1,659 matches
-
de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează un univers uman cu obiceiuri și tradiții păstorești, Într-o viziune mitologică și baladică. Atmosfera mitologică este sugerată de reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț ca paradox”, face o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț ca paradox”, face o legătură dintre mitul mioritic românesc si mitul antic al lui Osiris, personaj fabulos dispărut și el În condiții misterioase, căutat, apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este atenuată de gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simțim lezați când "un fost ambasador al Finlandei la București (între 1996 și 2000), Mikko Heikinheimo, înghesuie România între paranteze de tot fragile: cea deschisă de relațiile româno-maghiare din Transilvania și cea închisă de situația actuală a rromilor pe plaiurile mioritice"685. Mircea Morariu recenzează cartea lui Stelian Tănase, Istoria căderii regimurilor comuniste - Miracolul revoluției. Ca moment esențial este consemnat anul 1975, când, în luna august, la Helsinki, avea loc Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa. Pentru unii istorici ai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
București, Press Image, 2008. Udroiu, Neagu, Pieton prin orașele lumii. Însemnări de călătorie din Europa, Africa, Asia, S.U.A., America Latină, Galați, Editura Porto-Franco, 1994. Udroiu, Neagu, Zăpezi din miazănoapte: Ambasador în Finlanda, București, Niculescu, 2007. Vlădica, Florian, Columna sau o întâmplare mioritică în patria Kalevalei, Craiova, Sitech, 2004. Zotta, Benone, Finlanda, București, Editura Științifică, 1959. 3. Articole. Studii. Interviuri Aalto, Alvar, În Școala pentru viață - o arhitectură a temeliilor de cultură, traducere de Geta Brătescu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în acea seară și nici în zilele următoare, ce rost avea să-i stric cuiva sărbătorile, dar a fost o experiență destul de atroce. Cu ajutorul CGI-ului sau al vopselii, episodul ar putea folosi într-un film despre viața pe plaiurile mioritice și despre ce înseamnă, în general, să fii dotat cu rațiune. Peisajul era dezolant, asta auzeam din jur, căci nu m-am uitat pe geam (m-am uitat doar la o oaie care nu părea rănită și, când m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
în acea seară și nici în zilele următoare, ce rost avea să-i stric cuiva sărbătorile, dar a fost o experiență destul de atroce. Cu ajutorul CGI-ului sau al vopselii, episodul ar putea folosi într-un film despre viața pe plaiurile mioritice și despre ce înseamnă, în general, să fii dotat cu rațiune. Peisajul era dezolant, asta auzeam din jur, căci nu m-am uitat pe geam (m-am uitat doar la o oaie care nu părea rănită și, când m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
țara voastră întreagă am început să vă înțeleg mai bine, pe voi oltenii. În alcătuirea sufletească a voastră nu mai intră ca notă fundamentală colina, cu unduiri la infinit, deși doina este cântată în Oltenia. Voi ieșiți - scăpați din spațiul mioritic, nostalgic și resemnat al românismului. Olteanul are un alt stil moral pe care i-l dă Dunărea și plaiurile ei largi, ceva neânduplecat, dar mlădios, de o putere care curge și trece chiar printre munți, făcându-și loc în lume
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cel mai mare folclorist israelian ne vorbește la un moment dat despre o mioară. Și vorbește, vorbește... Eu intervin: „Discuția asta mi-e cunoscută din cultura română!” Și i-am vorbit de baladă, de Blaga XE "Blaga, Lucian" , de spațiul mioritic etc. Nu auzise despre asta: „Eu nu citesc românește, nu știu cine este Blaga XE "Blaga, Lucian" , scrie-mi o notă”. Am scris o notă, concentrându-mă pe Blaga XE "Blaga, Lucian" și spațiul mioritic. Și s-a terminat afacerea. Prin ’65-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de Blaga XE "Blaga, Lucian" , de spațiul mioritic etc. Nu auzise despre asta: „Eu nu citesc românește, nu știu cine este Blaga XE "Blaga, Lucian" , scrie-mi o notă”. Am scris o notă, concentrându-mă pe Blaga XE "Blaga, Lucian" și spațiul mioritic. Și s-a terminat afacerea. Prin ’65-’66, cineva a făcut o carte cu bibliografia mea. Mă uit, văd un articol pe care nu l-am scris în viața