a devenit subdirector, iar apoi director al Direcțiunii Siguranței Generale (1927), ulterior devenită Direcția Poliției de Siguranță din D.G.P. (confirmat definitiv în funcție prin Decizia Ministerială nr. 2711, publicată în Monitorul Oficial nr. 168/1 august 1929, p. 6064). A participat activ la coordonarea acțiunilor polițienești și de siguranță, dar și la elaborarea Legii Poliției din 1929. A rezistat în funcție până la jumătatea anului 1934, când
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
De asemenea, Secția a avut și rolul de a stabili „o strânsă colaborare”, o unitate de vederi și de doctrină între D.G.P. și I.G.J. în realizarea scopului comun - identificarea anticipativă a pericolelor la adresa statului și reprimarea acestora. Printr-o Decizie Ministerială, Secția a fost înființată începând cu 1 mai 1930, aceasta funcționând pe lângă D.G.P., dar cu obligația de a deservi toate structurile din Ministerul de Interne. Cel mai important act normativ în domeniul colaborării tuturor instituțiilor statului, atât la nivel central
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
demn”, însă în cadrul discuțiilor a fost subliniată necesitatea unei orientări a politicii externe românești către Berlin și Roma. Nu în ultimul rând, Mihai Popovici s-a arătat optimist în vederea revenirii unor membri P.N.Ț. la guvernare, în urma unei iminente remanieri ministeriale. Grupa a III-a din Corpul Detectivilor a adunat zvonurile care circulau privind rezultatele obținute de suveranul României în periplul său european. Astfel, un zvon „insistent” a menționat că împrumutul cerut la Londra a fost condiționat de o concesiune petrolieră
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informativ”, fapt pentru care Mihail Moruzov l-a propus a fi înaintat în gradul următor „la alegere” (înainte de termen). Pe de altă parte, șeful Serviciului nu a scăpat de diverse acuzații ale inamicilor săi, unele adresate unor persoane cu funcții ministeriale, apte să-l combată, eventual să adere la înlocuirea sa din funcție. În 1939, un asemenea manifest, semnat „Un bun român”, care punea la îndoială performanțele capacităților informative ale Serviciului, a fost expediat oamenilor politici Gheorghe Tătărescu, Grigore Gafencu, Mihail
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ministerului de Interne, mai ales pentru cei care au luat parte la acțiunile represive contra Gărzii de Fier. Totuși, generalul Antonescu a știut să păstreze în funcțiile-cheie oameni loiali, apropiați, capabili să se opună agresiunilor comise de legionari. Prima numire ministerială a generalului Antonescu a cea a lui Alexandru Rioșanu, la 7 septembrie 1940, în funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță. Legionarii au primit conducerea Ministerului de Interne, unde a fost numit generalul Constantin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucrări care demonstrează că schimbarea guvernului a fost pusă la cale încă din anul 1943 și, pe măsura scurgerii timpului, informațiile au arătat clar componenta politică a noului cabinet, persoanele propuse pentru funcția de premier și discuțiile pentru împărțirea portofoliilor ministeriale. S.S.I. a monitorizat activitatea tuturor formațiunilor politice și a avut date suficiente pentru a fi la curent cu evoluția și activitatea opoziției democratice. Prin agenți infiltrați sau recrutați în medii de interes - legații, mass media, instituții economice etc. - au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
arestarea funcționarilor S.S.I. sub acuzația de identificare a legăturilor cu Gestapo. Reacția a venit din partea lui Traian Borcescu (24 septembrie 1944), care a semnalat acest abuz și a cerut anularea ordinului circular. Pentru noile realități geopolitice a fost emisă Decizia Ministerială nr. 2075/ 24 octombrie 1944 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile noii structuri (48 articole). S.I.M.R. avea ca scop căutarea de informații generale „ce interesează apărarea națională”, iar organizarea s-a redus la cinci secții: Secția I-a Informații Externe, Secția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în timp ce Circulara nr. 140.466/26 martie 1945 a blocat angajările în instituție. Revenirea S.S.I. în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri s-a efectuat prin Decretul-Lege nr. 1264/18 aprilie 1945, iar structura și misiunile au fost prevăzute în Decizia Ministerială nr. 79/27 aprilie 1945 (33 articole). În esență, instituția a fost reprimită pe lângă Președinție, în timp ce activitatea era coordonată de secretarul general al instituției. Legea nr. 461/19 septembrie 1944, privind purificarea administrației publice, respectiv posibilitatea licențierii din serviciu și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O dată cu formarea guvernului Petru Groza, în cadrul structurilor de pază au fost introduși și comuniști fideli, cei care au avut sarcini asemănătoare față de unii lideri și în ilegalitate. Structura a primit, din a doua parte a anului 1945, denumirea de «Grupa Ministerială», tocmai pentru a evidenția că se ocupă cu paza și protecția noilor demnitari comuniști. Deși această specializare nu s-a dovedit una ușoară, în care meseria să poată fi deprinsă repede și fără riscuri, cei care au activat s-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
