KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

necesară o bună vizualizare a câmpului operator (câmp operator uscat). Aceasta este posibilă prin ventarea adecvată a ventriculului stâng: vent transatrial sau vent aortic. Lipsa unei vizualizări adecvate duce la apariția deficitelor de tehnică chirurgicală ce au drept urmare apariția infarctului miocardic acut perioperator. În cazul în care se graftează un vas de calibru foarte mic (circa 1 mm) este suficient ca un singur pas să prindă peretele posterior al arterei pentru a o ocluziona. Acest accident va duce fără nici un dubiu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cazul în care se graftează un vas de calibru foarte mic (circa 1 mm) este suficient ca un singur pas să prindă peretele posterior al arterei pentru a o ocluziona. Acest accident va duce fără nici un dubiu la infarctizarea teritoriului miocardic irigat de această arteră. Anastomozele proximale sunt efectuate cel mai frecvent pe o porțiune a aortei ascendente delimitată prin clampare laterală. Existența unor plăci de aterom la acest nivel poate crea probleme serioase în identificarea unei zone adecvate pentru plasarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociate cu scurte perioade de reducere a fluxului; includerea în sutură a tuturor straturilor aortei; evitarea clampărilor multiple. Ateroembolismul cu punct de plecare aorta ascendentă reprezintă o complicație severă prin urmările pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în urgență, la pacienții cu funcție ventriculară alterată, precum și la cei în vârstă, cei mai mulți dintre aceștia sunt însă de părere că folosirea venei safene interne trebuie să fie acompaniată de utilizarea arterei mamare interne din cauza problemelor pe care le ridică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
întinderea, cât și cudarea acestuia. Grafturile secvențiale ridică probleme noi legate de anastomozele latero-laterale. Pe lângă aceasta, lungimea mare a grafturilor predispune la răsucirea acestora. Atât grafturile lungi, cât și cele prea scurte sunt supuse riscului trombozei precoce cu apariția infarctului miocardic perioperator. Grefoanele venoase pot fi sediul potențial al unor sângerări importante de la nivelul ramurilor colaterale. Traumatismele, chiar minore, ale peretelui venos pot iniția tromboza graftului ca urmare a modificărilor induse la nivelul intimei. Complicații legate de plăgi și prevenirea acestora

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardiopulmonar, sângerarea și necesitatea pentru transfuzii. Volumul mare de sânge transfuzat se corelează cu un risc crescut pentru infecțiile bacteriene și virale, creșterea duratei de spitalizare și mortalitate (26, 27). Opiniile legate de asocierea utilizării ambelor artere mamare pentru revascularizarea miocardică și apariția mediastinitei rămân împărțite, existând studii care evidențiează acest lucru (21, 28), precum și dovezi care susțin contrariul (20). Predispoziția la devascularizarea sternului indusă de folosirea ambelor artere mamare poate favoriza dezvoltarea mediastinitei în special când se combină cu alți

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a ventriculului stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ale unui alt conduct arterial folosit; ramurile venei safene; anastomozele distale sau proximale; locurile de canulare; inserția firelor de pacemaker; patul arterei mamare; timusul; locul de trecere al firelor de sârmă folosite la sternorafie; ventriculografia în cazul în care revascularizarea miocardică a fost asociată cu rezecția unui anevrism de ventricul stâng. Circa o treime din sângerările postoperatorii recunosc drept cauză o tulburare de coagulare legată de administrarea heparinei, numărul și funcția trombocitelor, fibrinoliza, diluția proteinelor implicate în cascada coagulării. Excesul de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Complicații cardiace Aritmiile Tulburările de ritm și de conducere sunt responsabile pentru unele dintre cele mai frecvente și periculoase complicații. În etiologia lor au fost incriminate: traumatismul cauzat de actul chirurgical asupra țesutului excitoconductor; durata lungă a by-pass-ului cardiopulmonar; protecție miocardică inadecvată în timpul perioadelor de ischemie; ventriculotomia; atriotomia; infarctul miocardic perioperator; dezechilibre metabolice (potasiu); protezele valvulare folosite pentru leziunile asociate bolii cardiace ischemice; hipoxia și/sau hipotensiunea. Bradiaritmiile Sunt extrem de frecvente în perioada postoperatorie. Aproximativ 45% din pacienți dezvoltă un bloc

