2,032 matches
-
Social Effects / Petronel Dobrică Legal Representations and Daily Reality in Penitentiary Institutions Radu Baltasiu Considerations on the Economic Situation in the Rural Space / Mariana Stanciu Social Consequences of International Migration / Irina Stănculescu August Von Haxthausen and the Russian Common-Property Village (Mir). A Comparison with the Romanian Common-Property Village (Sat devalmas) / COMUNICATION MESSAGES Paul Dobrescu British Cultural Studies and Problems of Communication. The Contribution of Raimond Williams / Alina Bârgăoanu The Experimental Approach - the Most Fertile American Contribution to the Study of Communication
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
diferit, adaptat noilor exigențe ale științelor sociale, va avea Anatole Leroy-Beaulieu (1881) care, vizitând Rusia la jumătate de secol după Haxthausen, va relua temele abordate de acesta, sistematizându-le și integrându-le într-un cadru teoretic. Asemănări și deosebiri între mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-le într-un cadru teoretic. Asemănări și deosebiri între mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe românești. În cele ce urmează vom încerca să punem în evidență o serie de asemănări, dar și deosebiri, dintre cele mai marcante, existente între aceste două forme de organizare comunitară. Intenția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
picioarele încrucișate după moda veche și fiindcă pe atunci nici turbanul nu se lua de pe cap, uitaseră să-și ia jobenul. Această scenă era așa de ridicolă, încât ar fi meritat să o desenez” (Veress, 1928-1929, 380-381). Comunitatea sătească rusească (mir-ul) și spiritul de sociabilitate Dorind să sublinieze unicitatea comunității sătești slave, Haxthausen insistă asupra diferitelor sensuri cu care este investit cuvântul care o desemnează în limbajul popular (sensuri diferite de cele atribuite de „buna societate” rusă, care din necunoaștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-ul formează o unitate socială distinctă ce nu se reduce la totalitatea indivizilor care o alcătuiesc și căreia aceștia îi datorează supunere. În sprijinul acestei afirmații sunt aduse mai multe proverbe rusești ce pun în evidență caracterul de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se reduce la totalitatea indivizilor care o alcătuiesc și căreia aceștia îi datorează supunere. În sprijinul acestei afirmații sunt aduse mai multe proverbe rusești ce pun în evidență caracterul de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o alcătuiesc și căreia aceștia îi datorează supunere. În sprijinul acestei afirmații sunt aduse mai multe proverbe rusești ce pun în evidență caracterul de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acestei afirmații sunt aduse mai multe proverbe rusești ce pun în evidență caracterul de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Rusia aparține națiunii ruse subdivizate în obști, ca unei singure familii, sub autoritatea șefului sau tatălui, Țarul, care dispune în mod legitim de tot și a cărui putere este absolută” (Haxthausen, 1847, vol. I, IX). Din punct de vedere evolutiv, mir-ul nu este decât „o fază mai avansată” a familiei patriarhale rusești. Odată cu trecerea timpului și cu creșterea numărului de membri, unitatea gospodăriei comune devine imposibil de menținut, fiecare dintre fii, împreună cu soțiile și copiii lor, începând să formeze gospodării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
reprezintă în același timp unitatea, șeful și tatăl poporului său; el nu are nici îndatorire, nici funcție, ci ocupă poziția unei rude, adică a tatălui, în care întreaga națiune recunoaște unitatea sa de sânge” (Haxthausen, 1853, vol. III, 163). Natura mir-ului trebuie căutată în „caracterul fundamental al naționalității slave în general și al celei rusești în particular”, și anume: „Popoarele slave sunt în general foarte sociabile, dar poporul rus este cel mai sociabil dintre toate” (Haxthausen, 1853, vol. III, 132
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sociabilității caracteristice poporului rus este reluată în repetate rânduri de-a lungul studiului (Haxthausen, 1847, vol. I, 130, vol. II, 10). Traiul în comun în cadrul grupului familial extins, iar la un nivel mai larg în cadrul comunității sătești devălmașe de tipul mir-ului, este, în viziunea lui Haxthausen, o consecință a acesteia. Mir-ul este considerat ca fiind o formă de organizare socială caracteristică nu numai rușilor, ci populațiilor slave în general, dintre care mai sunt menționate cele din Serbia, Bosnia și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
lungul studiului (Haxthausen, 1847, vol. I, 130, vol. II, 10). Traiul în comun în cadrul grupului familial extins, iar la un nivel mai larg în cadrul comunității sătești devălmașe de tipul mir-ului, este, în viziunea lui Haxthausen, o consecință a acesteia. Mir-ul este considerat ca fiind o formă de organizare socială caracteristică nu numai rușilor, ci populațiilor slave în general, dintre care mai sunt menționate cele din Serbia, Bosnia și Bulgaria (Haxthausen, 1853, vol. III, 134; 1847, vol. I, VI). Studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în toate relațiile de viață, se poate vedea cum comuniunea de bunuri este principiul fundamental al societății rusești, în timp ce la alte popoare (...) acest principiu nu se aplică decât în relațiile familiale și de căsătorie” (Haxthausen, 1853, vol. III, 157). În mir-ul rusesc, împărțirea pământului se bazează pe principiul conform căruia întreaga populație masculină a satului alcătuiește o unitate colectivă. La fel, totalitatea terenurilor, fie că este vorba de terenuri cultivabile, pajiști, pășuni, păduri, lacuri sau heleșteie, formează o unitate funciară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de la pedeapsa severă ce îl aștepta. Văzând că acuzatul nu apare, comunitatea îl judecase în absență, hotărând dărâmarea gardului (...)”