2,739 matches
-
poezia cu respect și responsabilitate, aceasta fiind pentru el o adevărată cale spirituală. Chiar dacă inițierea nu a fost deloc ușoară și ... Citește mai mult durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dumecartea are 116 pagini și aprefața Ionuț Caragearedactor, Mioara Băluțădesene interior, Florica Berinde AlbuDescrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiDUME,TEODORDurerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017ISBN 978-606-13-3532-9821.135.1Drumul către nemurireDurerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
nu s-ar fi ivit cuvintele Din miez de suflet, de dor de inimă, de urcușuri spre piscuri plămădite din rațiuni Cuvântul este lumea, cerul, mările și roua dimineților Cuvântul e cuibul Iubirii, al păcatului și câmpia pe care pasc mioarele. Noi, tu, el și tot ce ne înconjoară turnate-s în cuvinte țesute din fire de mătase. ----------------------------- Harry ROSS Israel, mai 2016 Referință Bibliografică: Harry ROSS - ȘI PIETRELE PLÂNG - POEZII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
Florin Manolescu, „Racul”, FLC, 1976, 49; Liviu Petrescu, Sub zodia racului, TR, 1976, 51; Const. Ciopraga, Romane-meditație, RL, 1977, 20; Ștefănescu, Preludiu, 182-190; Ungureanu, Proză, 157-165; Georgescu, Volume, 32-37; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 160-227; Regman, Explorări, 20-28, 192-200; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 154-184; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 154-175; Ion Vitner, Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Alexandru Ivasiuc interpretat de..., îngr. și pref. Constantin Preda, București, 1980; Steinhardt, Incertitudini, 144-149; Voicu Bugariu, Analogon, București
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
cea de pe urmă” și ea își dovedește perenitatea și la tânărul profesor ieșean, care își revizuiește spiritul critic pe măsură ce înaintează în vârstă, tot așa cum „mintea românului cea de pe urmă” l-a sfătuit și pe Constantin Hușanu să nu-și lase mioarele creației împrăștiate pe toate ogoarele scrisului contemporan, ci să le așeze în volumul de față, constituinduse astfel și într-o fereastră deschisă spre colegii lui de breaslă cu care a traversat ultimii 50 de ani.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
incandescent pe un prieten -. Fii dominat de o pasiune. Numai pasionații sunt în stare să îndeplinească opere cu adevărat durabile și fecunde”. Cronicile de la rubrica „Viața poeziei” din „Revista Fundațiilor Regale” lasă să se întrevadă „un critic al poeților generației” (Mioara Apolzan), cu bune lecturi din lirica modernă română și străină, în al cărui examen fervoarea alternează, le cas échéant, cu negația neechivocă, într-un limbaj sobru și totdeauna urban. Studiul despre G. Bacovia, editat, de asemenea, postum (2002), indică familiarizarea
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
1949; Premiul de Stat), Clonț de fier (1951) și Aventură în Lunca Dunării (1954). Deloc sau mai puțin atinse de imixtiunea conjuncturalului politic rămân Fantazii răsăritene (1946), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952; Premiul de Stat), Evocări (1954) și Cântecul Mioarei („Viața românească”, 1961). S. e distins cu Premiul Internațional pentru Pace (1951) și cu Premiul Lenin (1961), primește titlul Erou al Muncii Socialliste (1955). O hemiplegie, survenită în 1955, cu o recidivă în 1957, îl condamnă la infirmitate. Între texte
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1952-1953; Aventură în Lunca Dunării, București, 1954; Muncitori și păstori, București, 1954; Evocări, București, 1954; Opere, vol. I-XVIII, note de Profira Sadoveanu, București, 1954-1959, vol. XIX-XXII, îngr. Constantin Mitru, note de Profira Sadoveanu, București, 1964-1973; Mărturisiri, București, 1960; Cântecul Mioarei. Lisaveta, îngr. Constantin Mitru, introd. Mihai Gafița, București, 1971; Corespondența debutului (1894-1904), îngr. și introd. Savin Bratu și Constantin Mitru, București, 1977; Opere, I-VIII, îngr. Cornel Simionescu și Fănuș Băileșteanu, introd. Constantin Ciopraga, București, 1981-1997; Preocupări de teatru, îngr
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
celei care îl căuta necontenit: Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, De toți întrebând Și la toți zicând ... este o tentativă de menajare născută din iubire: Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Colaborează cu proză Mircea Eliade, care publică în numărul 5-6/1927 Iubirea prietenului meu, iar în numărul 10-11/1927 Toamnă venețiană, alături de Aureliu Cornea, N. N. Tonitza, Lascăr Sebastian, N. Davidescu. Camil Petrescu publică un fragment din ultimul act al piesei Mioara (1/1927) și scenele finale ale tabloului I din actul I al dramei Danton, pe care le însoțește de câteva lămuriri preliminare (2/1927), în timp ce Octavian Goga dă un fragment din drama Meșterul Manole (10-11/1928). În primele patru numere
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
din al cărei consiliu de conducere face parte, coordonând secțiunea dedicată României. Alături de povestirile din Surâs interzis, S. este autoare a romanului Mersul pe ape (1996), a unei incitante cărți-document - Dosarul „Marin Preda” (1999), a unui volum de interviuri cu Mioara Cremene - La ce folosește Parisul? (2000), precum și a unor traduceri. Se poate spune că încă de la început scriitoarea își dovedește calitățile ce o vor impune: dezinvoltură stilistică, coerență ideatică, finețe a analizei, capacitate de a descoperi în gesturi aparent banale