administrației publice în județe, municipiul București, sectoarele acestuia, municipii, orașe și comune. Articolul 2 În cadrul Departamentului pentru Administrația Publică Locală funcționează: a) Direcția de coordonare și control a activității organelor administrației publice locale; ... b) Direcția de coordonare a serviciilor publice ministeriale, descentralizate în județe; ... c) Direcția structuri organizatorice, sistem informațional, evidență și sinteză; ... d) Direcția juridică, relații externe, probleme sociale și secretariat-administrativ. Articolul 3 Departamentul pentru Administrația Publică Locală are următoarele atribuții principale: a) coordonează și sprijină activitatea organelor administrației publice
HOTĂRÎRE nr. 748 din 24 octombrie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Administraţia Publică Locală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108047_a_109376]
-
reformă al Guvernului; face analize și prezintă Guvernului concluzii și propuneri privind îmbunătățirea activității în acest domeniu; ... d) stabilește, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale puterii executive, măsuri corespunzătoare cu privire la conlucrarea dintre organele administrației publice locale și serviciile publice ministeriale descentralizate în județe; colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale ale puterii executive și organisme sociale interesate la elaborarea metodologiilor privind administrația publică locală și optimizarea raporturilor dintre acestea și administrația centrală; ... e) elaborează și prezintă propuneri cu privire la organizarea și desfășurarea
HOTĂRÎRE nr. 748 din 24 octombrie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Administraţia Publică Locală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108047_a_109376]
-
ale Senatului pot participa diplomați, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației sau invitației emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condițiile stabilite de biroul permanent. La toate ședințele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puțin unui reprezentant al guvernului. Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală. Președintele are dreptul să atragă atenția ziarelor
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1912 Codicii Domnilor Calimach și Caragea, și orice alte legi civile anterioare, ordonanțele domnești și instrucțiunile ministeriale din ambe Principatele Unite, sunt abrogate în tot ce nu este conform regulilor prescrise în prezentul codice.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
ar trebui să fie o temă majoră în cooperarea internațională între ele. Ele încurajează activitatea vizînd elaborarea unui Program de acțiune pentru Europa Centrală și de Est, precum și elementele pentru un Program ecologic vizînd întreaga Europa, ca urmare a Conferinței ministeriale din 1991 "Mediul înconjurător pentru Europa". 5) Statele participante vor sprijini intensificarea activității în cadrul organizațiilor internaționale competențe pentru a face complementare liberalizarea comerțului internațional și protecția mediului înconjurător. 6) Statele participante subliniază necesitatea de a asigura în mod efectiv siguranță
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
activități la nivelul realizărilor existente pe plan mondial. ... III. Prevederile Programului la nivel național privind direcțiile de desfășurare a activității de cercetare geologică a resurselor minerale în perioada 1997-2000 vor fi concretizate în programe anuale de lucrări întocmite de organismele ministeriale de profil și de agenții economici și aprobate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. ------------
HOTĂRÎRE nr. 39 din 3 martie 1997 pentru aprobarea Programului la nivel naţional privind direcţiile de desfăşurare a activităţii de cercetare geologica a resurselor minerale în perioada 1997-2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117287_a_118616]
-
Statului în domeniul relațiilor internaționale. El organizează și înzestrează forțele armate. Pentru anumite domenii de activitate, guvernul poate organiza și conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Miniștri. Consiliul de Miniștri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constituția sau cu legile. Prezidiul Mării Adunări Naționale a R. P. R. poate anula deciziile Consiliului de Miniștri, neconforme cu Constituția sau cu legile. Deciziunile Consiliului de Miniștri sînt obligatorii pe întreg teritoriul R. P. R. Articolul 73