mea: despre Blaga XE "Blaga, Lucian" și spațiul mioritic. M-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și spațiul mioritic. Și s-a terminat afacerea. Prin ’65-’66, cineva a făcut o carte cu bibliografia mea. Mă uit, văd un articol pe care nu l-am scris în viața mea: despre Blaga XE "Blaga, Lucian" și spațiul mioritic. M-am dus și am căutat cartea în care apăruse articolul „meu”. De fapt, profesorul scrisese ceva despre legenda asta și folosise acolo nota mea pentru cursul lui. Și nu mi-a spus nimic! N-o să-mi spui mie că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nota mea pentru cursul lui. Și nu mi-a spus nimic! N-o să-mi spui mie că Ioan Petru Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" nu știa ce am știut eu în Israel despre Blaga XE "Blaga, Lucian" și despre spațiul mioritic. S.A.: Știa, bineînțeles. Dar tu de unde știai? Când și unde ai citit asta? Înainte de a pleca din România? M.I.: Nu mai țin minte... S.A.: În orice caz, trebuie să fi fost în acel interval, deși Blaga XE "Blaga, Lucian" nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
se pare a sta următorul raționament: dacă până și unul dintre cei mai cunoscuți savanți din secolul trecut poate fi acuzat că a „împrumutat” câte ceva din grădina altuia, de ce ne-am mai bate capul cu mărunții manglitori intelectuali de pe plaiurile mioritice? Nu cumva ideile, definițiile, formulele migrează „natural” (și în mare secret!) de la un autor la altul, încât plagiatul nu-i decât o invenție fără conținut, bună doar pentru a șicana niște oameni absolut onești? Totuși, este inexplicabil de ce forurile științifice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
incomodului jurnalist de la Timpul. Până să devină istorie general acceptată, ipoteza în discuție generează un context polemic cu aspecte îngrijorătoare pentru atmosfera intelectuală din România de azi. Oare cât servește memoriei culturale specularea biografiei marelui scriitor în linia tradiționalei înclinații „mioritice” spre bocetul auto victimizant? Cu cât este mai bine percepută valoarea operei dacă i se compune autorului o aureolă de martir? Variațiile pe tema senzaționalului biografic au drept consecință (una dintre ele) deturnarea atenției de la imperativul firesc al citirii și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se pare a sta următorul raționament: dacă până și unul dintre cei mai cunoscuți savanți din secolul trecut poate fi acuzat că a „împrumutat” câte ceva din grădina altuia, de ce ne-am mai bate capul cu mărunții manglitori intelectuali de pe plaiurile mioritice? Nu cumva ideile, definițiile, formulele migrează „natural” (și în mare secret!) de la un autor la altul, încât plagiatul nu-i decât o invenție fără conținut, bună doar pentru a șicana niște oameni absolut onești? Totuși, este inexplicabil de ce forurile științifice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
incomodului jurnalist de la Timpul. Până să devină istorie general acceptată, ipoteza în discuție generează un context polemic cu aspecte îngrijorătoare pentru atmosfera intelectuală din România de azi. Oare cât servește memoriei culturale specularea biografiei marelui scriitor în linia tradiționalei înclinații „mioritice” spre bocetul auto victimizant? Cu cât este mai bine percepută valoarea operei dacă i se compune autorului o aureolă de martir? Variațiile pe tema senzaționalului biografic au drept consecință (una dintre ele) deturnarea atenției de la imperativul firesc al citirii și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este un premiu care îi „confirmă două lucruri: că nicolina blues reușește totuși, dincolo de o anumită prestidigitație stilistică, să transmită o pură, simplă, delicată, nesofisticată, autentică (și ciucsanmarțiană) emoție și, al doilea, ținind de îndelung deplânsa etică scriitoricească bahluviană, dâmbovițeană, mioritică, în general, că se poate face, profesionist, o jurizare pe cărți. Pentru climatul cultural de la noi, asfixiat de suspiciuni, înseamnă o gură de aer proaspăt și un exemplu de urmat“. Juriul acestei ediții a Premiilor revistei „Observator Cultural“ a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