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
pune S. nu avansează un răspuns decis asupra cauzelor morții scriitorului (comă alcoolică, asasinat, sinucidere), ci readuce în discuție, după aproape două decenii, cauzele dispariției lui Marin Preda, încă neelucidate. Textul din La ce folosește Parisul? e o convorbire cu Mioara Cremene, în care partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție. O calitate esențială a cărții vine din aceea că intervievata a fost martora sau protagonista multor evenimente. Stabilindu-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
care partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție. O calitate esențială a cărții vine din aceea că intervievata a fost martora sau protagonista multor evenimente. Stabilindu-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, Mioara Cremene a avut șansa ca până la plecarea din țară să cunoască îndeaproape scriitori de marcă ai epocii, pe care S. o stimulează cu pricepere să îi evoce, fie cu nostalgie, fie cu unele resentimente, în funcție de subiectivele „afinități elective”, dar și
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
în funcție de subiectivele „afinități elective”, dar și de comportamentul moral și social al unora. SCRIERI: Surâs interzis, București, 1982; Mersul pe ape, București, 1996; Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mioara Cremene), București, 2000. Traduceri: Maria Zambrano, Confesiunea - gen literar, Timișoara, 2001; Mario Vargas Llosa, Sărbătoarea țapului, București, 2002 (în colaborare cu Luminița Răuț); J.[uan] J.[esús] Armas Marcelo, Precum în cer, așa și la Havana, București, 2003. Repere bibliografice
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 510-519; Constantin, Prozatori - critici, 71-79; Dimisianu, Valori, 93-95; Raicu, Critica, 134-139; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Ungureanu, Proză, 185-193; Vlad, Lectura, 297-304; Ardeleanu, Mențiuni, 96-108; Dimisianu, Opinii, 146-150; Manu, Eseu, 269-274; Regman, Explorări, 85-96; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 46-80; Fănuș Neagu, Cartea cu prieteni, București, 1979, 37-39; Băileșteanu, Refracții, 206-214; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 191-204; Cristea, Faptul, 204-207; Negoițescu, Alte însemnări, 180-187; Popescu, Cărți, 105-109; Steinhardt, Incertitudini, 144-149; Ștefănescu, Jurnal
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul soarelui, Cu Topîrceanu în iarnă), Sașa Pană, Al. Andrițoiu, Cicerone Theodorescu, Veronica Porumbacu, Zaharia Stancu, Nina Cassian, Demostene Botez, Mioara Cremene, Virgil Carianopol, Aurel Felea, Negoiță Irimie, Mircea Pavelescu, Nicolae Țațomir, Ștefan Tita ș.a. Colaborează cu proză scurtă, texte umoristice și reportaje Valentin Silvestru, Constantin Chiriță, Nicuță Tănase, Ioachim Botez, Cezar Petrescu, Mihu Dragomir, Sidonia Drăgușanu, Tudor Mușatescu, Ion Băieșu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
edit., București, 1993; O sută de catarge. Microantologie a haiku-ului românesc - One Hundred Masts. Micro-Anthology of Romanian Haiku, ed. bilingvă, tr. Dana Dima, București, 1997 (în colaborare cu Șerban Codrin); Caligrafiile clipei, pref. edit., București, 1999 (în colaborare cu Mioara Gheorghe); Scriitori români călători în Japonia, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Lucia Vasiliu); Luna în țăndări, București, 2000 (în colaborare cu Mioara Gheorghe). Traduceri: Matsuo Basho, Pinul din Karasaki, București, 1993; Sono Uchida, Pe ruinele Romei, București, 1995
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
București, 1997 (în colaborare cu Șerban Codrin); Caligrafiile clipei, pref. edit., București, 1999 (în colaborare cu Mioara Gheorghe); Scriitori români călători în Japonia, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Lucia Vasiliu); Luna în țăndări, București, 2000 (în colaborare cu Mioara Gheorghe). Traduceri: Matsuo Basho, Pinul din Karasaki, București, 1993; Sono Uchida, Pe ruinele Romei, București, 1995. Repere bibliografice: Brândușa Sumănaru Steiciuc, Lumea de la Soare-Răsare, LCF, 1985, 38; Alexandru Tănase, Călătoria ca act de cultură, RL, 1985, 39; Alexandru Tănase, Civilizația
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
lucrări încep să descrească, fiind realizate 1.216.566 mc. umpluturi iar în 1973 acestea sunt finalizate, prin dispunerea în zona de coronament a barajului a ultimilor 230.270 mc. anrocamente. Argila necesară nucleului central s-a exploatat din cariera Mioara, situată la 7 km amonte de baraj iar materialul granular pentru filtru a fost exploatat dintr-o balastieră situată în chiuneta lacului - deasupra nivelului minim de retenție a viitorului lac de acumulare și la o distanță de 8 km de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_972]
-
Drăgușanu, I. M. Ștefan, Corneliu Bogdan, N. Constantinescu, Mircea Malița, Al. Lungu, Bianca Bratu, Eugen Teodoru, Nicolae Nicolae, Nicolae Liu, Mihai Mănciulescu, Paul Ioanid, Virgil Ionescu, Barbu Ungureanu, Edith Stoian, Eugen Phoebus, Sergiu Verona, Nicolae Dumitru, Emanuel Valeriu, Mihai Meria, Mioara Cremene, Eduard Jurist. L. B.