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
cu prioritate programe-pilot. VI. Politici de reformă a administrației publice Măsurile pe care Guvernul le consideră prioritare se referă la debirocratizarea sistemului administrației publice centrale și locale, în paralel cu promovarea ideilor conținute în Legea funcționarului public și a răspunderii ministeriale: creșterea responsabilității acestuia, simultan cu controlul îndeplinirii criteriilor de performanță și instituirea conceptului de funcționar de carieră. În acest sens se vor lua următoarele măsuri: - elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor și a instituțiilor subordonate Guvernului; - susținerea
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
bani - puse la dispoziție de către Guvern - în scopul protecției populației în situații excepționale, determinate de calamitati naturale, epidemii, incendii, fenomene sociale sau economice deosebite. ... 5. Cu privire la realizarea programului de guvernare: a) contribuie la organizarea aplicării programelor și strategiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectoriala, privatizare, aprovizionarea populației cu produse de baza și combustibili, protecția consumatorilor etc.; ... b) realizează documentarea necesară în vederea elaborării raportului anual privind starea generală economico-socială a județului, care se înaintează Guvernului până la data de 15 februarie a anului
HOTĂRÂRE nr. 383 din 23 iulie 1997 privind organizarea şi funcţionarea prefecturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118641_a_119970]
-
invitației țării gazdă. Articolul 10 Calitatea de țară membră se pierde prin demisia notificata președintelui în exercițiu sau prin excluderea pronunțată de CONFEMEN și notificata de președintele țării în cauză. Titlul III Instanțele CONFEMEN Articolul 11 Instanțele CONFEMEN sunt: - conferință ministerială, denumită în continuare conferință; - biroul; - corespondenții naționali; - comisia administrativă și financiară. Biroul este organul executiv. El se sprijină în acest scop pe secretariatul tehnic permanent, prevăzut la titlul VIII. Articolul 12 Conferință ține, în mod normal, o sesiune, la fiecare
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
acest scop pe secretariatul tehnic permanent, prevăzut la titlul VIII. Articolul 12 Conferință ține, în mod normal, o sesiune, la fiecare 2 ani, într-o țară membră, care a lansat invitația la sesiunea precedentă. Ea se va reuni înaintea Conferinței ministeriale a afacerilor externe și a Francofoniei, căreia îi va transmite direct concluziile sale. Periodicitatea acestei instanțe poate, cu toate acestea, să fie revăzuta, dacă țările membre decid astfel, din rațiuni, în special de costuri materiale și financiare pe care le
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
stabilească lista organismelor internaționale de invitat. Articolul 14 Miniștrii educației conduc, în mod normal, delegația țării lor la sesiunea generală. Țările membre pot, în cazul în care ministrul lor este împiedicat să participe, să fie reprezentate de o altă personalitate ministerială sau de un înalt funcționar mandatat conform procedurii. În schimb, nici o țară membră nu poate reprezenta o altă țară, nici să decidă în locul ei. Articolul 15 Cvorumul este constituit din majoritatea țărilor membre care au anunțat participarea lor la sesiune
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
permanent. Articolul 25 Fiecare ministru al educației desemnează un corespondent național dintre înalții săi funcționari și informează despre această secretariatul tehnic permanent, în cel mai scurt timp. Numărul corespondenților naționali poate varia în funcție de structurile existente în diferitele țări. Apropiat autorităților ministeriale, corespondentul național trebuie să aibă o poziție de centru și acces la diferite servicii, pentru a putea să acționeze rapid și eficace. Este de dorit ca persoana investita cu această responsabilitate să o poată exersă pe o perioadă suficient de
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
fiecărei conferințe. Cu ocazia acestei reuniuni, ei asculta raportul secretarului general privind stadiul de realizare a programului în curs și pe acela al comisiei administrative și financiare. Ei prezintă raportul activităților lor și studiază ordinea de zi preconizată pentru conferința ministerială, precum și programul dintre sesiuni și eventualele îmbunătățiri de adus funcționarii conferinței. În caz de nevoie, presedintele în exercițiu poate să-i convoace în ședința extraordinară. Articolul 28 Președinția reuniunii corespondenților naționali revine țării gazdă; ea este exersata, în mod normal
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]