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt responsabile pentru unele dintre cele mai frecvente și periculoase complicații. În etiologia lor au fost incriminate: traumatismul cauzat de actul chirurgical asupra țesutului excitoconductor; durata lungă a by-pass-ului cardiopulmonar; protecție miocardică inadecvată în timpul perioadelor de ischemie; ventriculotomia; atriotomia; infarctul miocardic perioperator; dezechilibre metabolice (potasiu); protezele valvulare folosite pentru leziunile asociate bolii cardiace ischemice; hipoxia și/sau hipotensiunea. Bradiaritmiile Sunt extrem de frecvente în perioada postoperatorie. Aproximativ 45% din pacienți dezvoltă un bloc de ramură, iar circa 4% un bloc complet atrioventricular

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai prost decât la cei la care acest tip de bloc apărea în perioada postoperatorie și aceasta deoarece pacienții din prima categorie au de regulă o boală coronariană mai severă, fracție de ejecție mai mică, semne de ischemie și necroză miocardică mai frecvente. Montarea electrozilor epicardici pentru stimulare electrică externă este bine să se facă de rutină pentru tratamentul precoce și eficace al bradiaritmiilor și prevenirea tulburărilor hemodinamice induse de acestea. Tahiaritmiile Incidența lor variază de la 40% în cazul revascularizării miocardice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardică mai frecvente. Montarea electrozilor epicardici pentru stimulare electrică externă este bine să se facă de rutină pentru tratamentul precoce și eficace al bradiaritmiilor și prevenirea tulburărilor hemodinamice induse de acestea. Tahiaritmiile Incidența lor variază de la 40% în cazul revascularizării miocardice până la 60% la pacienții cu leziuni valvulare asociate. În cazul disfuncției severe de ventricul stâng ele au un efect dezastruos asupra debitului cardiac și consumului miocardic de oxigen. Tahiaritmiile supraventriculare se întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tulburărilor hemodinamice induse de acestea. Tahiaritmiile Incidența lor variază de la 40% în cazul revascularizării miocardice până la 60% la pacienții cu leziuni valvulare asociate. În cazul disfuncției severe de ventricul stâng ele au un efect dezastruos asupra debitului cardiac și consumului miocardic de oxigen. Tahiaritmiile supraventriculare se întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o rată mai crescută a complicațiilor pulmonare necesitând prelungirea intubației, ceea ce atrage după sine prelungirea duratei de ședere în unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
atrage după sine prelungirea duratei de ședere în unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei anestezii generale adecvate reprezintă o măsură protectivă deosebit de importantă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei anestezii generale adecvate reprezintă o măsură protectivă deosebit de importantă împotriva apariției ischemiei miocardice și a IMP. Pacienții trebuie să primească o analgezie și o sedare suficientă pentru a minimaliza stresul produs de procedurile invazive. Când sunt bine conduse, inducerea și menținerea anesteziei sunt asociate cu creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
IMP. Pacienții trebuie să primească o analgezie și o sedare suficientă pentru a minimaliza stresul produs de procedurile invazive. Când sunt bine conduse, inducerea și menținerea anesteziei sunt asociate cu creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și scăderea cererii miocardice de oxigen. O anestezie generală corespunzătoare implică controlul agresiv al frecvenței și ritmului cardiac pentru a limita tahicardia, prevenirea creșterii presiunii diastolice a ventriculului stâng (distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor și a β-blocantelor pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor și a β-blocantelor pentru controlul frecvenței cardiace și a vasodilatatoarelor pentru ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea ischemia miocardică. Acest tip de ischemie nelegată de condiția hemodinamică este atribuită de regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
controlul frecvenței cardiace și a vasodilatatoarelor pentru ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea ischemia miocardică. Acest tip de ischemie nelegată de condiția hemodinamică este atribuită de regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ischemie nelegată de condiția hemodinamică este atribuită de regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]