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
să mă interesez și de ceilalți, am auzit atunci istorii care parcă aparțineau secolului trecut. Geta Dan Spânoiu era femeie de serviciu la o farmacie, Aurora Liiceanu făcea curățenie la o grădiniță de copii, Grigore Nicola - muncitor într-o fabrică, Mioarei Moțescu i se făcuse aceeași cinste, de a lucra și a se reeduca ca filatoare.... Ceea ce m-a contrariat în acei ani a fost faptul că nu toți colegii de breaslă condamnau această înscenare grotescă, unii considerau că cei implicați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rațiune, în care acuza principală a fost lipsa de discernământ a cercetătorilor? și, cum autorii acestei întâmplări se acoperă între ei și nimeni nu dorește limpeziri, ce sens mai are să-i cauți un sens? Mărturia unui abuz nesoluționat până în 2004 (Mioara Moțescu) În fostul Institut de Psihologie am lucrat 20 de ani (1962-1982), când, în baza Ordinelor MEI nr. 2685 și 2738/1982 semnate de A. Spornic, Institutul de științe Pedagogice și Psihologice a fost desființat ilegal, încălcându-se toată legislația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace adesea în ipostaza pastorală, numărându-și zilele ca pe mioare și viețuind în singurătățile crestei, doar cu imaginile de acasă, derulate cândva, în alt anotimp, în preajma femeii iubite și cu dorul secătuitor după copii. Toiagul marchează drumul știut al întoarcerii, al coborârii din veac, iar baciul care „culege steaua” - intrarea
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 163-197; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 117-153; Braga, Destinul, 101-105; Mancaș, Teatrul, 213-215; Cubleșan, Teatrul, 161-165; Ștefănescu, Jurnal, 190-194; Sângeorzan, Conversații, 194-208; Băileșteanu, Refracții, 162-171; Tomuș, Mișcarea, 216-228; Mirela Roznoveanu, Dumitru Radu Popescu, București, 1981; Valentin Tașcu, Dincoace și dincolo de F
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
creație, vol. I: Estetica baudelairiană, vol. II: Creativitatea baudelairiană, vol. III: Limanul speranței. Exilul, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Piru, „Estetica baudelairiană”, L, 1993, 2; Al. Piru, „Creativitatea baudelairiană”, L, 1993, 3; Al. Piru, „Limanul speranței. Exilul”, L, 1993, 4; Mioara Caragea, „În karma mea scria să-l slujesc pe Baudelaire” (interviu cu Marin Rădulescu), „Cotidianul”, 1993, 2 martie; Ileana Mihăilă, „Baudelaire. Existență și creație”, RITL, 1993, 1-2; Elena Hotineanu, „Baudelaire. Existență și creație”, RLSL, 1993, 5. I.D.
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
viața și opera ilustrului pedagog elvețian. SCRIERI: Morala stoică, București, 1893; Über das Leben und die Philosophie Contas, Leipzig, 1902; Probleme ale culturii românești, București, 1902; Johann Heinrich Pestalozzi, București, 1910; Studii, București, 1910; Despre Eminescu, îngr. Marcela Chiriță și Mioara Neagu, Buzău, 1995. Ediții: Titu Maiorescu, Istoria contimporană a României (1866-1900), pref. edit., București, 1925, Critice, I-III, pref. edit., București, 1926-1930, Însemnări zilnice, I-III, introd. edit., București, 1937-1943. Traduceri: J.H. Pestalozzi, Leonard și Gertruda, introd. trad., București, 1909
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]