. „Mir pologhil”, așa a decis comunitatea, i se răspunde călătorului german (Haxthausen, 1847, vol. I, 224). În ansamblul satelor de tipul mir-ului se face distincție între părțile folosite individual, pentru culturi, și cele folosite devălmaș, care includ ca mai peste tot în Europa pădurile, apele, pășunile, deși există și pășuni folosite de o singură gospodărie. În districtul Vologda, Haxthausen întâlnește o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca mai peste tot în Europa pădurile, apele, pășunile, deși există și pășuni folosite de o singură gospodărie. În districtul Vologda, Haxthausen întâlnește o formă mai arhaică de proprietate în care pășunile sunt posedate în comun nu de un singur mir, ci de mai multe sate vecine (Haxthausen, 1847, vol. I, 208). Aceasta amintește de situația în care se găseau pădurile Țării Vrancei până la începutul secolului al XIX-lea (Stahl, 1998, vol. I, 158-165). Munca în comun Sincronizarea muncilor agricole între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
posibil ca ritmul colectiv de lucru să fi avut un caracter mai pregnant în regiunile vizitate de el decât în alte regiuni europene. Concluzii Studiul redactat de Haxthausen ni s-a părut interesant atât pentru descrierea pe care o face mir-ului, cât și pentru comparațiile ce pot fi făcute cu satele devălmașe din regiunile românești. Atenția noastră s-a concentrat în principal asupra problemelor legate de structura socială a satelor și de cultivarea pământului. Textul cuprinde însă și alte aspecte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sau sat, în funcție de contextul în care se regăsește. Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 130. Ibidem, 131. Ibidem, vol.I, VI. Ibidem, IX. Ibidem, vol. III, 134. Anatole Leroy-Beaulieu surprinde și el legătura dintre familia patriarhală rusească și mir: „Obștea pare a se trage din familie; una pare a fi făcută după modelul celeilalte. Obștea rusească poate astfel fi privită ca o familie lărgită, în care pământul rămâne proprietatea colectivă a comunității, fiecare bărbat sau fiecare gospodărie primind spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica numele gazdei colindului. Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Ca venim din nou la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mémo", 1996. MOIRAND S., Une grammaire des textes et des dialogues, Paris, Hachette, 1990. Pratiques, nr. 56, "Les types de textes", Metz, 1987. VION R., La Communication verbale, Paris, Hachette, 1992. II. Comunicare mediatică, presă, publicitate ADAM J.-M., "Votez Mir rose, achetez Giscard, Analyses pragmatiques", în Pratiques nr. 30, 1981. ADAM J.-M., BONHOMME M., L'Argumentation publicitaire, Paris, Nathan, 1997. AMOSSY R., HERSCHBERG-PIERROT A., Stéréotypes et clichés, Paris, Nathan, 1997. BOUGNOUX D., La Communication par la bande, Paris, La
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în această fază într-o stare de pasivitate primitoare (Curs cit. pg. 160). Credincios concepției sale că viața mistică se dezvoltă în conexiune cu cea liturgică, Nichifor Crainic pune purificarea într-o legătură specială cu taina Botezului, iluminarea cu taina Mirului, iar desăvârșirea sau unirea cu Euharistia. Botezul fiind taina curățirii de păcate și a morții omului vechi, purificarea este o prelungire metodică a acestui act sacramental, „Mortificarea ascetică ne apare ca o continuare a Botezului și ca o împlinire metodică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai rămână în el decât gândul la Dumnezeu și iubirea către El. Dar toate acestea sunt numai etapa purificăriii active. După aceea urmează purificarea pasivă care se încadrează însă în faza iluminării. Aceasta stă într-o legătură specială cu taina Mirului. Despre taina Mirului Biserica ne învață că ne întărește facultățile spirituale și ne acordă darurile Duhului Sfânt. Dar noi ca creștini de rând nu experimentăm decât poate foarte cenușiu aceste efecte. Misticii însă, cu fina lor sensibilitate spirituală, le sesizează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
el decât gândul la Dumnezeu și iubirea către El. Dar toate acestea sunt numai etapa purificăriii active. După aceea urmează purificarea pasivă care se încadrează însă în faza iluminării. Aceasta stă într-o legătură specială cu taina Mirului. Despre taina Mirului Biserica ne învață că ne întărește facultățile spirituale și ne acordă darurile Duhului Sfânt. Dar noi ca creștini de rând nu experimentăm decât poate foarte cenușiu aceste efecte. Misticii însă, cu fina lor sensibilitate spirituală, le sesizează. „Experiența mistică ne
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
odor, nici un vas, nici un veșmânt și nici un mobilier. Dumnezeu „umple cu duh dumnezeiesc” pe meșterii Betabeel și Oholiab, învățându-i știința de a lucra aurul, argintul și arama, de a șlefui nestematele, de a sculpta în lemn, de a pregăti mirul și odăjdiile, într-un cuvânt, de a măiestri în toate chipurile artei materia. Însuși faimosul templu al lui Solomon a fost construit după planul arhitectonic descoperit de Dumnezeu regelui David. Astfel, după doctrina biblică, toate însușirile spiritului omenesc, ce se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
proveniență. Elemente grecești și elenistice, egiptene și romane, siriene, persane, arabe și armenești; adică toate formele frumoase ale continentelor și ale popoarelor, care făceau parte din marele imperiu, își trimit esențele lor care, ca zecile de mirodenii contopite în sfântul Mir, fuzionează în unitatea miraculoasă a stilului bizantin. Fără excepție, istoricii artei recunosc această proveniență eterogenă, minunându-se în același timp de armonia suverană, rezultată din aceste influențe. Pentru a reliefa și mai mult miracolul acestei fuziuni organice realizate de arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica numele gazdei colindului. Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Ca venim din nou la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]