consilierul navei interstelare. Stau și mă Întreb, de când a pornit tot zumzetul cacofonic dinspre Capitala politicii noastre, cum s-ar descurca domnișoara Deanna Troi Într-o ședință În plen a Parlamentului, unde se strâng romulanii cu ferengii și cu klingonienii mioritici. Ar fi ea capabilă să suporte toate gândurile celor prezenți? Ar putea să nu pună stăpânire pe dânsa nebunia? Cel mai probabil, un telepat picat Între taberele din politica noastră s-ar teleporta urgent pe navă și ar zbughi-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
ceea ce fac și religiile utopice. "Intrarea în Europa" a fost o religie pentru români. Un viitor în Europa le-ar fi putut rezolva toate problemele trecutului și le-ar fi putut permite să uite realitățile prezentului. Românii vorbesc despre spațiul mioritic, dar de fapt ceea ce este important pentru ei este timpul mioritic. Impactul revoluției este că ea a stabilit un punct în timp, unul pe baza căruia oamenii pot să dezbată ceea ce a fost mai înainte, ceea ce a venit pe urmă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
religie pentru români. Un viitor în Europa le-ar fi putut rezolva toate problemele trecutului și le-ar fi putut permite să uite realitățile prezentului. Românii vorbesc despre spațiul mioritic, dar de fapt ceea ce este important pentru ei este timpul mioritic. Impactul revoluției este că ea a stabilit un punct în timp, unul pe baza căruia oamenii pot să dezbată ceea ce a fost mai înainte, ceea ce a venit pe urmă și ceea ce se va întâmpla în viitor. 4. În 1989, ce
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
păpădie (vorbesc de floarea fragedă, galbenă, împodobind șanțurile patriei, nu de globul uscat, plutitor!) se zice, nu mint!, „curul-găinii“!!! Nu? Ca să nu mai amintesc de opintici, niște ciuperci mici și veșnic puse pe erecții sculative în iarba tandră a peisajului mioritic... așa... ca în pastelurile unui Alecsandri ce nu halea viagra... era de ajuns ca juna Rodică să treacă, voioasă, pe lângă junii secerători... purtând cofița cu apă rece... Hm, gagiii ăștia, strămoșii care va să zică, știau ei ce știau!!! București Far West Poetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se bucură de sus împreună cu Andrei Toncu de premiile luate de film, ca și de valul la care au pus umărul. Premiul secțiunii „Un Certain Regard“ de la Cannes și toate celelalte din luna mai încoace au întărit revelația noii cinematografii mioritice. Îmi pare rău că succesul lui a fost umbrit de cel al lui 432. Cât privește producțiile internaționale, voi desfășura mai întâi un cearșaf al celor preferate, dintre cele care au rulat pe ecranele noastre, deși pe unele dintre ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
timp și în timp statutul social și cultural al unui mare Ansamblu artistic Trandafir de la Moldova. Fruct al unei intensive colaborări cu numeroase cadre de specialitate, cartea își propune să stabilească o corespondență biunivocă între valorile etern românești și spațiul mioritic care le-a zămislit, precum și să alăture numeroaselor trofee pe cel mai râvnit, acela de brand al României. Cu credința nețărmurită în valorile eterne ale neamului și cu admirația profundă pentru acest nesecat izvor de inspirație - folclorul românesc de la care
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
drepturilor să fie aproape egală cu zero. În cazul lansării unui autor necunoscut, publicul poate fi extrem de imprevizibil: sunt cazuri în care un autor nou pentru publicul românesc, însă premiat, aflat în topurile străine, nu suscită nici un interes pentru cetitorul mioritic. Altă dată, un autor pe care îl lansezi cu inima cât un purice saltă ca ars în vânzări. În afară de promovare, nu prea văd aici o rețetă. Nu o văd eu... Te rog să explici, în câteva cuvinte, cum va arăta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
unul altuia, pentru a prinde un loc mai în față. Și de a obține o parte din noi, turma electorală, o parte cât mai consistentă, pe care s-o folosească în a ajunge acolo, la locul mai din față. Cam mioritică poveste, nu? Românii e deștepți Stânga românească Radu Pavel Gheo Am tot citit în ultima vreme opinii despre starea stângii românești „autentice“. Tonul general era unul pesimist. Ba că stânga românească ar fi fost confiscată de Partidul Social-Democrat, ba că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]